CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O provocare la adresa României și a altor state vecine. Propaganda iredentistă maghiară își multiplică acțiunile menite să demonstreze ”dreptul”Ungariei de a pretinde teritorii aparținând altor popoare

Foto: Harta Teleki (sau Harta roșie) – O hartă etnică maghiară mincinoasă, care denaturează voit realitatea etnică existentă în Ungaria până la Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920).

O PROVOCARE:

Guvernul Orban vrea să construiască în centrul Budapestei  un  monument cu numele tuturor localităților pierdute de ”Ungaria mare” în urma Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, la sfârșitul Primului Război Mondial.

  

 

 

 

 

Guvernul Orban a aprobat zilele trecute un proiect controversat de 15 milioane euro pentru construcția unui memorial dedicat Trianonului. Acesta va fi construit în fața Parlamentului din Budapesta și va avea 100 de metri, semnificând cei 100 de ani care s-au scurs de la semnarea Tratatului de la Trianon.  Proiectul este considerat o formă de revizionism de majoritatea presei din Ungaria care nu este afiliată regimului Orban, se arată într-un material Hungarian Spectrum, preluat de portalul g4media.ro.

Pereții Memorialului vor fi decorați cu peste 13 000 de plăcuțe pe care vor fi  înscrise  localitățile care au aparținut Ungariei înainte de 1918.

Într-un interviu recent acordat de Maria Schmidt, istoricul de curte al lui Orban, aceasta a declarat că „nici o mie de ani nu ar fi suficienți pentru a trece peste o astfel de tragedie”.

Cele câteva editoriale care au apărut în presa maghiară despre proiectul dedicat Trianonului au fost negative, cu excepția publicațiilor apropiate de guvern.

Chiar și Andras Gero, un istoric maghiar prieten cu Maria Schmidt, a găsit conceptul criticabil. Gero argumentează că Ungaria, înainte de 1920, a fost un stat multinațional, iar amplasarea plăcuțelor cu numele localităților fără a specifica compoziția etnică a municipalităților reprezintă „o formă de revizionism asemănătoare cu  perioada interbelică”.

Mai mult, adaugă Gero, „proiectul creează o iluzie nostalgică care nu conduce nicăieri”. De asemenea, guvernul dorește să greveze numele familiilor maghiare în interiorul și exteriorul Memorialului Trianon. Acest lucru ar duce la întărirea conceptului introdus de guvernul Orban în 2010, cel de „apartenență națională”.

Filosoful Gáspár Miklós Tamás, care înainte de a emigra în Ungaria a fost membru al comunității ungare din România, s-a declarat îngrijorat de mesajul pe care proiectul aprobat de Orban îl transmite.

 

 

 

 

Foto: Locul unde urmează să fie amplasat monumentul care va avea  100 metri lungime, va fi în apropierea Pieței Kossuth din Budapesta. Data prevăzută pentru inaugurare este 31mai 2020.

Un editorial apărut în Magyar Nemzet, un ziar apropiat de guvernul Orban, a furnizat o explicație a memorialului, dar interpretarea nu este convingătoare. Acesta spune că „memorialul nu este despre pierderile pe care le-am suferit în ultimul secol, ci despre apartenența națională”.

De fapt, plăcuțele nu conțin doar numele teritoriilor cedate, dar și nume de localități care aparțin acum Ungariei. Din păcate, este dificil de spus despre ce „apartenență” este vorba în editorial, se arată în materialul Hungarian Spectrum.

În mod vag, articolul face referire la „toți dintre noi”, dar este greu de crezut că „toți dintre noi” îi include și pe foștii cetățeni non-maghiari ai Regatului Ungariei.

Sursă foto: Hungary TodaySteindl Imre Program

 

Ar fi util să citim în continuare un articol revanșist maghiar, care neagă justețea Tratatului de la Trianon și în general rezultatele celor două războaie mondiale, în urma cărora granițele Ungariei au devenit cele de acum.

Lectura acestui articol apărut în publicația http://www.americanhungarianfederation.org/ este folositoare, pentru că ne demonstrează faptul evident că extremismul  maghiar și visurile imperiale ungurești nu au murit și că ele  generează în continuare fel de fel de mizerii și falsuri propagandistice.

Tratatul de la Trianon: o tragedie maghiară  

Tratatul de la Trianon din 1920 încheiat în urma Primului Război Mondial, a fost în mod nejustificat  și unilateral,extrem de aspru pentru Ungaria. Aceasta nedreptate a fost făcută unei națiuni ale cărei granițe au fost înființate cu o mie de ani mai devreme (896 d.Hr.) și care fusese numită de Papă „Salvatoarea creștinismului”,după ce pierduse milioane de vieți  pentru apărarea restului Europei de numeroasele invazii ale tătarilor mongoli și ale turcilor otomani.

Cum Ungaria a scăpat, stingând milioane de oameni peste granițele artificialeO mie de ani de construcție a națiunii maghiare  au delimitat cu succes grupurile bazate pe cultură, religie, geografie și alte atribute pentru a crea țările cu care suntem atât de familiari.

În timp ce unele națiuni occidentale au continuat luptele pentru putere, și războaiele civile, Ungaria, înființată în 896 e.n., a fost un stat multietnic pașnic, iar granițele sale au fost practic neschimbate … Până în 1920.

„Cea mai mare catastrofă care a avut loc în Ungaria de la bătălia de la Mohacs în 1526”, „Tratatul de la Trianon  din 1920 a costat Ungaria un 2/3 din teritoriul ei și  1/3 din populația sa etnic-maghiară.

Adăugați la aceasta pierderea tuturor porturilor, până la 90% din resursele naturale, industria, căile ferate și alte infrastructuri. Milioane de maghiari au văzut granițe în mod arbitrar ridicate în jurul lor, fără plebiscit, ignorându-se obiectivul președintelui Wilson privitor la dreptul popoarelor la autodeterminare națională.

Acest tratat absurd a ignorat un milleniu de construcție a națiunii maghiare și afilierile sale  culturale vechi, a creat granițe arbitrare și țări noi și a creat  noi minorități care luptă astăzi pentru supraviețuirea identității etnice.

Puterile occidentale, în special Marea Britanie și Franța, au refuzat să revizuiască dezastrul pe care l-au creat la Versailles și ne-au condus într-un alt mare război.

Două dintre cele trei țări nou create, scoase din teritoriul ungar, nu mai există. „Slovacia” (fostă Ungaria Superioară) a Cehoslovaciei sa despărțit de Republica Cehă, în timp ce „Iugoslavia” a suferit un război civil tragic și ravagiile epurării etnice.

„Treci peste asta”

 

Cei care au provocat această dezordine în Europa, preferă statu quo-ul și sunt foarte comozi când se pune problema judecării  implicațiilor Tratatului de la Trianon , refuzând să abordeze problemele actuale foarte reale.

Ei încearcă să recomande celor care atrag atenția asupra problemelor care persistă în legătură cu tratatul de la Trianon să se  „treacă peste ele”.

În Ungaria comunistă, trianonul și problema maltratării maghiarilor aflați dincolo de frontiere în țările  „frăției socialiste a națiunilor” a fost un subiect tabu. Deceniile de ignorare a acestor probleme au creat o situație explozivă și au  alimentat radicalismul. 

Dictatorii din aceste state succesoare  au început să promoveze naționalismul și să învețe o istorie mai puțin corectă menită să legitimeze regimurile lor.

Așa a apărut istoria nefericită privitoare la vechea  provincie romană Dacia în România,o istorie revizuită la  ordinul lui  Ceaușescu, care este chiar și astăzi doctrina istorică acceptată de statul român, ceea ce face mult mai dificilă o dezbatere onestă și un proces de reconciliere între Ungaria și România.

În nou-formata Cehoslovacie, au fost expulzați cu forțaăn baza infamului „decret Beneș”, zeci de mii de maghiari și au fost confiscate proprietăți personale și bisericești aparținând comunității maghiare.  

Din păcate, urmările acestui dictat se resimt puternic și astăzi în întreaga regiune.

Continuă presiunile și  politicile de discriminare exercitate asupra minorității maghiare din Slovacia.

Un exemplu îl oferă  Legea limbilor din  2009 , sau Legea slovacă privind cetățenia  care sunt menite să stopeze folosirea limbii maghiare și să îi oprească pe maghiari  să primească cetățenia Ungariei.

În zilele noastre, violențele și vandalismul împotriva maghiarilor au devenit obișnuite în Trancarpatia (Ucraina), precum și alte practici discriminatorii semnalate în România și Serbia, ne învață că efectele lui Trianon sunt încă resimțite  puternic..

Federația ungaro- americană a fost un  apărător permanent al drepturilor omului și ale  minorităților, pentru toate popoarele din bazinul Carpaților.

Solicităm tuturor celor care împărtășesc dragostea pentru democrație și drepturile omului, să ajute  aceste comunități nu numai să supraviețuiască, ci și să-și determine singure destinele și să înflorească într-o Europă fără frică și discriminare.

Președintele american Wilson a spus că ” Propunerea de dezmembrare a Ungariei este absurdă „.

Alții au avertizat că o Ungaria slăbită și dezmembrată ar conduce la o Europa Centrală slabă și fragmentată, incapabilă să se opună expansiunii sovietice.

Sursa: http://www.americanhungarianfederation.org/news_trianon.htm

29/04/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Ce reprezintă pentru noi românii cei 13 generali maghiari executaţi, care au partcipat la Revoluţia de la 1848 – 1849” ?

 

Monumentul celor 13 generali de la Arad

 

Comemorarea celor „13 generali maghiari”, de către etnici şi reprezentanţi ai minorităţii maghiare din România laolaltă cu cei ai Ungariei se înscrie pe aceaşi linie a antiromânismului exacerbat,a  obrăzniciei fără limite şi ofensei la adresa naţiunii române manifestate constant, în ultimii peste 20 de ani, de susţinătorii şi promotorii maghiari şi secui, din România şi unguri din Ungaria, de formaţiuni politice, diverse  organizaţii, asociaţii, etc. ale acestora, ai ideologiei revizionist-iredentiste, revanşarde, segregaţioniste sau autonomist – separatiste teritoriale.

Sunt numeroase exemplele când aceşti duşmani pe faţă ai statului naţional unitar român sărbătoresc şi comemorează, pe teritoriul României,  momente şi evenimente socotite de ei „măreţe pentru istoria Ungariei”, dar care pentru români au fost tragice şi dureroase.

Fără a dovedi nici cel mai mic respect faţă de asemenea sensibilităţi naţionale – proprii, de altfel, fiecărei ţări sau naţiuni din lumea largă a căror istorie a fost marcată de  tragisme, orori şi drame profunde – nostalgicii, de aici, din Ungaria şi de aiurea ai statului ungar de dinainte de Trianon au sărbătorit si sarbatoresc cu pompă şi mândrie, între altele, „15 martie 1848”, „70 de ani de la intrarea lui Horthy Miklos în oraşul Miercurea Ciuc”, ba chiar au riscat conştient ruperea relaţiilor dintre România şi Ungaria prin acţiunea de reânhumare, în ţara noastră, a fascistului antiromân şi antisemit horthyst şi szalasist Nyiro Jozsef, si îl venerează şi îl sărbătoresc pe Vass Albert, unul dintre macabrii  criminali maghiari ai ocupaţiei horthyste a zonei de nord-vest a României, criminal de război,  etc.!

 

 

 

 

Ce reprezintă cei „13 generali maghiari din revoluţia de la 1848 – 1849” pentru români?

 

 

 

 

Cine au fost cei „13 generali maghiari”?

 

 

Aceasta este denumirea generică sub care i-a făcut cunoscuţi istoriografia ungară. Aceştia au fost: Karlo Knezic, croat, numit general de Lajos Kossuth; Karoly Vecsey, maghiar, numit general de Kossuth; Erno Kiss, armean, numit general de Kossuth; Jovan Damjanic, sârb, numit general de Kossuth; Ludwig Aulich, german, numit general de Kossuth; Arisztid Dessewffy, maghiar, căpitan; Georg Lahner, german; Vilmos Lazar, maghiar; Karl August, conte german; Jozsef  Nagysandor, maghiar; Ernst Poelt von Poeltenberg, conte austriac, numit colonel de Kossuth; Josef Schweidel, austriac, maior şi Ignac Torok, maghiar.

Prin urmare, în realitate, ei ar trebui numiţi „cei 13 ofiţeri de la Arad”, întrucât numai cinci dintre ei au avut gradul de general.

Mai mult, doar cinci dintre aceştia au fost de etnie maghiară, restul de opt având nationalitatea  austriacă, germană, sârbă, croată şi armeană.

Toţi au fost ofiţeri ai armatei imperiale austriece, iar prin dezertare şi trădare s-au alăturat armatei revoluţionare maghiare şi au participat la luptele duse de aceasta împotriva armatei populare revoluţionare româneşti din Transilvania, condusă de Avram Iancu şi a imperialilor.

După înfrângerea şi capitularea resturilor armatei maghiare, la Şiria, lângă Arad, „cei 13” au fost făcuţi prizonieri de amata ţaristă şi predaţi austriecilor.

 

 

Executia celor 13 criminali, pictura de János Thorma

Executia celor 13 criminali, pictura de János Thorma

Potrivit tuturor uzanţelor militare, inclusiv pe timp de război, aceştia au fost condamnaţi la moarte, de curtea marţială, prin spânzurătoare pentru trădare şi trecerea de partea inamicului.

Prin acţiunile lor armate „cei 13” au susţinut prevederile programului revoluţiei paşoptiste maghiare, inclusiv punctul 12 al acestuia care stipula alipirea forţată a Transilvaniei la Ungaria împotriva voinţei românilor majoritari!

Parte dintre ei, având şi funcţii de comandă, sunt răspunzători, alături de ceilalţi mercenari şi aventuriei din armata aşa zis revoluţionară maghiară, comandată de Jozsef Bem, de uciderea a peste 40 000 de români, dintre care peste 100 de preoţii ortodocşi români spânzuraţi, de arderea şi ştergerea de pe faţa pământului a peste 300 de sate locuite de români, de sute şi sute de crime barbare şi atavice, de miile de schingiuiri, de execuţiile „tribunalelor de sânge maghiare” destinate exterminării românilor transilvăneni.

Ei i-au ucis pe românii transilvăneni care îşi apărau dreptul la libertate socială şi naţională! Asta reprezintă pentru noi românii „cei 13”!!!

În anul 1925, în timpul României interbelice, perioadă istorică caracterizată printr-o imensă demnitate naţională şi un accentuat patriotism, susţinute de personalităţile ce făuriseră România Mare la 1918, guvernul Ionel Brătianu şi Regele Ferdinand Întregitorul de Ţară au dispus demolarea monumentului ridicat de Ungaria, la 1881, la Arad, în memoria „celor 13”, înţelegând că acesta reprezenta un afront la adresa României dar şi pentru a stopa acţiunile revizioniste maghiare, în general, practicate de regimul horthyst al Ungariei împotriva ţării noastre.

În anul 2004, Guvernul României, printr-un act de gravă eroare de guvernare ce impietează memoria românilor care s-au jertfit în luptele cu duşmanul ancestral maghiar pentru libertate naţională în Transilvania şi nu numai, – aceasta în ciuda unei puternice opoziţii – aprobă reamplasarea monumentului „celor 13”, la Arad!

Nu există nici o motivaţie în susţinerea acestei decizii ruşinoase  şi descalificante pentru guvernul respectiv pentru că nu poţi justifica niciodată, nicăieri şi în faţa nimănui, în această lume, aprobarea ridicării unui monument în ţara ta care să evoce pe criminalii strămoşilor tăi!

 Claudiu Aiudeanu

Ziarul Natiunea.ro

02/07/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | 11 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: