Zeci de mii de români şi-au condus regele pe ultimul drum

 

 In Piaţa Palatului Regal din Bucureşti s-a strigat „Monarhia salveaza Romania !”.

 

 

 

 

 

Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia, România– d. 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția), a fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

A fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI, fiind ultimul şef de stat care a supravieţuit până în prezent.

Regele Mihai a fost fiul Regelui Carol al II-lea cu principesa Elena a Greciei. 

Prin naștere, deținea titlurile de principe de Hohenzollern-Sigmaringen și principe al României. La 4 ianuarie 1926 a devenit principe moștenitor al Tronului României, în urma renunțării tatălui său la succesiunea tronului. Între 1927 și 1930 a fost regele României. După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a devenit principe moștenitor din nou, iar la propunerea lui Mihail Manoilescu, i-a fost atribuit titlul inventat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia (ortografiat voevod), propunere care a atras în Parlament protestele lui Nicolae Iorga.

Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947, Mihai a fost din nou regele României.

  La 10 mai 1941, de ziua națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul de mareşal fiindu-i înmânat de conducătorul statului.

Una dintre deciziile majore din cariera politică a Regelui Mihai a fost întoarcerea armelor împotriva armatelor Axei, pe 23 august 1944, decizie considerată de majoritatea istoricilor ca o măsură ce a scurtat Al Doilea Războiul Mondial.

Regele Mihai a abdicat pe 30 decembrie 1947, la presiunea guvernului comunist condus de Petru Groza, sluga ocupanţilor ruşi și și-a petrecut peste 40 de ani în exil, continuând şi după abdicarea sa forțată  să se intituleze rege.

Într-un interviu de la începutul anilor ’90, Mihai argumenta că poate fi numit fostul suveran, însă nu fostul rege.

După 2000, Mihai a întrerupt legăturile cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen și a interzis membrilor familiei sale să mai poarte titlul de Hohenzollern-Sigmaringen.

Regele Mihai a primit numeroase distincţii şi medalii româneşti şi străine, între care se numără:

US Legion of Merit Chief Commander ribbon.png Legiunea de Merit a armatei americane în grad de Comandant Șef (în engleză : Chief Commander of the Legion of Merit)
Ordinul Victoria al URSS
Emblema de Onoare a Armatei României – 24 octombrie 2012.

Căsătorit timp de 68 de ani cu principesa Ana de Bourbon-Parma, decedată pe 1 august 2016, Regele Mihai a avut 5 fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

La 30 decembrie 2007, ziua în care s-au împlinit 60 de ani de la abdicarea forțată a regelui Mihai,  acesta a desemnat-o pe principesa Margareta, drept moștenitoare a tronului, cu titlurile de „Principesă Moștenitoare a României” și de „Custode al Coroanei României“, printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnătate simbolică.

Cu aceeași ocazie, regele Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune, care era în vigoare atunci când regele Mihai a abdicat, articolul 77 din Constituția anului 1923 menționând că puterile constitutionale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat, prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor

Aşadar, potrivit liniei de succesiune la tron hotărâte de regele Mihai, Prințesa Margareta, întâia sa născută, este cea care va conduce Familia Regală.

 

 

România s-a despărțit de ultimul său monarh. Regele Mihai  I al României, decedat pe 5 decembrie la vârsta de 96 de ani şi a fost înmormântat  la Curtea de Argeș în ziua de 16 decembrie. 

Zeci de mii de români au fost alaturi de regele lor, pe ultimul său drum. 

În dimineaţa zilei de 16 decembrie, în jurul orei 10:00, un scurt serviciu religios a fost oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, unde au fost prezenţi familia şi numerosi oficiali din şară şi din străinătate. Dupa aceea, sicriul a fost scos din Sala Tronului şi a avut loc o slujba religioasa în faţa Palatului Regal, unde mii de oameni asteptau în strada.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui a fost urcat pe un afet de tun şi s-a format un cortegiu funerar, care a mers pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independentei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei, până la Catedrala Patriarhala, unde a avut loc slujba de înmormântare, oficiată de un sobor de preoți condus de Preafericitul Patriarh Daniel.

În jurul orei 13.00, sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai a ajuns la Gara Regală Băneasa, de unde a fost transportat cu trenul regal la Curtea de Argeș, unde a ajuns  în jurul orei 18:30. Mulțimea adunată în fața Gării Regale din Băneasa a aruncat cu flori albe pe mașina mortuară care transportă sicriul.

Zeci de mii de persoane i-au adus fostului suveran un ultim omagiu, atât în Capitală, cât și la gara din Pitești și la Curtea de Argeș. Totodată, au fost prezenți la funeralii președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Mihai Tudose, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi cel al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, precum şi membri ai Corpului diplomatic şi diferitelor culte religioase, comisarul european Corina Creţu şi fostul premier Dacian Cioloş.

Foştii preşedinţi Iliescu şi Băsescu nu au participat la ceremoniile funerare din motive uşor de înţeles.

La funeralii au fost  reprezentate familiile imperiale din Rusia, Austria si Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.

Au fost prezente la funeralii, conform Mediafax:

Majestatea Sa Regele Carl XVI Gustaf al Suediei
Majestatea Sa Regina Silvia a Suediei
Alteta Sa Regala Marele Duce de Luxemburg
Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei
Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei
Alteta Sa Regala Principele de Wales
Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al bulgarilor
Majestatea Sa Regina Anne-Marie a elenilor
Alteta Sa Regala Principesa Muna a Iordaniei
Alteta Sa Regala Principesa Astrid a Belgiei
Alteta Sa Regala Principele Lorenz al Belgiei
Alteta Sa Regala Principele Mostenitor Alexandru II al Serbiei
Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Ecaterina a Serbiei
Alteta Sa Regala Ducele de Braganza
Alteta Sa Imperiala si Regala Principele Georg al Prusiei
Alteta Sa Imperiala si RegalaArhiducele Karl al Austriei
Alteta Sa Imperiala si Regala Marea Ducesa Maria a Rusiei
Alteta Sa Regala Principele Mostenitor Leka II al albanezilor
Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Elia a albanezilor
Excelenta Sa Seicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein
Alteta Sa Regala Principesa Rym a Iordaniei
Alteta Sa Regala Marele Duce de Baden
Alteta Sa Imperiala si Regala Marea Ducesa de Baden
Alteta Sa Regala Principesa Irina a Greciei
Alteta Sa Regala Ducele de Vendome
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducele Dominic al Austriei
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducesa Emmanuella a Austriei
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei
Baronul Hanns von Holzhausen
Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna Ferch
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducele Georg al Austriei
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducele Martin al Austriei
Alteta Sa Imperiala si Regala Arhiducesa Katharina a Austriei
Alteta Sa Regala Principele Emmanuel Philibert de Savoia
Alteta Sa Regala Principele Nikolaos al Greciei
Alteta Sa Regala Principele Eberhard de Wurttemberg
ASR Principesa Chantal a Frantei
Baronul Francois Xavier de Sambucy de Sorgue
Alteta Sa Principesa Anne de Ligne
Cavalerul Charles de Fabribeckers
Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud
Dr. John Fruchaud

În jurul orei 18.30, trenul regal care transporta sicriul regelui a fost întâmpinat de 6.000 de persoane în gara oraşului Curtea de Argeș, de unde a fost transportat la noua Cadedrală arhiepiscopală, unde a avut loc slujba de înhumare.

4oo de preoţi au luminat drumul cortegiului funerar al ultimului rege pe care l-au avut românii spre noua Catedrală arhiepiscopală şi regală. 

Sicriul Regelui a ajuns la Mânăstirea Curtea de Argeș în jurul orei 19:15, iar aici a avut loc va avea loc slujba de îngropare. Apoi, sicriul a fost purtat pe jos într-o procesiune  către Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

 Funeraliile s-au încheiat cu ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

Au fost trase 21 de salve de tun, în prezența Familiei Regale, a soborului de preoți și a mii de oameni. 

Ultimul Rege al României a fost înhumat în Noua Catedrală din Curtea de Argeș, alături de soția sa, Regina Ana. 

Emblematică pentru acest mare român, a fost declaraţia făcută în faţa plenului Parlamentului României, în anul 2011:

”Nu văd România ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!” 
 

Dumnezeu să te odihnească, Majestate !

 

 

 

 

Publicitate

A decedat la vârsta de 92 de ani, Majestatea Sa Regina Ana, soţia Regelui Mihai I al României

 

 

 

 

Casa Regală a anunţat printr-un comunicat că Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a decedat la vârsta de 92 de ani.

In comunicatul oficial se spune :

„Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia.

La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria.

Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână.

Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.

 La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.

Conform cu tradiţia funeraliilor regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.

Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. 

Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.

Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/.

Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.”

 

 

 

 

 

 

 

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris.

Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei. Principesa Ana a copilărit în Franţa.

Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, şi-a urmat familia în Spania şi în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de artă, la New York.

În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s.

În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor.

A primit “Crucea de Război” a Franţei.

Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima dată în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire.

S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, în Grecia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După nuntă, a început exilul regelui Mihai și al soției sale.

Majestățile Lor s-au mutat la Lausanne, în 1949, iar, mai târziu, în Anglia, unde au locuit până în 1956, când s-au întors în Elveția.

S-au stabilit la Versoix, unde au locuit peste patruzeci și cinci de ani.

A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria si  formau cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

 

 

 

 

Un filmuleţ hazliu despre nunta printului William, a fost postat de fratele sau Harry pe pagina lui de Facebook// VIDEO

Printii  Harry si William

Un  videoclip comandat agenţiei de publicitate Saatchi & Saatchi de către compania T Mobile, pentru nunta prinţului William cu Kate Middleton l-a distrat aşa de tare pe prinţul Harry, incat acesta l-a postat pe pagina lui de Facebook, însoţit mesajul : „La ce vă puteţi aştepta de la nuntă”.

rinţul Harry este  cunoscut pentru comportamentul lui dezinvolt şi ludic, neobişnuit cu eticheta casei regale.

Spotul a fost filmat în incinta bisericii St. Bartholomew din Londra şi a înregistrat pe YouTube peste 16 milioane de accesări, publicul urmărind sosiile personajelor din familia regală britanică, inclusiv Regina şi Arhiepiscopul de Canterbury, dansând şi cântând la ceremonie. Prinţul Harry apare şi el parodiat în filmuleţ, ţopăind şi înconjurat de femei. (Curaj net).