CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

AGNOTOLOGIA, o nouă știință care studiază „inducerea intenționată a ignoranței în rândurile publicului”

Agnotologia este știința studiului ignoranței sau îndoielii induse cultural, în special prin publicarea și diseminarea intenționată a unor date științifice inexacte sau înșelătoare.

Denumirea acestei ştiinţe derivă din combinarea cuvintelor grecești “agnosis” (necunoaştere) şi “logia” (cuvânt despre).

În unele universități din întreaga lume, inclusiv unele importante din Europa, o nouă ramură a științei numită Agnotologie este deja în curs de consolidare. 

Termenul a fost răspândit de istoricul american Robert Proctor, de la Universitatea Stanford, în mai multe prelegeri pe care le-a susținut în anul 2005.

Ar trebui, spune acest om de ştiinţă, “să devenim conştienţi că ignoranţa nu înseamnă un vid pe care să-l umplem cu informaţii, nici o frontieră pe care ştiinţa încă nu a cucerit-o”.

Avem impresia că trăim într-o societate din ce în ce mai informată, dar lumea aceasta este, în acelaşi timp, una în care ignoranţa câştigă teren cu fiecare zi.

Robert Proctor,câștigător al Premiului Rachel Carson în 2014, a devenit foarte cunoscut pentru lucrarea sa revoluționară din 2012 privitoare la industria tutunului, intitulată „Holocaustul de aur“.

În cartea „Agnotology: The Making and Unmaking of Ignorance”, editată în colaborare cu Londa Schiebinger , apărută în 2008, este examinat conceptul de ”agnotologie ”, un termen inventat de lingvistul Iain Boal în 1992 pentru a descrie studiul ignoranței sau îndoielii induse cu bună știință, în special prin publicarea de date intenționat inexacte sau înșelătoare.

În ultimii 20 de ani, nu numai Robert Proctor, ci și alți istorici ai științei precum Peter Galison și Naomi Oreskes au investigat și conceptualizat această nouă ramură a științei.

Răspândirea ignoranței are loc atât intenționat , cu scopul de a obține avantaje , cât și neintenționat.

Conform unor studii, anumite cunoștințe științifice sunt blocate, sabotate sau denaturate intenționat, iar acest lucru devine mai grav în societățile avansate economic, deoarece acolo există o finanțare și importante resurse pentru răspândirea în masă a ignoranței. 

Există secrete politice, financiare, comerciale sau militare, dar și strategii pe termen lung, care pot servi drept exemple ale modului în care inducerea ignoranței în rândurile unei părți a populației și generează câștiguri politice, electorale și financiare pentru decidenți, pe lângă menținerea privilegiilor de clasă.

Promovarea intenționată a ignoranței în societate a fost percepută ca o ramură importantă a studiului sociologiei la sfârșitul anilor 1970, când a fost dezvăluit publicului larg un studiu secret despre efectele nocive ale consumului de tutun.

După ce cercetătorii au demonstrat că fumatul este unul dintre principalele cauze ale cancerului, marii producătorii de țigări s-au reunit într-un hotel din New York și constituindu-se într-un cartel, au inițiat acțiuni menite să combată avertismentele oamenilor de știință privitoare la nocivitatea acestui obicei.

Ani de zile, ei i-au finanțat pe cei care contestau știința și promovau falsuri științifice pentru a răspândi dezinformarea și incertitudinea față de datele publicate de cercetătorii serioși.

 Strategia marilor producători de ţigarete a constat nu în negarea efectelor nocive ale fumatului, despre care s-au publicat nenumărate studii, ci în inducerea incertitudinii prin contracararea acestora cu alte studii, plătite, prin care se minimiza efectul distructiv al tutunului, fapt recunoscut de altfel şi de unul dintre fabricanţii foarte cunoscuţi de ţigarete, care spunea:

“Produsul nostru este îndoiala, indusă în publicul larg, deoarece acesta este singurul mod de a ţine piept faptelor şi informaţiilor care nu ne avantajează”.

Producerea intenționată a ignoranței promovată de rechinii din industria tutunului a fost descoperită atunci când o universitate din SUA a primit de la un anonim documente care demonstrau modul în care era promovată dezinformarea care nega legătura dintre consumul de țigări și cancer.

Nu întâmplător au fost reduse drastic resursele pentru cercetări în unele domenii și au fost puse în aplicare strategii de răspândire a informațiilor false, care întăreau ignoranța publicului larg și minimalizau sau chiar ridiculizau datele științifice care nu conveneau.

Treptat, în anii 2000, agnotologia a câştigat teren,devenind o ştiinţă veritabilă a studiului ignoranţei şi a mecanismelor care o întreţin, într-o epocă devenită tot mai evident, a fake-news-urilor şi a post-adevarului, acest din urmă concept fiind de asemenea, unul foarte recent.

Este evident astăzi faptul că la rândul lor, anumite grupări politice din întreaga lume folosesc strategiile marilor corporații, cum ar fi cele din industria tutunului, pentru a semăna îndoieli, a provoca incertitudini și a produce confuzii cu privire la cunoștințele științifice și nu numai.

În afara consumului de țigări, au existat și alte importante dezvăluiri privind nocivitatea unor produse și substanțe, precum bisfenolul A din recipienții de plastic, pe care cercetătorii l-au legat de cancer și care a generat dispute cu producătorii de mase plastice. 

În prezent, în centrul dezinformărilor se află mișcarea anti-vaccinare, cea privitoare la încălzirea globală, sau a pericolulului folosirii pesticidelor în agricultură şi alimentaţie, a perturbatorilor endocrini, etc.

 În cele mai multe cazuri, sunt în joc resurse financiare uriașe, destinate susținerii și răspândirii în public a ignoranței.

Așadar, nu este vorba de înţelegerea ignoranţei ca o fatalitate sau ca rezultat al unui sistem educativ deficitar, ca în epoci demult apuse, ci de ingnoranţa indusă, întreţinută premeditat prin dezinformare, cenzură, secretizare, discreditare a cuceririlor veritable ale ştiinţei, de către grupuri de presiune, societăţi, companii, interesate, pentru profitul lor, să întreţină o stare de incertitudine în privinţa marilor probleme ale omului şi societăţii.

 Producerea ignoranței folosește o metodologie calitativă și cantitativă, „aparent” științifică, dar injectează un ingredient care distorsionează rezultatele finale, cum ar fi utilizarea de date și măsurători, care pot duce la rezultate diferite de cele consacrate științific, creând în mod intenționat confuzie și incertitudine.

Pentru a răspândi informațiile false sunt folosite din plin și metode jurnalistice, astfel încât acestea să capete un aer de analiză serioasă.

 O altă modalitate folosită pe scară largă pentru a răspândi concluzii false, în special pe internet, este utilizarea formatelor umoristice. 

Așa cum timp de decenii prejudecățile și rasismul au fost contracarate adesea prin umor, astăzi agnatologii folosesc și ei astfel de metode pentru a răspândi în rândurile publicului informațiile false, menite să disemineze deruta și îndoielile în raport cu adevărul.

Aşadar, nu este vorba de înţelegerea ignoranţei, ca o fatalitate sau ca rezultat al unui sistem educativ deficitar, ci de ingnoranţa indusă, întreţinută premeditat, prin dezinformare, cenzură, secretizare, discreditare a cuceririlor veritable ale ştiinţei, de către grupuri de presiune, societăţi, companii, interesate,care, pentru profitul lor, întreţin o stare de incertitudine în privinţa marilor probleme ale omului şi societăţii.

Acesta este, de altfel, şi subiectul unui documentar şocant – “Demain tous crétins?/Mâine, toţi proşti?” – realizat de un grup de jurnalişti, cineaşti şi cercetători francezi, care pornesc de la constatarea, confirmată de studii şi statistici, că inteligenţa umană este în declin.

SURSE:

https://blogs.letemps.ch/richard-emmanuel-eastes/category/agnotologie

Publicitate

31/08/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Germania în perioada dintre cele două războaie mondiale.VIDEO

Map of the German Empire in 1914 | NZHistory, New Zealand history online


După ce în Primul Război Mondial
Germania a fost învinsă, țările învingătoare au semnat cu ea Tratatul de pace, la Versailles, Franța.

Această țară a încetat să mai fie un imperiu, fiind continuată ca stat de Republica de la Weimar, care conform noii Constituții avea 17 landuri, un Parlament bicameral și un președinte ales pentru 7 ani.

Această Constituție însă, avea un punct slab și anume acela că în caz de situație excepțională, președintele putea suspenda Constituția și își putea asuma puteri dictatoriale.

Republica de la Weimar mai era numită și ”Republică fără republicani” pentru că partidele politice considerau că regimul republican e ceva străin, impus din exterior. 

German territorial losses, Treaty of Versailles, 1919 | The Holocaust  Encyclopedia

În anii 1920, în Germania au loc schimbări radicale politice și economice. Vor apărea partide de extremă dreaptă (Partidul Nazist) care promovau o politică antirepublicană, antisemită și reacționară.

În timpul Republicii de la Weimar au avut loc mai multe crize politice, cea mai cunoscută fiind ”Puciul de la berărie”, în urma căruia Hitler a fost arestat, iar în închisoare a scris lucrarea ”Mein Kampf” în care spunea că ”numai forța domină și ea este prima lege”.

Politica Internă

Din punct de vedere economic, imediat după război Germania a cunoscut o criză economică gravă, care a dus și la o inflație de proporții. Plus la toate trebuia să plătească reparații de război în sumă de 132 miliarde mărci aur. 

În 1924 în ajutorul economiei germane au venit investițiile anglo-americane – așa-numitul Plan Dawes, care a fost completat în 1929 cu Planul Young. Investițiile date au ajutat Germania să își refacă economia și chiar să lanseze un vast program de construcții moderne, dezvoltare a industriei chimice, industriei grele, constructoarea de mașini ș.a.

Astfel, datorită acestor investiții, Germania a reușit să-și revină și să înceapă plata reparațiilor de război. 

weimar-republică-inflație

În 1932, absolut legal, la putere a venit Partidul Național Socialist Muncitoresc în frunte cu Hitler, care va proclama Al Treilea Imperiu German ( al III-lea Reich ). 

În acest moment, capitala se va muta înapoi la Berlin și Republica Weimar va fi distrusă pentru totdeauna.

În 1933 Hitler este numit cancelar al Germaniei. Va folosi punctul slab al Constituției de la Weimar și își va asuma puteri dictatoriale.

În acest scop au fost create poliția politică GESTAPO, trupele SS, iar tineretul a fost înregimentat (Tineretul Hitlerist). Evreii, polonezii, rușii au devenit ținte ale propagandei naziste.

Se promova ura față de democrație și comunism, dar se elogia violența, războiul și cultul personalității.

Rasismul, mai ales în componenta sa antisemitism (ura împotriva evreilor), era o trăsătură distinctivă a nazismului german. 

Cu toate acestea, țările europene încercau să integreze Germania în comunitatea internațională: au primit-o în Liga Națiunilor, iar în 1936, Berlinul a fost ales ca loc pentru Jocurile Olimpice din acel an.

Cu toate că în Germania la acel moment rasismul, antisemitismul, violența luau avânt, publicul german la Jocurile Olimpice din Berlin ovaționau numele campionului american de culoare Jesse Owens, care a câștigat 4 medalii de aur.

Politica externă

Politica externă a Germaniei după primul război mondial a devenit din ce în ce mai agresivă. Chiar de la început, pentru a ieși din izolarea politică și-a căutat aliați. I-a găsit în URSS, Italia fascistă și Japonia militaristă.

Deși a fost admisă în Liga Națiunilor și a semnat Pactul Briand-Kellogg (a căror scop era păstrarea păcii în lume), în secret Germania hitleristă se pregătea de război.

Mai întâi a ocupat zona Renană, apoi și-a alipit Austria (Anschluss), a reușit să convingă Franța și Anglia să ocupe Cehoslovacia (Cârdășia de la Munchen), ca în anul următor să împartă în secret Europa între Germania și URSS prin semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop și a Protocolului Adițional Secret și mai ales, să se înțeleagă cu Stalin să înceapă la 1 septembrie 1939 un atac simultan asupra Poloniei.

Astfel, politica conciliatoristă a țărilor europene (de ai face cedări lui Hitler numai ca acesta să nu înceapă un nou război, pentru care ele nu erau pregătite) a suferit eșec.

Liga Națiunilor nu și-a atins scopul. Peste doar 20 de ani de la finisarea Primului Război Mondial, s-a început cel de-al Doilea Război Mondial.

13/10/2020 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: