CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

27 ianuarie  1388 – Voievodul Petru Muşat al Moldovei acordă regelui Poloniei Wladislaw al II-lea Jagiello un împrumut, primind în schimb ca zălog, oraşul Halici şi ţinutul vecin al Pocuţiei

 

 

 

Petru I Muşat, domn al Moldovei 1375-1391

 

Petru Muşat, voievod al Moldovei 1375-1391.(A nu se confunda cu Petru I, care a fost domn al Moldovei de la sfârșitul anului 1367 până după iulie 1368. Petru I a fost  mezinul lui Ștefan Voievod, fiul cel mare al lui Bogdan I).

 

La 27 ianuarie 1388  domnitorul Petru Muşat al Moldovei acorda regelui Poloniei Wladislaw al II-lea Jagelo un împrumut de 4000 de ruble de argint pe termen de trei ani, primind în schimb, ca zălog, oraşul Halici şi Ţinutul vecin al Pocuţiei, care puteau fi ocupate de domnul Moldovei în caz de nerespectare a termenului de restituire a banilor. De fapt suma împrumutată a fost diminuată la 3000 ruble de argint (echivalînd cu 538,380 kg de argint fin).

Petru Muşat a fost primul reprezentant al dinastiei Muşatinilor pe tronul Moldovei şi a domnit 16 ani. Voievodul Laţcu nu a avut fii, ci doar o fiică, Anastasia, iar cronicile care consemnează domnia lui Petru Muşatinul, nu indică vreo legatura de rudenie între el si predecesorii lui, specificând doar ca a fost „fiul Muşatei”.

Majoritatea cercetatorilor au considerat că după Laţcu (mort în 1375), în scaunul Tarii Moldovei s-a produs un schimb de dinastii – scurta dinastie a Bogdăneştilor fiind înlocuita cu cea a Muşatinilor. Mărturie în acest sens ar fi şi materialele arheologice cercetate la mormântul atribuit lui Laţcu din necropola domnească de la Rădauţi, în mod deosebit impunându-se cele şase aplice vestimentare, dintre care trei au pe ele reprezentat un cap de lup reprodus în profil, iar alte trei, un coif cu coarne recurbate.

Ştiindu-se ca Laţcu a fost feciorul lui Bogdan I, de la care nu ne-a parvenit nici o reprezentare heraldică, se poate conchide că elementele emblematice în cauză ţin de simbolul heraldic al întemeietorului scurtei dinastii a Bogdăneştilor.

Din timpul domniei lui Petru Muşatinul este cunoscuta însă o altă stemă a Moldovei, având ca figură centrală a sa capul de bour, ceea ce justifică astfel concluzia că între Laţcu şi Petru  Muşatinul nu a existat o succesiune dinastică, faptul fiind confirmat de această discontinuitate heraldică.

Din timpul domniei lui Petru Muşat al Moldovei datează primul act care delimitează hotarul dintre principatul Moldovei şi Uniunea polono-lituaniană cu traseul pe rîuleţul Colacin, dintre Snyatin şi Şepinţi, apoi peste cîmpia Bolohovului pînă la Nistru, în punctul marcat de satul Potoc, şi mai departe pe Nistru în jos, până la Marea Neagră.  În timpul domniei lui Petru Muşat regiunea istorică din preajma cetăţilor Hotin, Ţeţina (lîngă Cernăuţi) şi Hmeliov, numita „ţara Şipeniţului” intră în componenţa Moldovei.

 

 

 

File:AtlHistMold4.jpg

 

 

 

 

La 26 septembrie 1387, Petru Muşatinul, asistat de cinci “consilieri supremi” – boierii Giula, Burlea, Drag, Stanciul şi Stanislav –, a sosit la Liov (Lvov) unde, timp de aproape două săptămâni, a purtat tratative cu regele Vladislav al II-lea Jagiello.

Ele s-au încheiat prin depunerea de către voievodul moldovean a omagiului său de vasal al coroanei polone, confirmat prin două acte scrise, semnate separat, respectiv de voievodul Petru şi boierii lui .

Omagiul vasalic a fost confirmat printr-o carte regală a suzeranului polon care nu s-a păstrat, dar care, împreună cu alte acte vasalice ale domnilor moldoveni de după Petru , au fost confirmate printr-o carte unică semnată de acelaşi rege, la 13 decembrie 1433.  

În cadrul negocierilor, Petru Muşat a trebuit să renunţe la controlul asupra Podoliei Mici, documentul stipulând că “peste ţărmul Nistrului (adică pământurile din stânga lui – n.n.) este ţara noastră (a regelui – n.n.) a Rusiei”. 

În schimb,   erau recunoscute ca aparţinând deja Ţării  Moldovei fostele stăpâniri tătare, apoi lituaniene din dreapta Nistrului, adică teritoriile voievodatului lui Constantin care nu mai este menţionat ulterior în nici un izvor scris şi care, în componenţa Ţării Moldovei în noile ei graniţe, se deosebea prin denumirea de Ţara de Jos.

Tot prin acest act, Petru  Muşat recunoaşte suzeranitatea Uniunii polono-lituaniene asupra Moldovei. 

În acelaşi an Petru Muşat a alipit la  Moldova, Ţara de Jos şi un sector al gurii Dunării, iar în 1388, oferind acel împrumut lui Vladislav, a obţinut de la regele polon ca amanet teritoriul Pocuţiei (între Carpaţi, Nistru, Ceremuş).

În 1392 Petru Muşat a încheiat procesul formării Statului Moldovenesc,anexând la el Bucovina. În calitate de domn, Petru Muşat a mediat  soluţionarea conflictului dintre Polonia şi Muntenia. 

Domnia lui a corespuns etapei finale a procesului de constituire a statului medieval care s-a concretizat în întărirea aparatului central al statului şi consolidarea neatârnării ţării odată cu încheierea unui sistem de alianţe cu Polonia, Lituania şi Muntenia.

La apropierea dintre Moldova şi Polonia o mare importanţă au avut legăturile matrimoniale dintre domnitorii lituanieni şi cei moldavi, precum şi interesele economice ale părţilor, legate în primul rînd de drumul comercial care venea dinspre Liov spre factoriile comerciale de pe ţărmul pontic şi invers, străbătînd Moldova.

Din acea perioadă a ajuns pînă la noi prima gramotă emisă de cancelaria Moldovei la 1 mai 1384, în care domnitorul se numea „Petrus waiwoda dei gratia dux Terre Moldaviae” (Petru voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei). Documentul confirmă existenţa în Moldova a vămilor, a căilor de comerţ, a locurilor de depozitare a mărfurilor „în tîrgul nostru Siret”.

Din perioada lui Petru Muşat avem primele dovezi, că actele cancelariei de stat se întăreau cu pecete domnească. Prima pecete (păstrată) a Moldovei se referă la omagiul de vasalitate al lui Petru I Muşat depus regelui Poloniei Vladislav la 6 mai 1387. Pe revers este gravat capul de zimbru en face cu o stea cu cinci colţuri între coarne, în dreapta un soare, în stînga  ̶  secera lunii. Aceasta este de la începuturi stema Moldovei, pe care o vedem şi pe primele monede  ̶ groşi moldoveneşti  ̶ bătute, după cum ne spune legenda de pe ele, de „Petri woiwodi Moldaviensis”.

Emiterea de monedă constituie un moment crucial  în istoria ţării, şi o dovadă a  întăririi suveranităţii Moldovei.

Monede bătute pe vremea lui Petru Muşat

 

Recunoscînd în 1387 suzeranitatea regelui polon Vladislav Iagello, Moldova se include în sistemul de alianţe polono-lituaniene. Aceasta a predeterminat pentru o perioadă îndelungată orientarea externă a Moldovei, potolind pretenţiile expansioniste ale ungurilor.

Când pe tronul Munteniei în 1386 a ajuns Mircea cel Bătrân, Petru a urmat o politică de  apropiere faţă de a acestuia. Prin mijlocirea lui Petru I Muşatinul s-a produs încercarea de apropiere dintre Uniunea polono-lituaniană şi Muntenia.

 Negocierile în acest sens au debutat la sfîrşitul anului 1389 – mărturie că, la vremea respectivă, Ţara Moldovei a ajuns să aibă hotar comun şi cu Muntenia.

Petru Muşat a început opera de fortificare a ţării: a zidit cetăţile  Suceava, pe care a făcut-o din 1385 capitală a Moldovei, Neamţ şi Şcheia. Sînt fixate în documente oraşele şi tîrgurile Iaşi, Roman, Siret, Baia, Tîrgul Neamţ, Hîrlău, Hotin. Se instituie dregătoria de pîrcălab cu atribuţii administrative şi militare în vreme de război.

Tot în timpul domniei sale s-a statornicit ierarhia bisericii ortodoxe din Moldova, la data de 26 iulie  1401  Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol acorda Tomosul  prin care era recunoscut oficial Iosif I Muşat ca mitropolit al Moldovei. Această recunoaştere urma unei perioade de aproape două decenii de tensiuni între Mitropolia Moldovei şi Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. 

Începînd cu Petru Muşat putem vorbi despre Moldova ca ţara integră, ca stat european cu toate actele în regulă, cu pecete prin care stema ţării bourul îşi începe calea sa în istorie.

 

 

Surse:

 

 

 http://statulmoldovenesc.blogspot.ro/2011/04/statutul-international-al-moldovei-1359.html

https://doxologia.ro/viata-bisericii/interviu/cum-fost-recunoscut-primul-mitropolit-al-moldovei

https://biblioteca.regielive.ro/referate/istoria-romanilor/politica-interna-si-externa-in-moldova-in-timpul-domniei-lui-petru-i-musatinu-36259.html

http://www.timpul.md/articol/21-septembrie-%281391%29-a-incetat-din-viata-petru-i-musat-79555.html

27/01/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: