Previziuni sumbre in studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”) realizat de Millennium Project

„Previziuni” sumbre in studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”) realizat de Millennium Project (cu finantare din partea BANCII MONDIALE si a fundatiei ROCKEFELLER)

  Efectele tot mai accentuate ale crizei economice şi ale încălzirii globale mondiale ar putea afunda în sărăcie şi violenţă jumătate din populaţia Pământului şi ar putea lăsa trei miliarde de oameni fără apă, arată cel mai mare studiu de până acum îndreptat cu ochii spre viitorul apropiat.

Omenirea va trebui să facă un efort de talia misiunii Apollo 11, care a trimis oamenii pe Lună în 1969, pentru a supravieţui ravagiilor făcute de schimbările de climat. Fără planuri susţinute de dezvoltare, “miliarde de oameni vor fi condamnaţi la sărăcie şi mare parte din civilizaţie va intra în colaps”. Energia ecologică, resursele de hrană şi răspândirea democraţiei vor avea toate de suferit în următorii 10-15 ani.

 

Acesta este semnalul de alarmă tras de studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”), cel mai mare de până acum care aruncă un ochi analitic asupra viitorului, realizat de 2.700 de experţi din întreaga lume şi obţinut de cotidianul The Independent înainte de publicarea lui de luna viitoare.

   Efectele recesiunii şi ale încălzirii globale sunt teme-cheie.

   Cercetătorii avertizează că jumătate din omenire ar putea da piept în următorul deceniu cu valuri masive de şomaj şi cu acte de violenţă – mai ales în condiţiile în care crima organizată a ajuns la venituri globale estimate la trei trilioane de dolari, de două ori mai mult decât bugetele militare ale tuturor ţărilor puse la un loc de pe urma acestor efecte.

   Problemele imediate sunt preţurile în creştere la mâncare şi la energie, împuţinarea resurselor de apă şi intensificarea migraţiei “din cauza factorilor politici, de mediu şi economici”. Până în 2025, de exemplu, trei miliarde de oameni ar putea rămâne fără surse de apă potabilă, pe măsură ce populaţia continuă să crească. Iar urbanizarea masivă, uzurparea tot mai accentuată a habitatelor naturale sau concentrarea producţiei animale ar putea da naştere unor noi pandemii de talia gripei porcine. 

   Studiul laudă însă Internetul, care s-a dovedit a fi cel mai mare stimulent “pentru globalizare, democratizare, creştere economică şi educare din istorie” şi susţine că progresul tehnologic “a dat naştere unei lumi interdependente care poate crea şi implementa strategii globale pentru îmbunătăţirea perspectivei omenirii’.

   Totuşi, chiar dacă progresele tehnologice şi ştiinţifice continuă să accelereze, ele atrag riscuri proprii: “Globalizarea şi tehnologia avansată le permite unor oameni mai puţini să facă mai mult rău pe o perioadă mai scurtă de timp, aşa că, într-o zi, se poate ca un singur individ să poată fabrica şi mânui o armă de distrugere în masă”.

   Deşi guvernele şi liderii de pe piaţa de business iau din ce în ce mai serios pericolul încălzirii globale, lucrurile se înrăutăţesc tot mai mult, arată studiul, care îndeamnă guvernele la strategii pe 10 ani, în special pe cele din SUA şi din China. Studiul a fost finanţat de o serie de organizaţii de top, printre care UNESCO, Banca Mondială, Armata SUA sau Fundaţia Rockefeller, şi cuprinde 6.700 de pagini.”

Conform articolului din The Independent, autorii studiului Millennium Project (un think-tank parte a World Federation of the United Nations Associations) vad si o parte buna a lucrurilor, prin faptul ca este o excelenta ocazie ca omenirea sa treaca de la varsta adolescentei la cea a maturitatii, de la egoism si egocentrism, la un nivel global de responsabilitate. Dezastrul economic actual este astfel considerat ca o oportunitate de a investi în următoarea generaţie de tehnologii ecologice şi pentru a implementa în lume calea spre un viitor mai bun …

Sursa : Saccsiv.wordpress.com

Acum,cateva previziuni ceva mai optimiste din www.Descopera.ro pentru urmatoarele decenii  : Manipularile genetice vor fi aplicabile si organismelor complexe, cum ar fi cainele si pisica.

 Tipuri complet noi de plante si animale vor fi obtinute prin inginerie genetica.

Alimentele manipulate genetic se vor regasi in dieta diverselor categorii de bolnavi (carne cu principii medicale active, care poate inlocui diferite medicamente; iaurt cu nivelurile aminoacizilor corespunzatoare etapelor diferite ale sarcinii si lactatiei etc.).

 Prevenirea cancerului, prin identificarea mecanismelor enzimatice prin care se declanseaza maladia.

Identificarea tuturor mecanismelor biochimice si a interactiunilor cu mediul inconjurator care produc bolile va desfiinta notiunea de epidemie.
 Aparitia vaccinului anti-HIV si campanie reusita de vaccinare a Africii.

Apa potabila tratata va deveni norma obligatorie pentru tarile avansate si va preveni aparitia unui spectru larg de boli (de la dereglarile hormonale, la osteoporoza).

 Descifrarea bazelor genetice, chimice si fiziologice ale comportamentului uman ar putea conduce la vindecarea maladiilor psihice, dar si la controlul creierelor (emotivitatea, invatarea, memoria).

Stimularea artificiala a placerii sexuale, ca terapie de substitutie pentru depresie si majoritatea afectiunilor psihiatrice.

 Ameliorarea performantelor umane, atat fizice cat si mentale, prin intermediul ingineriei genetice.

Introducerea datelor privind structura genomului va fi obligatorie in dosarul medical individual.

 Sanatatea perfecta se va putea mentine pana la varsta de 80 de ani.

 Proteze si inlocuitori pentru majoritatea organelor si a partilor corpului. Organe noi, clonate din celule sanatoase.

 Sisteme de diagnosticare a starii de sanatate – la domiciliu.

 Sisteme alternative si dispozitive pentru asigurarea maximului de confort pentru persoanele handicapate.

 Dispozitive miniaturale pentru imbunatatirea activitatii vaselor de sange, aflate sub controlul fiecarui bolnav.

 Nervii artificiali si senzorii conectati direct la sistemul nervos vor deveni un loc comun al neurologiei.
„Simturi” noi, dezvoltate artificial, precum perceptia la distanta si telepatia.

 Producerea sangelui artificial va duce la inlocuirea transfuziilor clasice.

 Fisa medicala completa pentru fiecare individ va fi posibila prin stocarea datelor pe o cartela magnetica minuscula.

 Plasturi cu microcip vor determina dozele de medicamente administrate electronic.

Pentru astronauti, soldati sau cei care lucreaza in locuri izolate, vor exista alimente concentrate, pe baza de enzime.

 60% din populatia globului se va hrani conform dietelor elaborate de computer.
 Alimentele vor avea coduri de bare care sa indice caloriile, grasimile, colesterolul etc.

Mediu & Energie: pagini de roman SF

 Managementul global al mediului (operatiuni de ingineria mediului pe suprafate uriase: oceane, paduri, deserturi etc.).

 Eficientizarea managementului resurselor, cu accent pe reciclarea 100% a deseurilor.
 Combaterea in timp real a cataclismelor naturale: inundatii, cutremure, alunecari de pamant s.a.

 Responsabilizarea si dirijarea individului in sensul conservarii mediului, prin programe la nivel mondial.

 Aparitia unor contaminari radioactive cu valori superioare celor de la Cernobil.
Controlul nivelului dioxidului de carbon la scara planetara.

 Orase subterane, poluare zero.

 Producerea curenta a ploilor artificiale.

 Conversia si stocarea energiei solare sub forma de energie biochimica.

 Generalizarea folosirii energiei solare in locuinte.

 Descompunerea si filtrarea apei cu ajutorul luminii solare.

 Centrale solare spatiale.

 Haine din materiale „inteligente”, care isi modifica forma si dimensiunile in functie de temperatura si intemperii.

 Textile bune conducatoare de electricitate, ca premisa pentru noi sisteme de comunicare.

Membrane cu receptori, apte sa transporte informatia.

 Materiale textile care vindeca pielea, elimina mirosurile, previn depresia.

 Geluri polimerice ca inlocuitori ai muschilor.

Sisteme logice integrate in care informatia circula cu viteza de o picosecunda.

Retele multidimensionale de semiconductori.

 Noi tipuri de lasere cu semiconductori.

Transporturi: du-ma acasa, hidrogen!

 Vehiculele vor circula preponderent cu energie generata de bateriile solare sau cu ajutorul hidrogenului.

 Sisteme de propulsie nucleara pentru diverse vehicule.

Automobilele vor avea functii „inteligente”: actionare si control vocal, reglare automata a mediului din habitaclu in functie de starea de sanatate a soferului, memorarea unor trasee si reproducerea lor in sistemul de pilot automat.

 Trenurile pe perna de aer vor atinge viteze mai mari de 500 km/h.

Cargouri complet automatizate, apte sa navigheze (cu propulsie electromagnetica), sa acosteze si sa efectueze toate operatiunile portuare numai cu ajutorul unui computer.

Avioane de pasageri cu viteze mai mari de 4 mach si capacitate de peste 300 de calatori. Spatiul: a doua casa

 Numeroase statii spatiale vor fi plasate pe orbita Terrei.

Misiunile umane spre Marte vor fi regulate, iar pe Planeta Rosie va incepe construirea de laboratoare de cercetare.

 Vehiculele spatiale vor deveni o realitate curenta.

 Fabricile situate in spatiul cosmic vor fi rentabile.

 Pe Luna, va exista cel putin o baza umana de dimensiunea unui orasel.

Robotica: si ei ne sunt frati!

74. Robotii vor deveni o realitate cotidiana: acasa, in fabrici, in agricultura, in constructii, in apa, in spatiu, in spitale, in industria de divertisment.

 Vor aparea creiere artificiale cu mai mult de 10.000 celule.

78.77. Incendiile vor fi detectate cu ajutorul vibratiilor si vor fi stinse de roboti autonomi.

 Majoritatea robotilor vor capata aspect uman.

Computere & IT: universul 3D

79. Inlocuirea scenelor cu videowall-uri de dimensiuni gigantice.

 Monitoare color cu rezolutie mai mare de 2000×2000 pixeli.

 Ecrane panoramice cu diagonala mai mare de 254 cm si contrast de 10:1.

 Agende electronice cu contrast comparabil cu al celor de hartie, care-si pastreaza contrastul si dupa deconectarea de la sursa de energie.

 Transmisiuni video in retea cu o viteza de 10 ori mai mare decat cea in timp real.

 Pozitionarea corecta a sunetului oriunde in spatiu.

 Dezvoltarea interfetelor audio-video individuale.

Televiziune tridimensionala fara utilizarea ochelarilor speciali.

Conectarea computerului la diferite organe si senzori biologici va fi o practica obisnuita.

Videoconferinte in regim tridimensional.

Imaginile 3D transmise prin intermediul hologramelor vor reprezenta un canal de comunicare foarte popular si ieftin.

Integrarea totala a echipamentelor audio, video si de procesare a informatiei.

 Generalizarea accesului populatiei la computere pentru majoritatea natiunilor.

Alocarea individuala a spatiului virtual va fi principala problema a Internetului, care se va confrunta cu veritabile „ambuteiaje”.

Interfata om-masina: Live Matrix

 Folosirea mainilor ca parte a interactiunii cu monitorul va fi un procedeu mai popular decat clasicul keyboard.

 Senzori biologici integrati ca solutie de comunicare intre om si computer.

 Comanda vocala a majoritatii echipamentelor, cu recunoasterea amprentei vocale.

 Microprocesor care distinge diferitele amprente vocale intr-o conversatie multipla.

 Identificarea omului de catre masina fara contact direct, prin recunoasterea gesturilor si a limbajului trupului.

 Dispozitiv portabil de traducere/retroversiune si conversie simultana a limbajului analogic.

 Accesarea memoriei computerului intr-o nanosecunda.

Carduri optice de stocare a imaginilor.

Procesarea informatiei: creierul electronic

Computere cu viteza de 10 TFLOPS (TFLOPS: Trillion Operations per Second – un trilion de operatii pe secunda).

Alarme bazate pe identificarea erorilor umane.

 Noi limbaje analogice.

 Tehnologii care imita procesele creierului.

 Neurocomputere optice.

 Computere cu 1.000 de milioane de procesoare.

 Computere care isi scriu singure programele de software.

Marea conversiune: fibra optica

 Conexiuni optice simultane pentru 10.000 de terminale video tridimensionale interactive.

 Retea broadband globala pe baza de fibre optice.

Sistemele optice se vor putea interconecta in mai putin de 1 picosecunda.

 Canale multiple de peste 100 GB/s incorporate unei singure fibre optice.

Bancomatele electronice vor fi inlocuite cu versiuni fotonice.

 Bateriile din litiu vor fi inlocuite cu „celule de energie” de zece ori mai puternice.

129. Transmisii la distanta mare, cu valori de peste 1 TB/s.

 Noi tehnologii de comunicare, dezvoltate pe baze analogice, cu ajutorul fibrelor optice.

Afaceri: banii electronici
Utilizarea banilor electronici la nivel global va insemna inlocuirea in proportie covarsitoare a bancnotelor si monedelor.

 Banii de hartie se vor folosi in special in tranzactiile de pe piata neagra.

 Numarul companiilor virtuale il va depasi pe cel al celor organizate traditional.

 Existenta unor companii virtuale cu minima implicare umana.

Monitorizarea universala a tranzactiilor comerciale.

Educatie: invatarea subliminala

 Generalizarea conceptului de invatare permanenta.

Invatarea la distanta va constitui principala forma de invatamant la nivel global.

 Sistemele noi de invatare si de dobandire a feluritelor abilitati intelectuale vor fi aplicate diferentiat elevilor. Vor exista scoli cu un singur elev si scoli in care fiecarui elev ii va corespunde un (grup de) profesor(i).

 Vor exista scoli virtuale, in care vor invata elevi ce se afla in locuri diferite pe glob.

 Bibliotecile electronice in retea broadband vor fi principala sursa de documentare pentru elevi si studenti.

 Scolile vor avea „profesori” electronici.

 Invatarea subliminala va progresa semnificativ si va fi folosita de guverne in scopuri propagandistice.

Societatea, re-creata pe web

 Oglinda din baie va scana fata si va recomanda tratamentele cosmetice corespunzatoare.

 Baile vor decide singure temperatura apei si gradul de umplere a cazii.

 Bucatariile vor functiona fara interventia omului, oferind meniuri complet procesate.

Comertul electronic va tinde sa inlocuiasca toate tipurile traditionale de cumparaturi.

 Supermarketurile nu vor mai avea case de marcat; fiecarui cumparator i se vor contoriza articolele achizitionate, prin intermediul unui dispozitiv integrat ceasului de mana.

 Deciziile la nivel national se vor lua pe baza unor referendumuri electronice.

Clone & senectute

 Persoanele in viata de la care s-au prelevat celule pentru clonare vor putea solicita pana la jumatate din drepturile si avantajele financiare ale clonelor lor.

Va exista sistem juridic alternativ pentru clone.

20% din populatie va avea peste 65 ani.

Varsta de pensionare va ajunge la 75 ani.

Ziarele electronice le vor inlocui pe cele de hartie.

 Presa va fi accesibila pe ecranul ceasului si pe videofon.

Noile megatendinte

 Populatia globului va depasi 7,5 miliarde oameni.

 Toate fiintele, produsele sau activitatile vor avea coduri numerice. 172. Toate transmisiile de date vor fi codificate.

 Engleza va deveni limba universala, fiind vorbita de 70% din populatia planetei.

Cultura populara se va dezvolta pe internet si nu va fi influentata de deciziile guvernelor.

 In majoritatea tarilor, alegerile se vor desfasura online.

 Corporatiile vor avea putere mai mare decat guvernele.

 Multi oameni vor avea dubla nationalitate: naturala si cibernetica.

. Internetul se va imbogati cu noi domenii, aparand adrese transnationale precum: .san (sanatate), .safe (asigurari).

Religia va tinde sa fie inlocuita de schimburile de idei ale comunitatilor de pe web, in chip de forme ale unei spiritualitati ecumenice.

 Uniunea Europeana va fi formata din 37 de state, inclusiv din afara Europei (Israel, Asia Centrala).

 Economia europeana o va depasi pe cea a Statelor Unite.

Prin admiterea Turciei si a altor tari, Uniunea Europeana va numara 100 de milioane de musulmani.

Africa va deveni un continent preponderent islamic.

 Problema refugiatilor si a migratiilor va fi rezolvata pe plan global.

Lumea a treia va suferi inca de foamete.

In ciuda progreselor civilizatiei, in lume vor exista 800 de milioane de analfabeti (11% din total).

 Cresterea costului energiei conventionale si scaderea dramatica a resurselor vor conduce la reorientarea spre noi surse de energie.

 Conflictele interstatale conventionale vor incepe sa fie inlocuite de razboaie informatice.

 Fiecare membru al unei comunitati va putea – teoretic – sa monitorizeze comunitatea din care face parte. In schimb, la randul ei, comunitatea il va monitoriza, cu siguranta.

Documentul unic de identitate va fi cartea de identitate universala (continand date despre nationalitate, afectiuni medicale, educatie, asigurari sociale, loc de munca, conturi bancare, organizatii la care e afiliat posesorul etc.).

 Criminalitatea si terorismul vor avea ca baza de plecare computerul.

Aurul nu va mai fi folosit deloc in calitate de etalon financiar-bancar.

 Omenirea va deveni o uriasa baza de date, la granita dintre o democratie cibernetica si o dictatura informatica.

 

In loc de epilog: ce va fi in 2050 

O recenta intrunire a The World Futurist Society lanseaza previziuni si mai spectaculoase pentru urmatoarea jumatate de secol. S-ar parea ca, in 2050, nici una din afirmatiile urmatoare nu va soca:

• milioane de mame vor naste la varsta de 100 de ani

• copiii lor vor manca de doua ori mai multa carne decat cei de azi

• criminalitatea va fi eradicata, manifestarile considerate antisociale fiind prevenite prin programe de inginerie genetica realizate la nivelul marilor comunitati

• numarul animalelor de companie il va depasi pe cel al stapanilor

• automobilele vor avea tot patru roti dar vor fi complet automatizate, vor circula pe autostrazi situate la mare inaltime si se vor putea cupla in mers precum vagoanele de tren, pentru evitarea ambuteiajelor

• agentiile de turism vor rezerva bilete pentru excursii pe Cometa Halley.

Publicitate

CE AR FI FOST, DACA AR FI FOST ? DAR DACA N-AR FI FOST, CE AR FI FOST ?

Text: Florin Constantiniu, istoric, membru corespondent al Academiei Romane.

 

 

Daca Germania ar fi castigat al doilea Razboi Mondial?

 

Pentru est-europeni, consecintele unei victorii germane sunt mai lesne de imaginat, intrucat ei au cunoscut urmarile victoriei celuilalt colos totalitar: Uniunea Sovietica. Deosebirea dintre dominatia sovietica si cea nazista deriva din caracteristicile celor doua regimuri, care au conferit fiecaruia, dincolo de elementele comune, o individualitate specifica.

O  pax germanica ar fi adus, desigur, hegemonia celui de-al treilea Reich asupra Europei si o preponderenta germana la scara mondiala (prin refacera imperiului colonial german, mult extins insa in raport cu cel de pana la primul Razboi Mondial). Obsedat de necesitatea „spatiului vital“ (Lebensraum), Hitler ar fi creat, pe langa Germania Mare – a carei intindere se configurase inca din 1941 –, zone de colonizare germana in spatiile agricole din sudul Uniunii Sovietice.

Partizan al expansiunii demografice a germanilor (sotia lui Martin Bormann, secretarul Führerului si seful cancelariei Partidului National Socialist, era de acord ca barbatul ei sa aiba relatii si cu alte femei germane, pentru a da Reichului cat mai multi cetateni), Hitler vedea in colonizarile germane in spatiul est-european noua forma a reluarii „marsului spre Rasarit“ (Drang nach Östen) – inaintarea germanilor spre est in Evul Mediu.

In jurul „spatiului vital“ urma sa existe un „spatiu economic“ (Wirtschaftsraum), incluzand teritorii care sa satisfaca, prin livrari de produse agricole si materii prime, necesitatile economice ale Reichului. Romania ar fi fost integrata „spatiului economic“, ca furnizoare de petrol si grane. Atat in „spatiul vital“, cat si in cel economic, ar fi functionat o economie dirijata, care nu excludea proprietatea privat-capitalista.

Supravegherea politieneasca s-ar fi exercitat cu rigoarea caracteristica Gestapoului, iar opozantii dominatiei germane ar fi luat calea lagarelor de concentrare. „Solutia finala“ pentru problema evreiasca ar fi cunoscut un deznodamant sangeros, prin abandonarea proiectului de a transforma Madagascarul intr-un imens ghetto. Prin comparatie cu dominatia sovietica, se poate spune ca dominatia germana s-ar fi caracterizat printr-un control mai putin apasator al partidului nazist in domeniul economic si in cel cultural, dar exploatarea resurselor naturale s-ar fi facut mult mai sistematic, iar progresul economic al „spatiului vital“ si chiar al celui „economic“ ar fi fost notabil.

Daca criza rachetelor din Cuba nu ar fi fost solutionata pasnic?

Dupa cum se stie, presedintele Kennedy a fost puternic influentat in conduita sa, in timpul crizei rachetelor din Cuba, de lectura cartii Barbarei Tuchman, Tunurile din august, care prezinta izbucnirea primului Razboi Mondial ca pe o criza scapata de sub control. A evita cele petrecute in 1914, cu consecinte infinit mai grave decat atunci — avand in vedere arsenalul nuclear al superputerilor —, a fost obiectivul sau fundamental.

Este de presupus ca, in cazul in care URSS nu si-ar fi retras rachetele din Cuba si ar fi ales calea confruntarii militare, Kennedy nu ar fi pus in aplicare doctrina represaliilor masive, adoptata de predecesorul sau, Eisenhower, doctrina care ar fi dus la o apocalipsa nucleara, cu imense costuri umane si materiale.

Chiar daca doctrina „ripostei flexibile“, preconizata, inca din 1959, de generalul Maxwell D. Taylor, nu se bucura, in 1962, de notorietatea si adeziunea de mai tarziu, exigentele politico-strategice ar fi impus-o administratiei Kennedy. Razboiul dintre NATO (SUA) si Tratatul de la Varsovia (URSS) ar fi avut – cred eu – un caracter limitat, cu riposte graduale, destinate sa limiteze pierderile.

Este de presupus ca, de indata ce consecintele umane si materiale ale loviturilor nucleare ar fi devenit realitate, cele doua parti s-ar fi asezat la masa tratativelor. In ce ma priveste, nu cred ca s-ar fi ajuns atunci, in 1962, la ceea ce, potrivit lui Clausewitz, se numeste „folosirea extrema a violentei“. Chiar in conditiile unei confruntari care ar fi depasit pragul nuclear, se manifesta – cred eu – o constrangere rationala care impiedica partile combatante sa ajunga la sinucidere. Atat Kennedy, cat si Hrusciov erau suficient de rationali pentru ca, dupa un schimb de lovituri nucleare, sa inteleaga ca miza aflata in joc nu merita devastarea nucleara a tarilor lor.

 Daca Apollo 11 ar fi ajuns pe Marte?

Text: Mircea Oprita, scriitor, critic si expert in literatura SF

Faptul era posibil, dar posibilul are de facut aici un efort imens pana sa se suprapuna in mod convingator peste plauzibil. In evantaiul virtualitatilor, o redistribuire a sarcinilor pe tabla de sah a jocurilor cosmice nu este de neluat in seama.

Cu atat mai mult cu cat America ne-a dovedit, in repetate randuri, cat de interesata este ea de zborul martian, iar pasii facuti in directia acestui obiectiv de ampla si indelungata strategie n-au fost pana astazi nici putini si nici de mica insemnatate. Admitand ca promotorii teoriei conspiratiei au dreptatea lor, ca televiziunile ne-au jucat pe degete si in 1969, ca pe Luna n-au debarcat Armstrong si Aldrin, ci eventual concurenta sovietica (Konstantin Tiolkovski si Arkadi Gaidar), sa ne indreptam privirile spre Marte. Si ce altceva vedem acolo, decat… scenarii?

1. Apollo 11 pleaca la 16 iulie 1969 cu racheta Saturn V pe o traiectorie calculata in asa fel incat sa intersecteze orbita planetei Marte. Lansarea decurge excelent, dar, doua zile mai tarziu, Michael Collins, cel ce urma sa piloteze modulul de comanda circummartian, transmite la baza mesajul alarmant ca Saturn V si-a consumat rezerva de combustibil fara sa poata inscrie nava pe orbita stabilita. NASA face public comunicatul pregatit pentru caz de esec al lansarii si deces al echipajului, care oricum nu mai are mult de trait.

(Pentru cine e dispus sa vada aici rodul unei imaginatii macabre, precizez ca si in cazul controversatei descinderi pe Luna exista pregatit un comunicat de acest fel, vizandu-i pe Armstrong si Aldrin, iar in cazul mai vechi al lui Iuri Gagarin, rusii redactasera chiar doua comunicate indoliate, fata de unul singur optimist. Ceea ce e in masura sa ne convinga de faptul ca lucrurile in Cosmos nu sunt deloc simple si netede, iar cei de la bazele de lansare se pregatesc intotdeauna pentru orice.)

2. Intrucat, din fericire, scenariul anterior a fost simulat pe computer, aratand clar limitele rachetei Saturn V in situatia transferului echipajului de pe ruta spre Luna pe una sensibil mai lunga, putem da filmul inapoi si relua lansarea.

Apollo 11 pleaca doi ani mai tarziu, la 9 septembrie 1971, cu riscul de a-l face pe presedintele Kennedy sa se rasuceasca in mormant de obida, dar cu o racheta Saturn V imbunatatita, care inscrie corect expeditia pe traseul interplanetar. Trei luni trec greu, cu diverse observatii de rutina si simulari facute in modulul de comanda si in modulul martian, dar la 2 ianuarie 1972, cand planeta Marte incepuse deja sa se vada ca o luna mai mica pe cerul sumbru din hublouri, unul dintre motoarele folosite pentru corectia traiectoriei se blocheaza, fapt ce impune nevoia unei reparatii urgente.

Edwin „Buzz“ Aldrin, care, in alte conditii, ar fi fost un excelent pilot de modul lunar, iese in spatiu sa efectueze reparatia si nu se mai intoarce, ratand astfel ocazia de a fi un tot atat de bun pilot de modul martian.

In aceste conditii, nava trece la o buna distanta pe langa Marte, iar in decembrie 1972, cand inclusiv stocul de alimente destinat drumului de intoarcere e pe sfarsite, comandantul Armstrong transmite spre Pamant un set de observatii asupra inelului lui Saturn, precum si convingerea ferma a echipajului ca va rata si aceasta spectaculoasa planeta. NASA reia comunicatul indoliat si-l difuzeaza pe toate canalele. Conform unui plan care s-ar fi aplicat si in cazul debarcarii nenorocoase pe Luna, comunicatiile cu nava urmeaza sa fie taiate, iar un cleric incredinteaza inca de pe acum celui Atotputernic sufletele astronautilor, asa cum se procedeaza la inmormantarile persoanelor disparute in largul oceanului.

Daca zborul ar fi fost descoperit 1.000 de ani mai devreme?

Text: Ion Hobana, scriitor, expert in literatura stiintifico-fantastica

“Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai mic, fata Pamantului ar fi aratat altfel.“ Aceasta cugetare a lui Blaise Pascal se afla la originea unui fascinant exercitiu intelectual, jocul de-a “Ce-ar fi fost daca…“. In secolul al XIX-lea, el a dat nastere unei noi forme de expresie istorico-literara, numita, de catre filosoful Charles Renouvier, Ucronie (Utopia in istorie). Lucrarea lui cu acest titlu, aparuta in 1857, fusese precedata, cu mai bine de doua decenii, de prima ucronie avant la lettre, care a facut sa tresalte inimile nostalgicilor Imperiului: Napoleon si cucerirea lumii. 1812-1832. Istoria monarhiei universale.

Autorul, Louis Geoffroy, isi imagina ca, in loc sa se retraga din Moscova incendiata, pierzandu-si armata la trecerea Berezinei, Napoleon se indreapta spre Sankt-Petersburg si ii zdrobeste pe rusi la Novgorod. Urmeaza o suita de stralucite izbanzi politice si militare, Imparatul devenind „monarh universal“.

Reteta a fost aplicata, ulterior, la numeroase momente cruciale ale istoriei. Sa ne intrebam si noi ce-ar fi fost daca:

• Hanibal ar fi nimicit legiunile romane si ar fi intrat in Cetatea Eterna; maurii ar fi devenit stapanii Spaniei;

• Invincibila Armada n-ar fi fost distrusa de furtuna, iar trupele spaniole ar fi debarcat in Anglia; Byron ar fi devenit regele Greciei; generalul Lee ar fi invins la Gettysburg si Sudul ar fi castigat Razboiul de Secesiune;

• Hitler ar fi invadat Marea Britanie, in loc sa atace Uniunea Sovietica. Sunt scenarii intemeiate pe faptul ca, deseori, Istoria a fost modelata de geniul, determinarea si momentele de inspiratie ale personalitatilor sale, fara a nesocoti rolul intamplarii. Putem sa extrapolam acest joc la alte domenii? Ar fi putut, de pilda, sa zboare un aparat mai greu ca aerul cu o mie de ani mai devreme decat a facut-o cel construit de fratii Wright, deci in 903?

Evul Mediu n-a dus lipsa de minti iscoditoare, dar stadiul de atunci al stiintei si tehnicii exclude un raspuns afirmativ. Isprava din 1903 a reprezentat incununarea unui lung sir de experiente, devenind posibila datorita inventarii motorului cu ardere interna in ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Ceea ce nu inseamna ca vehicule imaginare n-ar fi brazdat vazduhul acelui timp revolut, ceva mai tarziu.

Samarangana-Suthradara, text sanscrit din prima jumatate a secolului al XI-lea, este consacrat indeosebi problemelor arhitecturii si urbanismului. Capitolele 31 si 59 se refera insa la diferite masini si dispozitive, printre care se numara vimanele, aparate de zbor propulsate de un “motor cu mercur“, capabile sa navigheze in atmosfera pe distante mari. Iar in romanul in versuri Cleomades, menestrelul Adenet prelucra, la sfarsitul secolului al XIII-lea, povestea calului de abanos din O mie si una de nopti.

Nu este armasarul cu sapte aripi din basme, ci un simulacru care “…deasupra si dedesubt/ avea niste cuie de otel;/ prin manuirea acestor cuie,/ el putea fi facut/ sa zboare in sus si in jos,/ in dreapta si in stanga.“ Sa pretuim asa cum se cuvine aceste marturii ale ingeniozitatii celor de dinaintea noastra si sa nu ne pierdem apetitul pentru jocul de-a „Ce-ar fi fost daca…“.

Daca  “ar fi venit americanii“ si Romania nu ar fi ajuns in sfera de influenta sovietica?

Text: Adrian Cioroianu, istoric, redactor Dilema Veche, senator

Daca “ar fi venit americanii“, Ion Antonescu ar fi fost condamnat la moarte (si, cum nu ar fi depus cerere de gratiere din mandrie, ar fi fost executat), dr. Petru Groza s-ar fi aliat cu socialistii si ar fi intrat in primul guvern postbelic ca ministru al Agriculturii, regele Mihai ar fi fost obiectul mai multor atentate organizate de sovietici de-a lungul anilor ’50, frontiera cu URSS ar fi fost tot pe Prut si ar fi devenit una dintre „granitele calde“ (provocari, schimburi de focuri de arma, schimburi de spioni etc.) ale Razboiului Rece. In 1947 sau ’48, o reforma scolara ar fi impus studiul limbii engleze din clasa a II-a primara – si ar fi urmat protestele unei bune parti a intelectualitatii romane, in frunte cu Sadoveanu si Blaga, care ar fi spus ca nu trebuie neglijate limbile franceza sau germana.

Refuzand din principiu tot ce este obligatoriu, tinerii elevi romani ar fi boicotat engleza si ar fi invatat in secret, pe sub banci, limba latina! Tot in anii ’50, mai multi romani cu afaceri in domeniul petrolului ar fi impus linia politica dominanta si ar fi influentat guvernele. La inceputul anilor ’60, Sergiu Nicolaescu ar fi inceput o serie de filme cu un James Bond – 007 in varianta romaneasca, cu spioni, tinere femei seminude, arme sofisticate etc. In rolul principal: Iurie Darie (primele trei filme), apoi Florin Piersic (urmatoarele patru), apoi Adrian Pintea (in doua filme) etc.

Disc-jockey-ul Cornel Chiriac nu ar mai fi ajuns, evident, in Germania (Radio Europa libera ar fi avut sediul la Moscova si nu la München), motiv pentru care ar fi fost gazda unui show de succes la Televiziunea Romana (un fel de Saturday Night Live), in care, spre finalul anilor ‘60, ar fi aparut chiar Beatles-ii, veniti intr-un miniturneu la Bucuresti, Iasi si Timisoara. Exista versiunea ca spionajul sovietic ar fi incercat sa-l rapeasca pe John Lennon dintr-un hotel din Iasi, dar o brigada de contraspionaj romaneasca, dirijata de junele capitan Mihai Pacepa, i-ar fi dejucat planurile.

Sindicatele romane ar fi fost relativ puternice, iar in fruntea lor, foarte activ, ar fi fost, de-a lungul anilor ’70 si ’80, un socialist pe nume Ion Iliescu, el insusi in conflict deschis cu veteranul sindicatelor procomuniste, mai varstnicul Nicolae Ceausescu. Ziarul Romania libera (organul opozitiei de stanga din tara noastra) ar fi tinut in mod vizibil partea primului. In 1988, alegerile prezidentiale ar fi fost castigate, surprinzator, de un (inca) tanar istoric de arta, pe nume Andrei Plesu. In fine, cea mai prolifica scriitoare a Romaniei ar fi fost Rodica Ojog-Brasoveanu; de-a lungul anilor ’70-’80, ea ar fi scris mai multe romane avand ca tema… (va continua la raspunsul urmator).

Daca Imperiul Roman nu s-ar fi prabusit niciodata?

…Daca Imperiul Roman nu s-ar fi prabusit niciodata, provincia Dacia (romanizata) ar fi devenit o placa turnanta a comertului si a traficului de tot felul (marfuri, persoane, hasis si opiu, cai si arme din Orient) aici, la periferia imperiului. Astfel, romanii ar fi devenit niste comercianti prin excelenta, rivalizand doar cu grecii si evreii. Cu mijloacele timpului, ei ar fi fost “carausii“ Europei: de-a lungul secolelor IV-X, Marea Neagra si Mediterana ar fi fost strabatute de mii de vase romanesti.

Legendar ar fi ramas un capitan de vas din secolul VIII, pe nume Traianus Basaescus Euxinus, care, la finele unei aventuroase cariere, ar fi ajuns pretor al provinciei Dacia.

Trecerea la crestinism a Daciei (o data cu majoritatea provinciilor imperiale) s-ar fi facut in anul 830. In jurul anului 1000, provincia ar fi fost teatru de lupte intre armata confederata imperiala si o alianta de triburi migratoare venite dinspre Nord-Est (germani, vikingi, bulgari, mai apoi tatari etc.). Vreme de cinci secole, Dacia ar fi cazut prada instabilitatii politice si unor dese razboaie.

Ca limita a imperiului la granita de Rasarit, Dacia ar fi fost direct influentata de ascensiunea taratului rus rival. Din punct de vedere cultural, la noi ar fi fost un centru al culturii catolice (prima universitate, cea de la Napoca, ar fi existat din 876), in continua competitie cu ortodoxia rusilor. Dacii ar vorbi si azi un soi de latina „modernizata“ (si relativ impura, din cauza termenilor germanici si saxoni).

In conflictul mondial din 1898-1905, care a plecat de la un atentat ce a avut loc in oraselul Dierna (Orsova), pe Dunare, s-ar fi infruntat Imperiul Roman si Taratul Rus, iar in 1903 Republica Americana ar fi intrat in razboi de partea Romei. Ar fi urmat apoi un veac de pace. Intr-un roman al Rodicai Ojog-Brasoveanu, exista ca personaj si un scriitor dac, autor (prin 1975) al unui roman de fictiune in care descrie ce s-ar fi intamplat daca Republica Americana ar fi cucerit pe la mijlocul secolului XX partea rasariteana a Imperiului Roman si ar fi ajuns in conflict cu taratul rus renascut.

Cititi articolul integral in :http://www.descopera.ro/stiinta/930633-ce-s-ar-fi-intamplat-daca#ar-fi-venit-americanii-si-romania-nu-ar-fi-ajuns-in-sfera-de-influenta-sovietica