CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul “28 + Republica Moldova”

 
Comunicat de presa

Participarea delagaţiei RM la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) în formatul 28+Republica Moldova
La 13 iulie 2011, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa şi Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) în formatul 28+Republica Moldova, care a avut loc la Cartierul General NATO. Evenimentul respectiv este organizat anual cu scopul de a examina sarcinile şi evoluţiile în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) RM-NATO.

Reprezentanţii RM au efectuat o trecere în revistă a progreselor atinse de ţara noastră în realizarea IPAP, dar şi a deficienţelor existente şi necesităţilor de suport din partea Alianţei Nord-Atlantice. A fost expusă intenţia autorităţilor moldoveneşti de a continua procesul de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare cu scopul edificării capacităţilor adecvate pentru a răspunde la noile riscuri şi provocări.
Delegaţia RM a dat o apreciere înaltă sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru implementarea reformelor în sectorul de securitate şi apărare. Totodată, au fost examinate posibilităţile obţinerii asistenţei NATO pentru implementarea proiectelor comune în desfăşurare. În mod special, a fost subliniată necesitatea identificării resurselor necesare pentru finalizarea fazei a treia a Proiectului de distrugere a pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova.
Oficialii moldoveni au vorbit şi despre abordările autorităţilor de la Chişinău în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean. În mod special, a fost subliniată importanţa identificării unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean în baza respectului pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, reluării necondiţionate a negocierilor oficiale în formatul 5+2, promovării măsurilor de consolidare a încrederii dintre ambele maluri ale r. Nistru.
De asemenea, a fost prezentată viziunea şi poziţia autorităţilor moldoveneşti privind ultimele evoluţii şi eforturi în sensul deblocării crizei din jurul Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa, fiind remarcată necesitatea finalizării de către Federaţia Rusă a procesului de retragere a forţelor sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele asumate la Summitul OSCE din 1999 de la Istanbul.
Evoluţiile în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova au constituit un alt subiect important al discuţiei. Reprezentanţii statelor NATO au accentuat sprijinul pentru procesele democratice, cursul de reformare şi integrare europeană promovate de Republica Moldova, precum şi susţinerea fermă pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a RM. Ei au pledat pentru consolidarea cooperării pragmatice şi eficiente cu Republica Moldova în domeniile de interes comun.
În aceeaşi zi, delegaţia RM a avut întrevederi bilaterale cu Secretarul General NATO Anders Fogh Rasmussen, Secretarul General-adjunct pentru combaterea noilor provocări la adresa securităţii Gabor Iklody, şi Secretarul General-adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate Dirk Brengelmann.
Începând cu anul 1994, Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul programului „Parteneriatul pentru Pace” (PpP). Pe 24 mai 2006, Moldova a semnat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului RM-NATO (IPAP), eveniment ce a marcat o etapă calitativ nouă în relaţiile bilaterale cu această organizaţie euroatlantică.


13/07/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Alianta pentru Integrare Europeana de la Chisinau iși pierde electoratul, ori și-a pierdut capacitatea să-l mobilizeze ?

R.Moldova

AIE din R.Moldova a pierdut 14% din votanţi la referendum

Primul referendum constituţional din Moldova se pare că a eşuat în mod cu totul lamentabil. Poate сă voturile de peste hotare ar putea să mai adauge un punct procentual la cele 29,67% anunţate în ultimul comunicat de presă al Comisiei Electorale Centrale, dar oricum insuficient pentru ca pragul să fie atins, arată un comentariu al Expert Grup.Electoratul apatic din 5 septembrie 2010 a contrastat într-un mod izbitor cu societatea aflată în fierbere la 5 aprilie 2009. Deja au apărut analize obiective şi mai puţin obiective, critice, autocritice şi deloc autocritice, asupra cauzelor acestui eşec. Lăsăm politicienilor şi sociologilor să le înţeleagă, noi am dorit să atragem atenţia asupra unor aspecte şi implicaţii foarte importante ale acestui exerciţiu democratic.

Şi anume, este vorba de faptul că la acest referendum Alianţa pentru Integrare Europeană se pare că nu a reuşit să-şi scoată integral nici proprii săi alegători/simpatizanţi. Conform ultimelor date de la CEC, la referendum au participat 789407 cetăţeni. Dacă, pe baza sondajului la ieşirea de la urne efectuat în Chişinău, admitem o ipoteză preliminară că circa 90% din cetățenii din întreaga țară au votat „pentru» proiectul de modificare constituțională propus de AIE, rezultă că circa 710 mii de cetățeni au răspuns apelului (destul de neconvingător) al Alianței. Deși nu putem compara direct un referendum cu un scrutin electoral, să amintim că la ultimele alegeri parlamentare din 29 iulie 2009 cele patru componente ale Alianței pentru Integrare Europeană au acumulat un număr total de 808,6 mii voturi (cu circa 14% mai mult decât s-au arătat la referendum). Cu alte cuvinte, ori AIE își pierde electoratul, ori își pierde capacitatea să-l mobilizeze. Nici una, nici alta nu este bine pentru viitorul AIE.

Referendumul a fost, în ultimă instanță, un proiect comun al celor patru partide din AIE, la care electoratul a răspuns extrem de apatic. Să însemne oare aceasta că electoratul va răspunde apatic și la un bloc electoral comun al celor patru partide în viitoarele alegeri parlamentare?

Cel mai probabil — da. Şi acest răspuns este extrem de important pentru înţelegerea evoluţiilor ce vor urma după referendumul eşuat. În ceea ce urmează încercăm să punctăm momente cheie pentru următoarele câteva luni care să încapă în intermezzo între referendumul şi alegerile viitoare:

1. Ideea formării unui bloc electoral comun pare a fi iraţională şi greu de realizat. Eşecul referendumului a arătat că sunt foarte puţine chestiuni fundamentale şi ideologice care unesc componentele Alianţei. Dincolo de pericolul comun de revenire în forță a comuniștilor, observatorii văd mai mult divergenţe de politica economică, externă, de interese de grup şi de abordări. Mai mult decât atât, în ultimul an Alianţa s-a împotmolit de multe ori când trebuia să formuleze mesaje-cheie care să fie acceptate de votanţii tuturor componentelor. Alianţa pe toată perioadă această nu a putut să formeze un secretariat permanent comun care să coordoneze acţiunile acesteia, şi este greu de închipuit ca componentele acesteia vor fi capabile să repare aceste deficienţe şi diferenţe de esenţă. Mai mult decât atât, un bloc comun ar fi şi iraţional pentru că ar elimina segmente importante de electorat de centru-stângă şi alolingv care ar acorda voturile PD-ului dacă acesta ar merge individual. Astfel, este mult mai rațional și mai probabil ca partidele din Alianţa să meargă în alegerile anticipate în mod separat, continuând să dea vina pentru eşecurile şi incoerenţele pe partenerii de coaliţie şi asumându-şi laurii pentru succesele înregistrate în perioada guvernării AIE.
2. Comuniştii preiau iniţiativa tactică. Cât nu s-ar strădui Alianţa să prezinte eşecul referendumului ca o întâmplare nu tocmai fericită, impactul politic imediat al acestui eşec se va face simţit. (Or, pedalarea argumentului de organizare a referendumului constituţional doar pentru a depăşi incapacitatea de a alege preşedintele relevă o atitudine destul de superficială faţă de legea fundamentală a ţării). Chiar dacă eşecul referendumului este mai degrabă insuccesul Alianţei, decât succesul comuniştilor, este foarte clar că la nivel mediatic comuniştii vor încerca să acumuleze punctele electorale şi să echivaleze apatia electorală şi incoerenţa Alianţei cu încrederea populaţiei acordată actualei opoziţii. În perspectiva de durată medie, cheile pentru modificarea Constituţiei în Parlament se află deja în mâinile PCRM-ului, care acum va pedala şi mai insistent pe dizolvarea imediată a Legislativului. În mod ironic, o eventuală viitoare alianţă de guvernare ce i-ar include şi pe comunişti ar putea să nu mai facă necesară modificarea Constituţiei!
3. Alianta trebuie sa decida daca esecul referendumului implica si reintoarea la algoritmul si intelegerile pre-referendum si situatia de un an in urma. O asemenea situaţie este posibilă şi poate chiar recomandabilă pentru viitorul Alianţei, dar va solicita și o concentrare pe obiective comune şi îngroparea „toporului războiului» atât de des utilizat în ultimul timp de diferite componente ale Alianţei în raporturile interne. Dacă acest lucru va reuşi şi Alianţa va trage învățămintele necesare, o eventuală viitoare perioadă de guvernare ar pute trece mult mai lin şi eficient.
4. Viitorul legislativ va rămâne fragmentat. Şi aceasta înseamnă un nou guvern de coaliţie şi imperativul dialogului cu PCRM (vezi p.2) în cazul în care componentele AIE acumulează majoritatea mandatelor în Parlament. Menţinerea Alianţei pare a fi variantă plauzibilă, însă alte configurări chiar şi cele care acum par neverosimile nu trebuie excluse.
5. Rolul factorilor externi va creşte şi mai mult. Instabilitatea politică şi declanşarea alegerilor anticipate, împreună cu caracterul divizat al societăţii, vor consolida pârghiile actorilor externi atât asupra decurgerii campaniei electorale, cât şi în formarea alianţelor post-electorale. Cel puţin unele componente din Alianţa vor urmări repararea relaţiilor cu Federaţia Rusă pentru a nu permite monopolizarea mediatică a statutului „prietenului» sau „partenerului» al acestui stat de către PCRM şi alienarea votului etnic sau moderat (din punct de vedere geopolitic). Alianţa, şi în primul rând componentele sale centriste, se vor simţi mult mai vulnerabil faţă de influenţele Rusiei, văzând „răcirea» bazei sale electorale. În acelaşi timp, UE va urmări crearea unei alianţe moderate şi consensuale pentru a împiedica degradarea definitivă a climatului politici în Moldova.

Comentariu al Expert Grup

09/09/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

EVOLUTII POLITICE IN R.MOLDOVA:STÂNGA ANTIROMÂNEASCA SE RUPE SPRE PUTERE .CE FACE DREAPTA ROMÂNEASCĂ?

STÎNGA ANTIROMÂNEASCA SE RUPE SPRE PUTERE ÎN BASARABIA. CE FACE DREAPTA ROMÂNEASCĂ?

August 4th, 2010

Stanga comunista

VITALIA PAVLICENCO

De la bun inceput, mentionez ca nu atribui PLDM nici Dreptei, nici Stingii. Parerea mea ramine aceeasi: este un partid echivalent cu o solutie imorala in politica noastra, chiar daca Filat si trepadusii lui cred ca vor putea amagi zdravan populatia. Imoralitatea asta s-a vazut mai ales dupa 9 mai, 22 si 28 iunie, ca si prin refuzul de condamnare a crimelor comunismului… Repet, pentru ca e necesar: “pragmatismul” PLDM inseamna, de fapt, cosmopolitismul si mancurtismul unor renegati, carora li s-a urcat ceva la cap si care nu sint nici democrati, nici social-democrati, nici liberali, nici romani, nici de dreapta, nici de centru-dreapta, nici de stinga, dar incearca sa stea pe un centru, balabanindu-se cind spre dreapta, cind spre stinga. Dar asta va trece repede.
Ultimele evolutii legate de Decretul prezidential au separat puternic societatea si, in pofida tertipurilor de imagine, ca vine lumea cu hurta in PLDM, oamenii sanatosi la cap incep sa priceapa smecheriile lui Filat cu un Lucinschi prorus in spate, retras din spatele lui Ghimpu, care devine tot mai sustinut in societate, in pofida unor minusuri. PNL a sprijinit actiunile cu semnificatie nationala. Intre pantoful scump si un Presedinte mai necioplit, dar demonstrind caracter national, mi se pare ca va cistiga ultimul.
Citim acum ce se intimpla pe site-urile rusesti, gen http://www.ava.md, care fusese deschisa AIE, dar unde se coc tot mai multe sugestii pentru Stinga antiromaneasca. Cititi, cine cunoaste rusa, ca este interesant. Scopul rusofililor de a vedea o grupare politica proMoscova la putere devine un atavism. Asta dupa ce Stinga parca se culcase pe ureche timp de 10 ani, cit a dominat clanul mafiot comunist, care a darimat, impreuna cu Lucinschi si Rosca, Alianta pentru Democratie si Reforme.
Iata obiectivele sugerate de “ideologi” Singii antiromanesti:

Echitate sociala.
Prietenie si parteneriat strategic – desigur – cu Rusia.
Consolidarea rolului Moldovei in CSI si aderarea la Uniunea Vamala.
Iesirea Moldovei din blocul daunator si inutil antirusesc GUAM.
Neutralitatea Moldovei.
Reglementarea conflictului transnistrean (in temeiul Acordului dintre liderii Rusiei, Moldovei si Transnistriei, din 18 martie 2009)
Apararea moldovenismului si a limbii moldovenesti
Lupta pentru ridicarea statutului si pentru extinderea sferei de aplicare a limbii ruse.
Apararea intereselor Mitropoliei canonice moldovenesti a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Cu ce obiective vine Dreapta in raport cu aceste obiective ale Stingii? Intrebam care e Dreapta si ce vrea, pentru ca, iata, pentru atingerea acestor obiective ale Stingii, care semnifica indepartarea de Romania, ca sa nu mai spun, anularea Unirii cu Romania (ca acest “scop” l-au tot servit fortele prorusesti si aliatii lor, inclusiv de pe dreapta), dar care semnifica si indepartarea ireversibila de UE si NATO, se lucreaza si aici, si in Rusia. Exemple sint o sumedenie, ultimul fiind gruparea politico-religioasa a lui Pasat si Vladimiruska.
Combinatiile si aliantele propuse si plamadite de “analistii” antiromani si antiruropeni sint, si ele, o sumedenie, scopul fiind excluderea, in special, a Partidului Liberal dintr-o majoritate parlamentara, nu mai spun ca nici in visul cel rau aceste forte oculte nu vad un PNL in Legislativ. Abia a scapat Voronin de mine in 2009, dupa trei ani de chin in Legislativul trecut.
Dupa cum vedem, miza Moscovei pe Stinga, drept coloana a cincea rusa, este imensa. In fiece alegeri spunem ca sint definitorii pentru drumul nostru ireversibil spre spatiul european civilizat – fie direct, care va mai dura, fie prin Romania, care poate fi mai scurt -, insa, de fiece data, nu rezulta ceva ireversibil spre UE, nu mai spun de NATO si UE. De ce?
Pentru ca Stinga, mai firimitata sau nu, e mai unita. Dar si pentru ca mereu se gasesc pe Dreapta niste farisei, niste tradatori, niste revopsiti, care cocheteaza cu Stinga antiromaneasca. De ce? Pentru ca acesti tradatori, farisei, duplicitari, cosmopoliti, mancurti, renegati sint, in esenta, papusi ale unor papusari filorusi, aruncate sa insele electoratul de Dreapta, ca sa ajunga la putere, apoi sa faca mendrele Kremlinului. Cum altfel am putea intelege actiunile unui PLDM, care se inscrie perfect in acesti parametri?
PLDM este un fel de PPCD “dispus” pentru combinatii si aliante dubioase cu Stinga antiromaneasca, lucru pe care nu am dori sa il vedem. Dupa ce a distrus AMN, care nu mai are sansa trecerii de sine statator in Parlament, dupa ce a folosit iluzia resurselor administrative, zis, pe scurt, “treuca” publica, pentru a aduce incolonati oamenii care ori au probleme cu legea, ori mizeaza pe “mila financiara a Guvernului”, PLDM viseasza mai doua lucruri – sa fie cit mai prost reprezentate PL si PD, pentru a nu fi fortat sa faca o alianta cu aceste formatiuni. Ii va reusi oare? Poate sa ii reuseasca, daca are multi bani adunati pentru ca i-au “crescut” simpatizantii premierului, dar si daca va reusi sa impuna o campanie electorala de 30 de zile, ca sa ii ameteasca pe toti repede si sa-l voteze pe “Mesia” liberal-democrata.
Comportamentul lui Filat – cu toate declaratiile sale – despre staful necomun pentru referendum, despre dorinta de a fi Presedinte, despre reducerea campaniei electorale la 30 de zile, nu mai spun de articole de presa orchestrate, – favorizeaza sau defavorizeaza sansele comunistilor in viitoarele scrutine? Ramine sa raspundeti. Ca si la intrebarea – ce mai e cu sloganele astea – “Moldova fara Voronin”, “Moldova fara comunisti”, dar o Moldova cu o Stinga antiromaneasca favorizata?
Egosimul politic, din cite vad, este permis unora si interzis altora. Cind Filat debiteaza aiureala ca il impiedica partidele extraparlamentare, in loc sa il deranjeze comunistii, cind Filat sumbineaza Alianta – asta e bine sau e rau pentru viitorul romanesc si european al R.Moldova?
Cind noi, unii din partide extraparlamentare, vorbim impotriva AIE, iaca-ta “favorizam” Bau-baul comunist. Mai mult – nici sa nu participam la alegeri, ca sa ia Filat cit mai mult si sa se uneasca si el cu un junior comunist Petrenco, Muntean, poate si Stratan sau Tkaciuk, desigur cu un Turcan si Stepaniuc, la fel ca si cu un Pasat, cu un Selin, precum si cu altii atribuiti unei Stingi antiromanesti, antinationale.
Noi, cei din partide fara televiziuni “arondate”, nu avem acces la spatiul public. Macar in alegeri sa il avem. Nu, ca Filat vrea o campanie electorala teap-leap (asta e spus ruseste pentru PLDM), si sa redevina mai repede sef al statului, in care pune un sens de Tatuc-Batiuska, la fel ca si Voronin. Inca nu a propus sa fie comasate aceste doua functii in una singura si sa fie ocupate ambele de Filat, ca sa mearga si mai liber la anul de 9 mai pe Piata Rosie, iar pe 22 iunie, la Memorialul comunist, poate deja la Serpeni…
Ce face, in aceasta situatie Dreapta, care a mai ramas? Spuneam, cu alte ocazii, ca lui Mihai Ghimpu i se paruse, la un moment dat, ca are “dopusk” la putere in R.Moldova. Nu are. Abia asteapta toti antiromanii camuflati sa il vada plecat. Insa, daca ar putea discerne mai bine intre interesul personal al unor colegi politici si interesul national, el ar avea sansa sa reconsolideze o Dreapta nationala, pentru ca e o sansa in viata sa faci asta. Un AMN, MAE, PNL, PNR si alte partide, care ar putea aduce un 5-7 la suta impreuna, ar face posibila o Fractiune in Parlament, pe care renegatul verde sa nu o neglijeze si sa nu faca ce vrea un Lucinschi sau un Putin.
Nu cred ca exista piedici pentru consolidarea Dreptei. Ca presedinte al PNL, nu vorbesc din interesul personal. Am facut de mai multe ori pasi inapoi. Pe 5 aprilie am mers pe lista MAE, pe 29 iulie am chemat sa voteze partidele proeuropene. Acum ar putea MAE merge pe lista PNL, pentru a se face un Bloc PL-PNL, care, sint convinsa, are sanse sa adune multi sustinatori si dezamagiti si de mancurtimea de la PLDM, sa adune si personalitati care se sufoca acolo.
Noi nu insistam in sugestiile pentru PL, dar vremea o cere si tot vremea va arata ca Dreapta romaneasca trebuie sa fie activa si in miscare. Pentru ca miza in viitoarele alegeri e foarte mare. Sa nu se regrete, dar sa fie prea tirziu.

Sursa:Basarabia literara

04/08/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, DIVERSE, POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: