SUA ŞI UE NU SE IMPLICĂ ÎN INVESTIGAREA JAFULUI DIN SISTEMUL BANCAR DE LA CHIŞINĂU

 

 

 

 

 

 

 

Luni, 15 august 2016,mai multe organizaţii ale societăţii civile au înaintat un demers Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, solicitând ca organizaţiile europene de profil să se implice în investigarea furtului din sistemul bancar moldovenesc.

Reprezentanţii societăţii civile declară că nu au încredere în organele de anchetă din Republica Moldova, învinuindu-le că s-ar afla și în conflict de interese, transmite IPN.
Lilia Caraşciuc, preşedinta Transparency International – Moldova, a declarat jurnaliştilor că organizaţiile societăţii civile sunt îngrijorate de modalitatea în care este investigat furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova. Societatea civilă protestează contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional.
Semnatarii apelului declară că sunt îndreptăţiţi să considere compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă.

Aceştia menţionează că, dat fiind faptul că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii, cu implicarea cetăţenilor Statelor Unite ale Americii şi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, se cere o investigaţie internaţională, cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele.
Apelul a fost semnat de Asociaţia pentru democraţie participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, IDIS Viitorul, Institutul de Politici Publice, Transparency International – Moldova şi altele.
Wicher Slagter, din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, a înregistrat apelul societăţii civile și a spus că va transmite mesajul colegilor de la Bruxelles, adăugând că UE urmăreşte situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Poate SUA, UE investiga cazul furtului de miliard? Da, poate.

Obligaţi chiar, deoarece o parte considerabilă din banii furaţi sînt banii contribualilor americani şi europeni. Cum ar putea face ei aceasta?

Dacă ar dori iată cine ar putea realiza acestă investigaţie:

CIA (Central Intelligence Agency), Trezoreria SUA, SWIFT.
Codul Swift are formatul standard al codurilor de identificare bancară (BIC) și reprezintă codul unic de identificare pentru o anumită bancă.
În prezent, la nivel mondial, există peste 40.000 de coduri SWIFT „live” atribuite partenerilor conectați în mod activ la rețea.

Mai mult decât atât, există mai mult de 50.000 de coduri suplimentare, utilizate pentru tranzacții manuale, care sunt atribuite participanților pasivi.
Sistemul a fost implementat în anul 1977, în Belgia, aceasta incluzând în prezent peste 6500 de membri din peste 180 de țări care, împreună procesează de peste 100 de miliarde de mesaje în fiecare an (aproximativ 300 de milioane de mesaje în fiecare zi).
SWIFT este marca înregistrata a S.W.I.F.T. SCRL companie cu sediul în La Hulpe, Belgia.
După 11 septembrie 2001, CIA și Trezoreria SUA au acces la informații la rețeaua financiară SWIFT în scopul de urmărire a posibilelor tranzacții financiare ale teroriștilor.
Aşadar CIA şi Trezoreria SUA s-ar putea implica în investigarea miliardului furat în R. Moldova, evident dacă ar dori.

NOTĂ: Agenţia Centrală de Informaţii (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunţă si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înfiinţat în anul 1947.

Pe lângă activităţile de spionaj, de strângere şi de analiză a informaţiilor despre guverne străine şi persoane, cu scopul de a le pune la dispoziţia instituţiilor statului american şi statelor partenere, CIA întreprinde şi acţiuni sub acoperire („Covert Operations“) în străinătate.)

De ce SUA şi UE nu se implică direct în investigarea furtului din sistemul bancar de la Chişinău?

 

 

Teorii despre disparitia banilor

Deputatii Partidului Liberal, care nu au participat la sedinta acestei comisii, au alta teorie. Ei spun ca adevarat cauza a deprecierii leului moldovenesc la inceputul lui 2015 a fost cererea masivă de valută, generata de aceste credite.

Liderul opozitiei pro-ruse, socialistul Igor Dodon, are propria sa varianta: banii au ajuns in conturile mai multor companii offshore, „unde li s-a pierdut urma”. „Aceste credite au fost acordate stiindu-se ca nu vor fi rambursate”, a declarat el pentru AFP.

Pe de alta parte, exista si experti care neaga ca frauda ar fi avut loc.

„Nu am observat o prabusire a sistemului bancar din Moldova”, a declarat un reprezentant al companiei rusesti QB Finance, citat de UNIMEDIA.

„Desi vedem o situatia dificila, dar seamana a fi una stabila. Daca de pe piata financiara a Moldovei ar fi fost scos un miliard, piata ar fi cazut in deriva”.

Si noul guvern de la Chisinau este rezervat. Premierul Chiril Gaburici a facut aluzie a acest scandal in contextul unor acuzatii privind diploma sa de studii.

„Ma uimeste faptul ca se fura milioane si noi uitam de lucrul ista si ne amintim de detalii atat de mici”, a spus Gaburici. Iar vicepremierul Stéphane Bridé s-a referit prudent la „tranzactii suspecte”.

Solutia ar putea fi la ministrul senegalez

Se pare inca Bridé, un francez nascut in Senegal si care inainte a fost directorul unei companii de audit, stie mai multe despre miliardul de dolari. In 2013, el a condus auditul la mai multe banci din Moldova, printre care si Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, audit despre care a dezvaluit doar ca „arata existenta unor probleme majore legate de credite”

Intre timp, Banca Nationala a Moldovei a instituit regim de administrare speciala la cele trei institutii financiare, pentru a evita falimentul acestora, care ar provoca panica in intregul sistem bancar al tarii.

In plus, Banca de Economii, Unibank si Banca Sociala au primit un credit de urgenta de 9,4 miliarde de lei moldovenesti (aproximativ 700 milioane de dolari).

Credit care a dat nastere unei noi probleme: el trebuia sa fie rambursat la 27 martie, dar acest lucru nu s-a intamplat.

„Ordinele vin de sus”

Presedintele Ligii bancherilor din Moldova spune, pentru AFP, ca nici nu se va intampla prea curand.

„Sunt convins 100% ca suma in cauza nu va fi rambursata integral si ca diferenta va fi transformata in datorie publica”, a declarat el,
acuzand de neglijenta atat banca centrala cat si CNPF, autoritatea care verifica pietele financiare.

Ca urmare, pe 24 martie, viceguvernatorul BNM, Emma Tabarta, si presedintele CNPF, Artur Gherman, au fost demisi.

Analisti citati de AFP spun insa ca asta nu va rezolva situatia, deoarece de vina sunt „ordinele venite de sus”, din partea unor oameni politici influenti care ar fi deturnat o parte din bani.

 Detectivi americani si procurori moldoveni

Situatia e insa suficiente de alarmanta pentru ca „partenerii de dezvoltare ai Moldovei”, intre care Banca Mondiala, Uniunea Europeana si SUA, sa ceara guvernului de la Chisinau „sa faca publica valoarea cu care a fost prejudiciat statul in urma acestei afacerri”.

Asa incat Parchetul general din Moldoba a deschis o ancheta.

Pana in prezent, doua persoane, a caror identitate nu a fost facuta publica, au fost plasate in arest preventiv si proprietatile altora au fost puse sub sechestru.

Intre timp, tranzactiile suspecte de la cele trei banci sunt investigate si de un grup de detectivi financiari de la cea mai mare companie din domeniu, Kroll.

Acestia au venit la Chisinau pe 11 februarie si, potrivit guvernatorului Bancii nationale a Moldovei, care administreaza momentan cele trei institutii, experții vor determina ce persoane fizice și juridice sunt implicate în aceste tranzacții si au ajuns banii.

Experții vor evalua și daca recuperarea miliardului de dolari e posibila, macar partial.

 

 

 

 

Surse: Agerpres, AFP, ProTV Chisinau, Unimedia, Timpul, Bani.md; http://basarabialiterara.com.md

 

 

 

VIZIONATI  SI DOCUMENTARUL DE MAI JOS :

http://realitatealive.md/embed/43733.html

 

 

 

Publicitate

Lecţii de economie de la Israel.

 ISRAELUL nu e in criza … DE CE OARE?

 

  Într-o lume care se zbate în găsirea şi adoptarea unor noi modele economice, se pare că lecţia trebuie luată de la un stat care nu numai că are o suprafaţă foarte mică şi resurse destul de limitate, dar are mari şi îndelungi probleme şi cu vecinii.

 

   Israelul, cu o populaţie de de doar 7,1 milioane de locuitori, atrage tot atâtea fonduri de risc precum Marea Britanie, care are o populaţie de 61 de milioane de locuitori, sau cât Franţa şi Germania la un loc (un total de 145 de milioane de locuitori).

 

   Mai mult, Israelul are mai multe companii listate la Nasdaq decât orice altă ţară care are companii listate în SUA şi a avut în ultimii ani o creştere economică mult peste media economiilor dezvoltate.

 

   Puţini ştiu că în perioada 1980-2000, au fost înregistrate în Statele Unite 7.652 de patente din Israel, în comparaţie, de exemplu, cu 77 de patente, provenite din Egipt.

 

   Țara unde nu există criză economică

 

   Cu Stanley Fischer în frunte, care deţine funcţia de şef al Băncii Centrale, caracterizat ca fiind un inteligent expert în politică macroeconomică, Israelul are un mecanism economic condus de câţiva oameni extrem de bine pregătiţi.

 

   Este vorba de Daniel Doron, cel care conduce Centrul pentru Progres Social şi Economic din Israel şi Arthur Seldon, co-fondator al Institutului Britanic pentru Afaceri Economice şi un consilier apropiat al lui Margaret Thatcher. Nu în ultimul rând, este vorba despre  Benjamin Netanyahu, care a ştiut să profite de criza din 2003, învăţând lecţiile necesare: reducerea costurilor, liberalizarea sectorului bancar şi eradicarea controlului asupra monedei.

   Israelul în cifre

 Cert este că, în cifre, estimările privind economia israeliană lucrurile stau în felul următor: Morgan Stanley prognozează o creştere economică de 3,7%, după ce iniţial estimase o creştere a PIB-ului pentru 2010 de 2,7%. 

   Conform ultimelor date statistice, rata şomajului a început să scadă începând cu luna decembrie a lui 2009, iar creşterea economică a anului trecut a fost de 0,5% deşi iniţial Banca Mondială se aştepta la o recesiune de 3,5%. Singurul trimestru în care economia statului a fost pe minus a fost primul trimestru, când PIB-ul a scăzut cu 3,2%, după care acesta a început să crească: 1,1% în trimestrul al doilea şi 3% în cel de-al treilea.

 În tot acest timp, ţări precum Statele Unite ale Americii, Germania, Japonia, încă mai caută soluţii pentru ieşirea din criză, confruntându-se acum cu şomaj ridicat (Statele Unite), sau cu efecte adverse ale programelor de stimulare ale economiei (Japonia).

Legile lui Murphy despre BANCI, BANCHERI,CONTABILITATE SI JUSTITIE.

  

Banca este o institutie care-ti imprumuta intotdeauna o umbrela cand e timp frumos si ti-o cere mereu inapoi cand ploua.

 
Bancherii sunt niste tipi care te ajuta sa iti rezolvi niste probleme pe care nu le-ai fi avut in lipsa lor.

Nimeni nu considera ca banii pe care-i castiga sunt prea multi.

Nimeni nu a dat faliment platind prea multe impozite deoarece a castigat prea multi bani.

Ai nevoie de o multime de imprumuturi pentru a trai in limitele veniturilor tale.

 
Daca datorezi unei banci 10 milioane, ai o problema. Daca datoria ta este de 10 miliarde, aceasta este problema bancii.

Exista trei feluri de oameni: cei care pot sa numere si cei care nu pot.

Potrivit statisticilor spitalelor, inimile bancherile sunt extrem de cautate de cei ce au nevoie de un transplant, pentru ca nu sunt aproape de loc folosite.

Ceea ce dau paragrafele scrise cu litere mari este anulat de paragrafele scrise cu litere mici.

Nimic din ceea ce este scris cu litere mici nu este favorabil.

Orice sistem juridic in care necunoasterea legilor nu constituie o scuza, dar in care numarul legilor este prea mare pentru ca o persoana sa le stie si sa le tina minte, este prin definitie nedrept.

In orice conditii, indiferent ce faci, exista o ordonanta in temeiul careia poti fi acuzat.