Al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez

Xi Jinping vorbește în deschiderea celui de-Al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, în Marea Sală a Poporului din Beijing. Foto: Profimedia Images

Partidul Comunist Chinez este fondatorul și singurul partid de guvernământ al Republicii Populare Chineze (RPC).

A fost fondat în 1921 de Chen Duxiu și Li Dazhao. Mao Zedong a fost unul dintre membrii fondatori ai acestui partid și a urcat în rândurile sale pentru a deveni președintele acestuia în 1943. Sub conducerea sa, Partidul Comunist Chinez (PCC) a ieșit învingător în Războiul Civil Chinez împotriva Kuomintangului, iar în 1949 Mao a proclamat înființarea Republicii Populare Chineze. De atunci, comuniștii au guvernat China și dețin controlul exclusiv asupra Armatei Populare de Eliberare.

Fiecare lider comunist care s-a perindat la conducerea țării și-a impus propriile teorii care conturează ideologia partidului și sunt denumite generic socialism cu caracteristici chineze. Începând cu 2021, Partidul Comunist are peste 95 de milioane de membri, devenind al doilea partid politic ca număr de membri din lume după Partidul Bharatiya Janata din India.

Geopolitical Futures :

În ziua de încheiere a lucrărilor Congresului Național al Partidului Comunist Chinez care a condus neîntrerupt China începând cu 1949, Xi Jinping a fost reales pentru a treia oară în postul de secretar general al PCC, la finalul primei reuniuni a Comitetului central remaniat, care numără circa 200 de membri.

A fost o simplă formalitate, iar procedura îi permite liderului Xi Jinping să obţină în luna martie a anului viitor un al treilea mandat prezidenţial de cinci ani.

Pentru a se menţine la putere, omul forte de la Beijing a trebuit să scoată din Constituţie în 2018 limita de două mandate. Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, poate deci în teorie să rămână pe viaţă la conducerea Republicii Populare Chineze.

„Acest al treilea mandat va pune capăt unei perioade de trei decenii de tranziţie (reglementată) a puterii” în China, a declarat Neil Thomas, analist în cadrul cabinetului Eurasia Group.

La încheierea congresului, Biroul Național de Statistică al Chinei a publicat datele economice din trimestrul trei, care trebuiau anunțate înaintea congresului.

Potrivit comunicatului, produsul intern brut al Chinei a crescut cu 3,9% în al treilea trimestru, comparativ cu anul precedent.

În timpul congresului a avut loc și o scenă neobişnuită într-o ceremonie în care totul este stabilit în amănunt, fostul preşedinte Hu Jintao a fost escortat spre ieşire, au constatat jurnaliştii AFP, potrivit Agerpres.

Vizibil împotriva voinţei sale, liderul de 79 de ani care a fost preşedintele Chinei între 2003 şi 2013, a fost îndemnat de angajaţi să se ridice de pe scaunul, aflat lângă cel al lui Xi Jinping. Scena nu a fost nici explicată, nici relatată imediat de media chineze.

După cum relatează DPA, în discursul său care a durat mai puţin de două ore – mult mai scurt decât cel de aproape trei ore şi jumătate de la congresul din 2017, Xi a descris cei cinci ani de la ultima reuniune a partidului ca fiind „extrem de neobişnuiţi şi anormali”.

„Ne aşteaptă vremuri dificile”, a spus Xi Jinping, avertizând asupra unor „potenţiale pericole”, motiv pentru care trebuie să fim „pregătiţi pentru cele mai grave scenarii”.

„Adaptaţi-vă şi fiţi pregătiţi să rezistaţi la vânturi puternice, ape agitate şi chiar furtuni periculoase”, a spus Xi în faţa a 2.300 de delegaţi ai partidului veniţi la Beijing din toate provinciile Chinei.

Perspectivele si obiectivele PCC pentru următorii ani

De la venirea sa la putere în 2012, Xi Jinping a acumulat puteri la vârful celei de a doua puteri mondiale şi a prezidat o întărire a autorităţii regimului.

Preşedintele Xi Jinping, în pregătirea celui de-al XX-lea congres al PC Chinez

Şef al partidului, şef al armatei, şef al statului… Liderul chinez a pledat pentru continuitatea politicilor sale în cadrul unui discurs triumfal duminică, în deschiderea congresului.

Strategia „zero COVID” ar urma astfel să continue, în pofida consecinţelor sale nefaste asupra economiei şi a exasperării în creştere a populaţiei faţă de lockdown-urile repetate.

Departe de diplomaţia prudentă a predecesorilor săi, Xi Jinping ar urma să facă vocea Chinei să se audă şi mai mult. Chiar cu riscul creşterii tensiunilor cu marele rival american, în special în jurul chestiunii Taiwanului.

Noul comitet permanent va fi format în „majoritate din personalităţi loiale lui Xi Jinping”, afirmă Nis Grünberg, din cadrul Institutului Mercator pentru studii chinezeşti de la Berlin.

Xi Jinping a fost în principal „foarte preocupat de securitatea regimului”, subliniază analiştii cabinetului SinoInsider, specializat în politica chineză. Ei dezvăluie că acest termen a fost menţionat de 91 de ori în discursul său de duminica trecută, mai mult decât orice altă temă.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a făcut apel la accelerarea construirii unei armate de clasă mondială, duminică, în deschiderea Congresului Partidului Comunist, punând accentul pe securitate şi reiterând priorităţile politice, relatează agenţiile internaţionale de presă.

În deceniul în care s-a aflat la putere, Xi, acum în vârstă de 69 de ani, a îndreptat China pe o cale din ce în ce mai autoritară, care a dat prioritate securităţii, controlului de stat al economiei în numele „prosperităţii comune”, unei diplomaţii mai asertive, unei armate mai puternice şi intensificării presiunilor pentru a alipi Taiwanul guvernat democratic, scrie Reuters.

La începutul perioadei de reformă, în epoca post-Mao, Deng Xiaoping le recomanda viitorilor lideri chinezi să „crească țara în liniște”, pentru a nu provoca reacții ostile pe plan extern. De câțiva ani buni, Xi crede însă că forța economică, diplomatică, militară a Chinei nu mai face necesară o astfel de precauție.

Dorința de modificare a actualei ordini mondiale de sorginte americană, a configurației de putere pe plan global, a fost explicit exprimată de Xi Jinping și Vladimir Putin la întâlnirea din februarie, înainte de ceremonia de deschidere a Olimpiadei de la Beijing.

Dificultățile întâmpinate de Rusia în războiul din Ucraina și mai ales surprinzătoarea unitate de acțiune occidentală în ceea ce privește sprijinul pentru ucraineni chiar dacă nu a modificat obiectivul strategic final i-a pus totuși pe gânduri pe chinezi.

Care va fi impactul în privința forțării „reunificării cu Taiwanul” este neclar. Unele voci cred că mai ales în lumina evoluțiilor din Ucraina, Xi va considera că încă este prea riscant să întreprindă o acțiune militară în următorii 5-6 ani. Alții, din contra, cred că după actualul congres al Partidului Comunist probabilitatea unei acțiuni militare asupra Taiwanului va crește.

Publicitate