FALSIFICATORII AU APARUT ACUM 8 MII DE ANI,ODATA CU INVENTAREA BANCNOTELOR
Bancnotele au 8000 de ani
Budismul care s-a raspandit în China s-a dorit o doctrină pragmatică lucrativă. Hârtia este inventată în China , iar de atunci nu s-au făcut mari inovatii.
Bancnotele de hârtie se fabricau la inceput manual, apoi s-au invemtat metode noi ,fiind concepute tiparniţe mecanice cu angrenaje cu arcuri şi cartele perforate care l-au inspirat pe Jacard atunci cand a perfectionat războiul de ţesut.
Tendinţa de a falsifica bani a aparut inca de la apariţia lor. Pe bancnote a fost scris adesea un text de avertizare pentru falsificatori , acestia fiind pasibili de executie.
Chinezii, mai inventivi, ii arestau pe falsificatori şi ii fortau sa munceasca in stare de arest, iar meşterii erau închisi.
Intotdeauna au existat fisuri in sistemele de protectie, care au permis sa se poată copia bancnotele…
Astăzi se încearcă furtul din mecanismele automate de bani sau atacul sub orice formă asupra sistemelor bancare ceea ce se cheamă tot furt.
„Skimmeri” Craioveni au trecut la testul suprem pentru orice interlop care se respectă: au incercat să spargă cipul electronic de pe cardul bancar. Au angajat un inginer şi au investit in acest scop zeci de mii de euro în tehnologie taiwaneză de ultima ora.
Mai mult, în discutiile interceptate de procurorii DIICOT, doi „skimmeri” se lăudau chiar că ar fi reuşit să copieze toate datele de identificare stocate în cip-ul cardurilor bancare, inclusiv codul PIN.
Gruparea se ocupa cu plasarea de „maimute” pe bancomate, copierea datelor, clonarea cardurilor şi retragerea frauduloasă a banilor.
Totusi, chiar dacă sunt clonate toată informaţiile, acestea nu pot fi folosite prea mult, pentru că datele sunt în permanentă actualizate, iar hotii si evenimentele negative pot fi depistate.
Structurile mafiote nu pot funcţiona la infinit. ..În privinţa bancnotelor, fabricantul este tot timpul înaintea falsificatorilor iar costurile copierii sunt atat de mari, încât de cele mai multe ori nu merita efortul.
Soim press.ro
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 