Ministerul de Finanțe al României emitea la 13 februarie 1947 un raport secret care estima că dezvoltarea României urma să fie întârziată cu 25 de ani de jaful și abuzurile ocupanților sovietici

 

Despre impactul economic al Tratatului de pace pe care România a fost forțată să-l semneze la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial se vorbește foarte puțin sau deloc. În comunism, timp de 45 de ani, subiectul a fost tabu. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici după 1990.

Realitatea este că spolierea României de către cotropitorii sovietici a jucat un rol esențial în decalajul economic înregistrat față de restul Europei, și mai ales față de occident, rămânere în urmă pe care și azi mai luptăm să o recuperăm, notează https://colectionaruldeistorie.ro.

Contextul este mai larg.

În 1913, România Mică avea un PIB/locuitor de 67% din media Europei.

În 1938, după distrugerile cumplite din Primul Război Mondial, greutățile integrării noilor provincii și criza economică majoră din 1929-1933, România Mare coborâse la un PIB/locuitor de 51% din media Europei.

Startul dezastrului s-a dat după 1945.

10 februarie 1947: ministrul de Externe al României, Gheorghe Tătărescu, semnează Tratatul de Pace dintre Puterile Învingătoare în Al Doilea Război Mondial și România. Prin clauzele ascunse și prin tratatele bilaterale pe care România a fost silită să le semneze cu sovieticii, țara noastră avea de plătit către URSS de peste 4 ori mai mult decât suma de 300.000.000 de dolari stipulată oficial în Tratatul de Pace.

Suma totală estimată de plată pentru România cu titlul de despăgubiri către URSS era de 1,2-1,35 miliarde dolari “1947” – echivalentul a 14,5-16,4 miliarde dolari în banii de acum. Fără a fi inclusă și apariția ulterioară a Sovromurilor, care au jefuit și ele sume enorme din economia României ruinată de război.

Referatul de mai jos a fost redactat de Ministerul de Finanțe al Regatului României pe 13 februarie 1947 (regele avea să fie alungat abia în decembrie), la 3 zile după ce Gheorghe Tătărescu, ministrul de Externe, semna Tratatul de Pace de la Paris, în Salonul de l’Horloge al Ministerului de Afaceri Externe al Franței.

Raportul Finanțelor analizează consecințele economice ale Tratatului de Pace abia semnat de România.

Au fost inventariate cheltuielile reale, dincolo de clauza oficială de 300.000.000 de dolari trecută ca despăgubiri de război față de URSS.

La aceasta se adaugă întreținerea trupelor de ocupație, restituirile de bunuri, anularea datoriilor Germaniei față de România simultan cu obligația României de a plăti către URSS datoriile pe care le avea față de Germania, despăgubirile plătite cetățenilor și firmelor aliate pentru distrugerile suferite de industria petroliferă, demontarea și mutarea în URSS a fabricilor aparținând cetățenilor și firmelor germane etc.

Dar și înșelăciunea pe care statul român a fost obligat s-o accepte în clauzele bilaterale cu Rusia sovietică – aplicarea unui curs al dolarului “1938”, mult mai puternic decât cursul dolarului “1947”, contrar prevederilor explicite din Tratatul de Pace semnat la Paris.

Așa cum s- a văzut, despăgubirile erau de fapt doar o mică parte din costul total de 1,2-1,35 miliarde de dolari la cursul din 1947. Transformați la valoarea din 2021, aceștia echivalează cu 14,5-16,4 miliarde dolari în banii actuali.

Analizând enormele dimensiuni ale acestei sarcini, Raportul spunea că:

– exportul României în cel mai bun an de pace, 1938, s-a cifrat la 23.000 milioane lei, egal cu circa 185.000.000 $ “1938” sau cu circa 250.000.000 $ “1947”;

– capacitatea actuală (n.r. – februarie 1947) de export a țării, în ipoteza că ar înceta brusc orice obligație de pe urma Tratatului și dată fiind istovirea economiei țării ca urmare a eforturilor făcute până acum (în bună parte reprezentând de multă vreme adevărate prelevări “din substanță), nu poate fi evaluată la mai mult de 1/5 din exportul anului 1938, adică 50.000.000 $ “1947” pe an;

– ca să-și plătească fără nicio ajustare sau fără niciun sprijin extern sarcinile Tratatului de Pace, României i-ar trebui un sfert de secol, pentru a achita datoriile de 1,2 miliarde de dolari, presupunând că în tot acest timp niciun ban nu ar fi fost reinvestit în propria economie!

– în acest timp, niciun progres nu ar mai fi permis, decât pentru menținerea capacității de plată, populația ar fi osândită la o permanentă și fără ieșire viață de mizerie“.

Pentru cineva care se raportează la PIB-ul actual al României, nu pare mare lucru. Însă România 1947 nu era România membră UE din 2021. Situația țării era realmente catastrofală. Într-un raportul secret al Ministerului de Finanțe, România avea în 1947 o capacitate de export de 50.000.000 de dolari “1947” pe an.

Simultan cu clauzele înrobitoare față de URSS, România a fost silită de Moscova să refuze Planul Marshall, prin care SUA a alimentat Europa cu 13 miliarde de dolari “1948”.

Propunerea SUA a fost făcută în 1947, iar Senatul SUA a aprobat proiectul pe 13 martie 1948. Prin acest plan de reconstrucție a Europei, la care au participat până la urmă numai țările de dincolo de Cortina de Fier, SUA au transferat peste 13 miliarde de dolari “1948” – echivalentul a aproximativ 145 miliarde dolari “2021” – în economiile europene.

Românilor nu li s-a prezentat niciodată adevărata cauză a sărăciei și lipsurilor cu care s-au confruntat după război.

În schimb, s-a dat ordin ca pentru toate neajunsurile să fie învinuită vechea clasă politică, socială și economică, la acea dată fie déjà băgată la pușcărie sau emigrată, fie pe cale să ajungă la pușcărie sau în exil. În timp ce Rusia sovietică demonta fabrici întregi, căra producția de petrol, toată tehnologia industrială și mii de vagoane, cerealele, vitele și lemnul, românului i se spunea că o duce rău pentru că industriașii își sabotau propriile uzine, iar „chiaburii” furau un sac de grâu.

Într-un raport secret al Ministerului de Finanțe, se preciza că România avea în 1947 o capacitate de export de 50.000.000 de dolari “1947” pe an. Asta însemna că, pentru a achita datoriile de 1,2 miliarde de dolari, ar fi fost necesar venitul din export pe 24 de ani, presupunând că în tot acest timp niciun ban nu ar fi fost reinvestit în propria economie!

Ultimele două idei ale referatului secret prezentat pe 13 februarie 1947 de Ministerul de Finanțe de la București: “Ca să-și plătească fără nicio ajustare sau fără niciun sprijin extern sarcinile Tratatului de Pace, României i-ar trebui un sfert de secol. În acest timp, niciun progres nu ar mai fi permis, decât pentru menținerea capacității de plată, iar populația ar fi osândită la o permanentă și fără ieșire viață de mizerie“.

În 1989,la sfârșitul regimului comunist și după 44 de ani de pace, România ajunsese la un PIB/locuitor de 32% din media Europei.

Realitatea este că în cursa de recuperare începută după căderea comunismuui, s-a plecat de foarte jos. Handicapul economiei centralizate comuniste față de economiile de piață a fost considerat de economiști cauza principală a problemelor cu care România s-a confruntat după 1990.

La această prăbușire formidabilă postbelică, stopată abia după alți zece ani (în 2000 ajunsesem la un PIB/locuitor de 26% din media Europei), au contribuit nenumărați factori.

În 2019, la 30 de ani după ieșirea oficială din comunism (cea reală s-a produs mult mai târziu), România reușise să recupereze o parte din decalaj, ajungând la 69% din PIB-ul/locuitor mediu al Uniunii Europene.

Publicitate

SUA ŞI UE NU SE IMPLICĂ ÎN INVESTIGAREA JAFULUI DIN SISTEMUL BANCAR DE LA CHIŞINĂU

 

 

 

 

 

 

 

Luni, 15 august 2016,mai multe organizaţii ale societăţii civile au înaintat un demers Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, solicitând ca organizaţiile europene de profil să se implice în investigarea furtului din sistemul bancar moldovenesc.

Reprezentanţii societăţii civile declară că nu au încredere în organele de anchetă din Republica Moldova, învinuindu-le că s-ar afla și în conflict de interese, transmite IPN.
Lilia Caraşciuc, preşedinta Transparency International – Moldova, a declarat jurnaliştilor că organizaţiile societăţii civile sunt îngrijorate de modalitatea în care este investigat furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova. Societatea civilă protestează contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional.
Semnatarii apelului declară că sunt îndreptăţiţi să considere compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă.

Aceştia menţionează că, dat fiind faptul că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii, cu implicarea cetăţenilor Statelor Unite ale Americii şi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, se cere o investigaţie internaţională, cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele.
Apelul a fost semnat de Asociaţia pentru democraţie participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, IDIS Viitorul, Institutul de Politici Publice, Transparency International – Moldova şi altele.
Wicher Slagter, din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, a înregistrat apelul societăţii civile și a spus că va transmite mesajul colegilor de la Bruxelles, adăugând că UE urmăreşte situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Poate SUA, UE investiga cazul furtului de miliard? Da, poate.

Obligaţi chiar, deoarece o parte considerabilă din banii furaţi sînt banii contribualilor americani şi europeni. Cum ar putea face ei aceasta?

Dacă ar dori iată cine ar putea realiza acestă investigaţie:

CIA (Central Intelligence Agency), Trezoreria SUA, SWIFT.
Codul Swift are formatul standard al codurilor de identificare bancară (BIC) și reprezintă codul unic de identificare pentru o anumită bancă.
În prezent, la nivel mondial, există peste 40.000 de coduri SWIFT „live” atribuite partenerilor conectați în mod activ la rețea.

Mai mult decât atât, există mai mult de 50.000 de coduri suplimentare, utilizate pentru tranzacții manuale, care sunt atribuite participanților pasivi.
Sistemul a fost implementat în anul 1977, în Belgia, aceasta incluzând în prezent peste 6500 de membri din peste 180 de țări care, împreună procesează de peste 100 de miliarde de mesaje în fiecare an (aproximativ 300 de milioane de mesaje în fiecare zi).
SWIFT este marca înregistrata a S.W.I.F.T. SCRL companie cu sediul în La Hulpe, Belgia.
După 11 septembrie 2001, CIA și Trezoreria SUA au acces la informații la rețeaua financiară SWIFT în scopul de urmărire a posibilelor tranzacții financiare ale teroriștilor.
Aşadar CIA şi Trezoreria SUA s-ar putea implica în investigarea miliardului furat în R. Moldova, evident dacă ar dori.

NOTĂ: Agenţia Centrală de Informaţii (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunţă si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înfiinţat în anul 1947.

Pe lângă activităţile de spionaj, de strângere şi de analiză a informaţiilor despre guverne străine şi persoane, cu scopul de a le pune la dispoziţia instituţiilor statului american şi statelor partenere, CIA întreprinde şi acţiuni sub acoperire („Covert Operations“) în străinătate.)

De ce SUA şi UE nu se implică direct în investigarea furtului din sistemul bancar de la Chişinău?

 

 

Teorii despre disparitia banilor

Deputatii Partidului Liberal, care nu au participat la sedinta acestei comisii, au alta teorie. Ei spun ca adevarat cauza a deprecierii leului moldovenesc la inceputul lui 2015 a fost cererea masivă de valută, generata de aceste credite.

Liderul opozitiei pro-ruse, socialistul Igor Dodon, are propria sa varianta: banii au ajuns in conturile mai multor companii offshore, „unde li s-a pierdut urma”. „Aceste credite au fost acordate stiindu-se ca nu vor fi rambursate”, a declarat el pentru AFP.

Pe de alta parte, exista si experti care neaga ca frauda ar fi avut loc.

„Nu am observat o prabusire a sistemului bancar din Moldova”, a declarat un reprezentant al companiei rusesti QB Finance, citat de UNIMEDIA.

„Desi vedem o situatia dificila, dar seamana a fi una stabila. Daca de pe piata financiara a Moldovei ar fi fost scos un miliard, piata ar fi cazut in deriva”.

Si noul guvern de la Chisinau este rezervat. Premierul Chiril Gaburici a facut aluzie a acest scandal in contextul unor acuzatii privind diploma sa de studii.

„Ma uimeste faptul ca se fura milioane si noi uitam de lucrul ista si ne amintim de detalii atat de mici”, a spus Gaburici. Iar vicepremierul Stéphane Bridé s-a referit prudent la „tranzactii suspecte”.

Solutia ar putea fi la ministrul senegalez

Se pare inca Bridé, un francez nascut in Senegal si care inainte a fost directorul unei companii de audit, stie mai multe despre miliardul de dolari. In 2013, el a condus auditul la mai multe banci din Moldova, printre care si Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, audit despre care a dezvaluit doar ca „arata existenta unor probleme majore legate de credite”

Intre timp, Banca Nationala a Moldovei a instituit regim de administrare speciala la cele trei institutii financiare, pentru a evita falimentul acestora, care ar provoca panica in intregul sistem bancar al tarii.

In plus, Banca de Economii, Unibank si Banca Sociala au primit un credit de urgenta de 9,4 miliarde de lei moldovenesti (aproximativ 700 milioane de dolari).

Credit care a dat nastere unei noi probleme: el trebuia sa fie rambursat la 27 martie, dar acest lucru nu s-a intamplat.

„Ordinele vin de sus”

Presedintele Ligii bancherilor din Moldova spune, pentru AFP, ca nici nu se va intampla prea curand.

„Sunt convins 100% ca suma in cauza nu va fi rambursata integral si ca diferenta va fi transformata in datorie publica”, a declarat el,
acuzand de neglijenta atat banca centrala cat si CNPF, autoritatea care verifica pietele financiare.

Ca urmare, pe 24 martie, viceguvernatorul BNM, Emma Tabarta, si presedintele CNPF, Artur Gherman, au fost demisi.

Analisti citati de AFP spun insa ca asta nu va rezolva situatia, deoarece de vina sunt „ordinele venite de sus”, din partea unor oameni politici influenti care ar fi deturnat o parte din bani.

 Detectivi americani si procurori moldoveni

Situatia e insa suficiente de alarmanta pentru ca „partenerii de dezvoltare ai Moldovei”, intre care Banca Mondiala, Uniunea Europeana si SUA, sa ceara guvernului de la Chisinau „sa faca publica valoarea cu care a fost prejudiciat statul in urma acestei afacerri”.

Asa incat Parchetul general din Moldoba a deschis o ancheta.

Pana in prezent, doua persoane, a caror identitate nu a fost facuta publica, au fost plasate in arest preventiv si proprietatile altora au fost puse sub sechestru.

Intre timp, tranzactiile suspecte de la cele trei banci sunt investigate si de un grup de detectivi financiari de la cea mai mare companie din domeniu, Kroll.

Acestia au venit la Chisinau pe 11 februarie si, potrivit guvernatorului Bancii nationale a Moldovei, care administreaza momentan cele trei institutii, experții vor determina ce persoane fizice și juridice sunt implicate în aceste tranzacții si au ajuns banii.

Experții vor evalua și daca recuperarea miliardului de dolari e posibila, macar partial.

 

 

 

 

Surse: Agerpres, AFP, ProTV Chisinau, Unimedia, Timpul, Bani.md; http://basarabialiterara.com.md

 

 

 

VIZIONATI  SI DOCUMENTARUL DE MAI JOS :

http://realitatealive.md/embed/43733.html

 

 

 

ȘTIAI CUM POATE SĂ TE AJUTE TELEFONUL TĂU MOBIL ?

Ce poți să faci cu  telefonul mobil și tu nici nu stiai?

 

1. Apelul de urgenta este 112 peste tot in lume (cu exceptia Americii).

Acest numar poate fi apelat si daca ai tastele blocate… Incearca!

 

2. Ti-ai inchis cheile in masina si esti departe de casa, unde-ti tii cheile de rezerva? Daca este cineva acasa, cu telefon mobil, suna-l si roaga-l sa tina cheile aproape de telefonul lui. Tu apropie telefonul tau la 20 cm de usa masinii. Persoana de acasa apasa pe telecomanda cheii de rezerva si ti se vor deschide usile.

Functioneaza si cu usa portbagajului. Incearca!

 

3. Ti s-a descarcat mobilul? Orice mobil are o incarcare de rezerva in baterie, care se activeaza la combinatia *3370# si iti asigura o incarcatura de rezerva de 50%. Cand iti pui telefonul la incarcat, se incarca și rezerva, putând s-o folosești si alta dată.

 

4. Ce poti face, daca ti se fura mobilul? Comerciantii de telefoane țin secret aceasta informatie, astfel că hoțul  poate folosi telefonul furat si  consuma serviciile telefoniei, iar cel de la care s-a furat, e obligat sa-și cumpere telefon nou.

Trebuie sa afli seria telefonului tau. Pentru aceasta tasteaza *#06# , fără a apăsa alte taste și pe ecran va aparea automat seria.

Acest cod este unic in lume si este seria telefonului tau. Noteaza acest cod si pune-l in loc sigur. Daca ți se fura telefonul, anunță operatorul tau de telefonie si comunica-i acest cod.

 Acesta ii permite sa-ți blocheze telefonul (aparatul în sine) si hoțul nu va putea folosi telefonul tău, nici daca schimba cartela SIM.

Este putin probabil sa-ți recuperezi vreodata telefonul, dar nici hoțul nu-l va putea folosi sau valorifica.

 Cel mai important aspect pe care îl desprindem de aici este acela că, dacă toata lumea ar cunoaște acest truc, nu ar mai avea hoții de ce sa fure telefoane.

 

Trimite deci acest mesaj la cat mai multi prieteni.

Și nu uita sa-ți notezi seria telefonului!