CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un mesaj de Anul Nou 1883 al Domnului Eminescu

 

 

 

 

 

 

“Legi eterne mişcă universul de-asupra noastră, legi eterne conduc şi societăţile omeneşti. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viaţa grea şi dureroasă. Deşi ne dăm seama că viaţa-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mişcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca şi aceia din lumea mecanică, şi astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca şi evenimentele în constelaţia cerească.

Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranţă, nu anunţă multă bucurie. Poporul nostru este aşezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alţii, şi totuşi guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat şi nedemn ca ‘n situaţia gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice.

Se ‘ncheie şi după datina noastră cu ziua de astăzi un şir de evenimente măsurate după apuneri şi răsăriri de soare şi fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători.

Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale şi o comparăm eu nestatornicia sorţii omeneşti, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ. Cu toate acestea prec um o lege eternă, mişcă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravitaţiunii le face pe toate să plutească cu repejune în chaos, toţi astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiaşi necesităţi, de la care nu este nici abatere, nici excepţie, guvernează oamenii şi societăţile.

Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers,a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru anul lui Neptun de şasezeci de mii de zile, totuşi ce multe şi mari mizerii se petrec în atât de scurt timp, cât de multe mijloace nu inventează oamenii spre a-şi face viaţa grea şi dureroasă!

S’ar crede că cu cât cunoştinţele înaintează, cu cât omul câştigă convingerea despre nimicnicia lui şi despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deşertăciunea care este isvorul urei şi al desbinărilor; că încredinţându-se că nu numai nimic este, ci chiar mai puţin decât nimic, de vreme ce viaţa omenirei întregi este ceva accidental şi trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mişcă, mai puţin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate. Dar nu este astfel.

Se vede că aceeaşi necesitate absolută, care dictează în mecanismul orb al gravitaţiutnii cereşti, domneşte şi în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mişcare, e dincoace voinţă şi acţiune şi că ordinul moral de lucruri e tot atât de fatal ca şi acel al lumii mecanice.

De aceea vedem că marile evenimente istorice, răsboae cari sgudue omenirea, deşi par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acesteia tot atât de inevitabile ca şi un eveniment în constelaţiunea cerească. E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul şi de-a judeca după situaţiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela, că precum o constelaţiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe pământ se’ntâmplă într’un şir, pare că de mai nainte determinat.

Dacă, după constelaţiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranţă ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărţirii împărăţiei otomane e obiectul ce preocupă lumea politică şi se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfăşurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecţiunei, a început a se desemna cu claritate alianţa austro-germană şi a se da pe faţă înarmările Rusiei.

Franţa, gata a fi privitoarea interesată la uriaşa ciocnire dintre lumea slavă şi cea germană, gata chiar a participa – şi fata favebunt – pierdut însă tocmai în preziua anului nou pe bărbatul care reprezenta politica ei de acţiune. Cu toate acestea, nu credem ca moartea unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul.

În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărţire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit.

Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul răsboiului, oricât de înţeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totuşi stabilirea unei preiponderanţe politice, pururea fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar ameninţa cu nimicirea totală.

Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune chestiunea revizuirii constituţiei? Fac bine a propune excluderea din viaţa publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s’au dovedit în toţi timpii a fi şi cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I?

Nu numai că nu fac bine, dar chiar şeful acestui guvern a recunoscut-o aceasta, căci însuşi tindea la amânare reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor, ce bat la poarta cetăţii noastre. Cu toate acestea curentul fatal de înoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritate la punerea unor chestiuni ce nu pot decât să turbure ţara şi să accentueze deosebirile de interes şi de partid între oameni.

Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrâneţea prematură a năravurilor, inteligenţa politică a acestei ţări arată uneori semne de copilărie.Ca un sfinx, mut încă şi cu ochii închişi, stă anul viitor înaintea noastră, dar ştim bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le deslege.

Iar Edipul destinelor noastre se uită în faţa acestui sfinx, şi în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate a fizionomiei lui, el s’apropie de monstru pentru a-i răspunde cu… jucăriile noastre constituţionale…

Fără îndoială ceea ce are să se’ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat şi nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.”

 

Articolul “La un an nou”, scris de Mihai Eminescu, a fost publicat în “Timpul”, la 1 ianuarie 1883

 

16/01/2020 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei : Alain Delon, sex-simbolul cinematografiei franceze, despre adepţii LGBT. VIDEO

 

 

 

 

 

„Ne-am născut pentru a iubi o femeie, pentru a-i face curte. Nu pentru a remorca un bărbat şi a ne lăsa seduşi de el!”

„Îmi pare rău să o spun, dar nu mai există diferenţe, nu mai este respect. Nu am nimic împotriva persoanelor gay, dar noi, bărbaţii, suntem făcuţi pentru a iubi femeile”.

 

– Alain Delon –

 

 

Alain Delon photo gallery - page #19 | ThePlace

 

 

 

 

 

 

Aceste declaraţii au fost făcute de popularul actor francez, unul dintre simbolurile frumuseţii masculine ale cinematografiei mondiale, în timpul unei emisiuni în direct, difuzată de canalul France 2, în timpul căreia  s-a pronunţat şi împotriva legii din 2013 care permite cuplurilor LGTB să se căsătorească.

LGBT este un acronim care se referă la persoanele care aparţin colectivităţilor de lesbiene, homosexuale, bisexuali şi transsexuali.

Într-un alt interviu, acordat ulterior ziarului Le Figaro, Alain Delon a vorbit şi despre legea care le dă homosexualilor dreptul să adopte copii.

„Acum mi se tot spune că trebuie să mă adaptez, să trăiesc în aceste timpuri. Dar nu pot să mă simt bine într-o epocă care banalizează şi care este împotriva naturii”, a spus actorul.

 

 

 

 

 

07/01/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | Un comentariu

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Oamenii reprezintă un punct de interes pentru politicieni.

Acest lucru nu e întotdeauna o virtute, căci şi câinii reprezintă un punct de interes pentru purici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 – P.J. O’Rourke –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Patrick Jake PJ” O’Rourke (nascut la 14 noiembrie  1947), originar din Toledo, Ohio, Statele Unite ale Americii, este un politician, jurnalist și satiric si de asemenea, cercetator asociat la Institutul Cato,un think tank liberal american, cu sediul in Washington, DC.

Marea majoritate a articolelor sale sunt umoristice și satirice. A fost  corespondent al Atlantic Monthly, American Spectator și The Weekly Standard.

S-a mutat la Hollywood pentru a scrie scenarii, insa recent si-a schimbat din nou domiciliul  la New York, unde a fost angajat de către revista Rolling Stone, dar a lucrat, de asemenea si cu alte publicații cunoscute ca : Esquire, Car and Driver, The Wall Street Journal, timp, Vogue, Vanity Fair și Playboy.

A  fost căsătorit 1990-1993 cu Amy Lumet, fiica regizorului Sidney Lumet și nepoata a Lenei Horne.

In 1995 s-a casatorit cu a doua sa soție, Tina, cu care are două fiice și un fiu. O’Rourke îsi împarte timpul între orașelul  Sharon (din New Hampshire) și Washington DC.

 

05/01/2016 Posted by | UMOR | , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: