CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Propaganda antiromânească de sorginte rusească din R.Moldova cuvântă despre un așa zis „proiect’ numit „Republica Federală Romînia”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Dece Romînia nu este un stat federativ? Romînia s-a format pe baza la patru state, care sute de ani au trăit separat și chiar dușmanos între ele.

În Romînia este inacceptabil de susținut, că toată puterea de atracție al Principatului Moldovei se limita pînă la formarea unei uniuni a două state independente, motivul ce îi argumenta pe moldoveni, fiind nădejdea că aceasta Uniunea Principatelor Moldovei și Valahiei, va pune capătul războaielor între puterile deliberante pe teritoriul său. Dar nerespectarea limitei, a dus la o puternică repostă antiunionistă a Iașului, înăbușită în sînge de București la 03/15 aprilie 1866.

 

Deseori pricina apariției Romîniei, este explicată prin exemplul Germaniei sau Franței și Italiei, ca proces firesc istoric de formarea statelor naționale.

Dar Germania este o federație de state cu o formă de guvernămînt republicană. 

Republica Federală Germania este compusă dintr-un număr de 16 state care se autoguvernează, care sînt unite la nivel de guvern federal.

Spre deosebire de Romînia ca stat unitar, guvernele autonome la nivel statal sînt definite constituțional, fiind protejate de orice intervenție unilaterală care ar putea fi luată la nivel federal. Statele federației germane mențin, de asemenea, și suveranitatea politică, pe care nu o cedează statului federal.

Un rol important în configuraţia actuală a structurilor statului îl are caracterul omogen din punct de vedere etnic al populaţiei Germaniei. 

 

Pe de altă parte, în Franţa și Italia lipsa omogenităţii a determinat acţiunile de uniformizare, iar uniformizarea a determinat necesitatea centralizării maxime a puterii.

În Germania nu a fost nevoie de un asemenea efort, omogenitatea populaţiei reprezentînd un factor decisiv împotriva pericolelor ce ameninţă unitatea. 

 

Astfel Romînia fiind formată din părți felurite, din lipsa puterii gravitaționale suficiente de atracție a părților eterogene este nevoită să mențină aceste părți prin forța și ducînd politica de unificare regiunilor cu origini și proviniențe deosebite.

Se poate de spus că federalismul este luxul celor puternici.

Slabii și plini de disensiuni nu-și pot permite suportarea diferențierilor, ce necesită resurse suplimentare.

Politica de unificare romînească a dus practic la dispariția urmelor bulgărești în Dobrogea, minimizarea prezenței germane în Ardeal și problema ungurilor/secuilor. 

 

Mai puțin se menționează despre strategia romînizării a moldovenilor, dar în această problemă Bucureștiul a dus o politică cinică, hicleană și a mers pe calea opunerii moldovenilor ungurilor.

Astfel în primul rînd cei mai înflăcărați moldoveni oponenți romînizării, erau deportați și silnic duși cu traiul în Transilvania pentru a dizolva populația maghiară.

Prin această Bucureștiul ucidea doi iepuri odată: ungurii nu percepeau diferență între moldoveni și romîni, iar moldovenii, nimerind într-un spațiu cu atitudine dușmanoasă față de ei, involuntar deveneau purtatorii politicii de romînizare.

 

 

 

 

 

 

Dar și 150 de ani de uniformizare nu au înlăturat eterogenitatea părților statului romînesc.

De aceea nici azi întrebarea: ”dece Romînia nu este federală?”, nu este întrebarea ritorică.”

Intr-un alt articol, un prostovan  se  trudeste sa  demonstreze  cat de moldoveni sunt pripasitii colonizati in Basarabia ocupata in perioada sovietica si cat de sigur este el  ca Unirea cu Romania  este imposibila. Greselile de limba si ortografie tradeaza un rus sau un rusificat, chiar daca articolul e nesemnat :

„De ce cauza moldovenească va cîştiga cea romînească?

 

Unioniştii sînt jertfele idiologiei romînesti. Partea absolut slabă a carei, în capcanul cărei ei toţi sînt restrînşi: ei nu pot rezerva dreptul la un alt adevar de cît numai a lor.

Adevarul romînesc nu permite existenţa unui adevar moldovenesc, şi în asta el recunoaşte caracterul său limitat comparativ cu cel moldovenesc.

Noi nu spunem ca nu sîntem romîni, noi spunem că sîntem moldoveni.

Aici este o diferenţă majora. Noi fiind moldoveni, dăm dreptul unor altora să fie romîni, pe cînd cei romîni nu-şi pot permite aşa ceva şi asta este slăbiciunea lor.

Ei nu pot realiza deplinul adevarului propriu, pînă cît există adevarul moldovenesc.

Pe cînd adevărul moldovenesc poate exista indiferent este sau nu-i cel romînesc.

În final, existenţa moldovenilor discreditează existenţa romînilor, de aceea ei sînt aşa de neliniştiţi faţă de purtatori ai cauzei moldoveneşti.

Totul este simplu şi în acelaşi timp irezolvabil pentru romîni, ei ca sa cîstige pe noi în întrecerea adevărurilor noastre concurente, trebuie sa se schimbe, dar asta ei nu-şi pot permite.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deoarece vor înceta să fie romîni, pe cînd moldovenilor nu le trebuie să schimbe nimic, biruinţa lor este una uşoară – de a rămîne aşa cum sînt. Existenţa lor statornică deja este cîştigul cauzei lor.

Noi nu trebuie să purcedem la polemica pe principiu: „tu eşti prost  – nu, tu singur eşti prost”.

În aşa fel de discuţii, niciodata nu va cîştiga nimeni, ci va ramîne fiecare cu adevărul propriu.

În asta şi este deja cîştigul moldovenilor.

Noi ca sa fim moldoveni, nu este necesar ca romînii să se facă moldoveni, pe cînd romînilor le este vital necesar, ca noi să ne prefacem în romîni. Şi în asta este cîştigul strategic din start a cauzei moldoveneşti faţă de cea romînă”.

 

18/12/2015 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Un proiect statal diversionist care include teritorii din estul Romaniei – „Republica Federala Moldova”

Dorințe, intenții și planuri urzite în subteranele politicii negre, încep să prindă contur și să fie asumate public.

 

 

Chestiunea moldovenească, în contextul evenimentelor din Ucraina, devine, din zi în zi, mai presantă și, de ce nu, tot mai îngrijorătoare pentru integritatea frontierelor României.

Dacă în scenarii anterioare se anticipa o Moldova Mare, integrată României, drept compensație pentru integrarea Transilvaniei la Ungaria, zilele acestea a fost readusă în atenție proiecția geopolitică “Republica Federală Moldova”.

Trei partide de extrema stângă (Partidul Regiunilor, Partidul Patrioților Moldovei, Partidul Socialiștilor),bașcanul Uniunii Teritorial Administrative Găgăuzia, Mihail Formuzal și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cunoscut pentru implicarea activă în politică, au semnat un pact privind crearea Mișcării Populare Moldova Mare.

Anterior, în luna iulie 2012 a fost lansat un balon de sondare a opiniei publice referitor la Republica Federativă Moldovenească. Se preconiza ca federația să includă cinci republici și o regiune autonomă.

Proiectul era parte a unei așa-zise strategii de federalizare a țării elaborate de Mișcarea Moldova Federală.

Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia, și Republica Bucovina, iar regiunea autonomă, “Ținutul Autonom Basarabia”.

Potrivit documentului citat, statul federativ ar avea o populație de 10,5 milioane oameni, care vor locui pe întreg teritoriul fostului  principat  moldovenesc.

Republica Federativă va avea o formă de guvernare prezidențială, iar organul legislativ se propune să fie alcătuit din două camere.

Mişcarea „Moldova Federativă”, lansată  recent la Chişinău, propune crearea unei noi ţări în care să intre cinci republici autonome.

În noua structură statală ar urma să intre şi asa numita Regiune  autonomă Basarabia.

Sveatoslav Mazur, liderul noii mişcări, anunţă pe site-ul federatia.md că aceasta are drept scop “centralizarea poporului moldav multinaţional, în jurul ideii renaşterii Patriei-Mamă Moldova şi pentru a salva teritoriile istorice de laşi şi trădători”.

El propune şi o strategie de federalizare în care să intre Republica Moldova, Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, care fac parte din Ucraina şi Moldova din dreapta Prutului.

Potrivit aceleiaşi strategii, populaţia noului stat federativ va constitui 10,5 milioane oameni, care vor locui “pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc” (sic!).

Republica federativă ar avea o formă de guvernare prezidenţială, iar organul legislativ va fi alcătuit din două camere.

Camera superioară va include 71 de deputaţi, care vor fi aleşi în circumscripţii uninominale pentru un mandat de nouă ani.

Camera inferioară va fi alcătuită din 201 deputaţi aleşi pe liste de partid pentru un mandat de patru ani.

 

 

 

 Limbile oficiale în noul stat ar urma să fie „moldoveneasca” şi (bineinteles!) rusa, iar drapelul naţional – bicolorul roş-albastru cu capul de bour drept stemă.

 

 

 

Totodată, noul stat ar urma să facă parte din Uniunea Euroasiatică a lui Vladimir Putin.

Preşedintele este ales la alegerile naţionale de toți cetățenii cu drept de vot, pentru o perioadă de 6 ani.

El numeşte candidatura prim-ministrului și componența Guvernului, format de membrii ce aparţin partidului său şi este responsabil pentru activităţile lor.

Preşedintele are dreptul de a dizolva Parlamentul (Camera Inferioară) şi a anunța alegeri anticipate.

Republica Federală Moldova va deveni membru al ONU şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum și membru cu drepturi depline al Uniunii Eurasiatice.

Între UE şi Republica Federală Moldova se va  semna un acord de parteneriat şi cooperare în domeniile comerțului şi cel financiar.

De notat că Sveatoslav Mazur face parte din Partidul Patrioţii Moldovei şi se declară ezoterist, el fiind şi director al Institutului de Ezoterism, Psihologie şi Viaţă  Reală din Republica Moldova.

 

 

 

Semnatarii documentului spun că scopul Mișcării Populare Moldova Mare este apărarea statalității țării. Presa oficială de la Chișinau este, însă, de părere că pun la cale destabilizarea situației din Moldova, iar Serviciul de Informații și Securitate dă asigurări că va contracara aceste intenții.

Mișcarea s-a creat în contextul tulburărilor apărute în sudul Republicii Moldova și al cererilor bașcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, privind crearea, de urgență, a Gărzilor Populare în Uniunea Teritorial Administrativă Găgăuzia.

Acestea ar urma să asigure ordinea publică, însă misiunea reală va fi cunoscută după ce Formuzal își va realiza promisiunea de a declara “independența” autonomiei găgăuze de Republica Moldova.

 

Surse din cadrul Executivului de la Comrat au declarat că, pe 6 iunie, Mihail Formuzal și șeful Inspectoratului de Poliție din Găgăuzia, Serghei Suhodol, au dat indicații primarilor din mai multe localități ale autonomiei să formeze, timp de două săptămâni, lista “gărzilor populare”.

Din aceste “gărzi populare” vor face parte, în fiecare localitate, câte 40 de persoane. Acestea vor patrula în grupuri de câte 2-4 persoane, fără arme.

În Executivul de la Comrat este și un proiect “privind crearea serviciului de pază al Comitetului Executiv al Găgăuziei”, similar Serviciului Protecție și Pază de Stat. Acest “serviciu de pază” urmează să aibă șapte angajați.

La foarte scurt timp, deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a chemat locuitorii Autonomiei găgăuze la arme.

Alesul local a avertizat recent, la o întâlnire cu ambasadori străini acreditați la Chișinău, că locuitorii regiunii autonome vor lua arma în mâini în cazul în care Chișinăul nu le va îndeplini toate doleanțele:

”Dacă de acum încolo va fi tot așa, vă dau cuvântul meu că, la fel ca mine, mii de oameni… ne vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care știu să țină arma în mâini.

Noi nu vrem asta, dar nu ne temem, vom muri pe pământul nostru. Pământul nostru e al Bugeacului”.

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova “a luat act de pretinsa inițiativă lansată de participanții la ‘întâlnirea secretă’ de la Bălți din 5 iunie 2014 (Mihail Formuzal, Mihail Garbuz, Veaceslav Perju, Sveatoslav Mazur, Episcopul Markel), care prevede: „pregătirea unei revolte a minorităților etnice la Comrat și Bălți împotriva autorităților legitime ale statului”,”recrutarea unor detașamente populare, ce ar urma să fie antrenate  in escaladarea unor conflicte interne, declanșarea unui război informațional contra autorităților Republicii Moldova.

În contextul enunțat, reiterăm că prin măsuri specifice derulate, Serviciul de Informații și Securitate acționează continuu pentru prezervarea ordinii constituționale, protejarea valorilor supreme ale statului și asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor consfințite prin Constituția Republicii Moldova.”

Serghei Perciun, vicepreședintele Partidului “Patrioții Moldovei”, a declarat, în cadrul unui interviu la postul de televiziune Publika TV  ca , cităm:

 

“Detașamente de șoc care au fost pregătite, (…) SIS-ul știa foarte bine de chestiunea aceasta, Voronin știa foarte bine de asta. (…) Voronin pur și simplu s-a temut să facă ordine atunci. (…) De mult vorbim, ‘Patrioții Moldovei’, să unim toate forțele patriotice să salvăm Moldova de românizarea agresivă, de implicare în acest proiect sinucigaș cum se numește unirea cu Uniunea Europeană șamd. (…)“

 

Despre “românizarea agresivă” s-a mai vorbit și în octombrie 2010, când agenția de știri Regnum din Rusia publica:

 

“Expansiunea vizând teritoriile ucrainene este o realitate. Insula Șerpilor, Insula Maican, isteria în jurul Basarabiei de Sud și al Bucovinei de Nord sunt numai câteva dovezi ale expasionismului agresiv românesc pe Prut, pe Nistru (…) Dușmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de stat este un dușman neîndoielnic pentru Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană.

De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român și încetarea existenței sale în granițele actuale. Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu rușii și ucrainenii din România? Bucureștiul nu ar trebui să arunce cu pietre în vecini, având propria casă de sticlă fragilă. (…)”.

În toți acești ani, la București nu au existat semne că potențialul conflictual major din est este luat în serios, iar prioritățile politicii externe și de securitate în relațiile cu vecinii au rămas să fie identificate după consumarea evenimentelor viitoare.

Desigur, pe o nouă bază și cu alți actori geopolitici.

 

 

  Surse:  Adevarul ;rbnpress.info/; Cotidianul.ro; FrontPres.ro

Nota: In paralel, de data asta la noi in tara, a aparut o alta „miscare”, care militeaza pentru  o asa zisa „Republica Federala Romania”.

 

 

Bineinteles ca nu este o  pura coincidenta faptul ca in afara de “Moldova Federala” s-a nascut concomitent si ideea unei “Romanii Federale”.

Cei implicati in acest „proiect”, incearca sa ne convinga ca  propaganda lor „federalista” nu are nici un fel de legatura cu faptul ca acolo, in R.Moldova, se militeaza pentru dezintegrarea Romaniei:  http://federatia.md/?p=74

 

Harta „Republicii Federale Romînia”

Deasemenea,ar trebui sa fim convinsi  ca  este o coincidenta nefericita si faptul ca recent au avut loc mai multe intalniri intre reprezentanti ai secuilor si ai gagauzilor din R.Moldova, cei din urma fiind condusi de unul dintre cei mai inversunati romanofobi, Mihail Formuzal, agent GRU confirmat.

Se mira cineva ca indivizii in cauza au discutat o colaborare, tocmai pe subiectul autonomiei ?…

Cititi si :

http://graiesc.md/articole/republica-federativa-rominia.html

04/07/2014 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 7 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: