GÂNDUL ZILEI

Iată o postare de suflet rezonantă cu spiritul românesc profund, a omului politic Varujan Vosganian:

”De când m-am născut (în 1958), în țara mea niciun demnitar nu a fost ucis sau măcar rănit într-un atentat.

De când m-am născut și până acum în țara mea nu a avut loc niciun atac terorist.

Țara mea n-a avut colonii, nu a invadat și nu a subjugat alte popoare, nu numai de când m-am născut, ci dintotdeauna.”

Și acum îi rog pe cei care ne monitorizează, ne verifică și ne dau lecții, să ne spună cum a fost la ei din 1958 încoace.

NOTĂ:

Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958, Craiova, România) este un economist, om politic și scriitor român de origine armeană, președinte al Uniunii Armenilor din România de la reînființarea acesteia în 1990 și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005.

Provine dintr-o familie supraviețuitoare a Genocidului comis împotriva armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923.

După ce a participat la Revoluția Română din 1989, a fost ales deputat în Parlamentul României de la primele alegeri libere din 1990. În 1990 a devenit președinte al Uniunii Armenilor din România și a fost de două ori (1990–1992 și 1992–1996), membru al Camerei Deputaților și un senator (1996–2000, pe listele Uniunii Forțelor de Dreapta, și 2004–2016, pe listele Partidului Național Liberal.

Între 1996 și 2003, a fost liderul Uniunii Forțelor de Dreapta, un partid liberal care a fuzionat în cele din urmă în Partidul Național Liberal(PNL) în 2003. După ce a fost ministru al Economiei și Finanțelor între 2006 și 2008, Vosganian a fost ministru al Comerțului din 2012 până în 2013.

Este un susținător al mișcării de unificare a României și Republicii Moldova în cadrul UE, declarând în ședința Senatului din 10 aprilie 2006 că atât timp cât există două state separate (România și Republica Moldova), „poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială”. În aceeași ședință s-a autodescris drept un „unionist incurabil”.

Varujan Vosganian este prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), membru fondator al Societății Române de economie (SOREC), membru al Consiliului Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles (1992-1995), membru onorific al Consiliului Științific al Institutului Național de Prognoză și Senior Cercetător al Institutului Național de Economie, membru de onoare al Camerei de Comerț a României. A obținut, de asemenea, titlul de conferențiar universitar.

A fost invitat la Reuniunea anuală “Future of Europe Trust” a Clubului Tinerilor Liberali Politici din Londra (1992, 1993), a participat la Reuniunea Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice de la Bruxelles (1993, 1994, 1995), este invitat al Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului “International Visitors” (1994), precum și invitat la reuniuni internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.

Vorbește fluent limbile armeană, engleză, franceză, italiană și spaniolă.Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi.

Publicitate

GÂNDUL ZILEI

Fantezii tipice ale comunitatii Furry Neko – BBMF

În Australia, o mulțime de copii se declară pisici sau câini, iar școala le acceptă alegerea.

E o “valoare” a comunității care nu poate fi încălcată de vreun țăran prost dă Fierbinți sau dă Singureni care ar zice bă, dă-mă dracu’.

Nu e banc și nu e tot. Țicneala e cu mult mai extinsă. Fenomenul “blănoșilor” a determinat apariția unor găuri în uniformele unor elevi trans-specii, pentru a lăsa loc pentru coada imaginară.

Ba unii chiar trăiesc senzații tari când sunt călcați pe coadă.

Nu frate “medieval”, nu e nici jargon urban, nici expresie idiomatică românească.

Dacă un alt copil din clasă se așează pe locul unde ar trebui să fie coada imaginară, “blănosul” țipă ca o pisică sau un câine.

Bine, la ore, “blănoșii” nu sunt ascultați și nu vorbesc pentru că, se știe, pisicile și câinii nu vorbesc.

E, vedeți acum de ce sunt bune insectele? Unii consideră că sunt găini sau reptile și vor să li se respecte alegerea de a se putea comporta ca mâncători de insecte.

Dar stați puțin și nu mânați, lângă boi v-alăturați: curând o să apară și oamenii – hiene, pantere, lupi, tigri, lei sau vulpi. Și oamenii – crocodili sau varani.

Ăștia vor pretinde să li se respecte alegerea și să fie lăsați să fie carnivori. Bine, cu excepția omului – vulpe, care va mânca numai găini și iepuri și pește (că strugurii sunt acri, la dracu’), ceilalți oameni trans-specii vor putea mânca și carne de om, de unde și pledoaria recentă pentru canibalism.

Hai, trăiască progresul și ciocul insectivor mic!

Autor: Gheorghe Piperea

NOTĂ

Fenomenul „blănoşilor” (fursonas) s-a extins în ultimii ani în întreaga lume: unele persoane se îmbracă în costume şi se comportă ca diverse animale. A fi „blănos” presupune să interiorizezi personalitatea animalului şi să trăieşti întocmai 24/24, 7/7.

GÂNDUL ZILEI