VIDEO SI GALERIE FOTO: INGHETATI IN TIMP. Victimele fosilizate ale eruptiei Vezuviului din „Gradina Fugarilor.
In ziua de 24 august,anul 79 e.n., vulcanul Vezuviu a erupt în sudul Italiei de astăzi, devastând prosperele orașe romane Pompeii și Herculaneum și ucigând mii de persoane.
Erupţia Vezuviului în anul 79 e.n. a fost una dintre cele mai faimoase catastrofe naturale din toate timpurile.
Explozia acestui vulcan a aruncat un nor mortal de pietre, cenuşă şi fum la o înălţime de cca.35 de km. in atmosfera si a imprastiat 1,5 milioane de tone de lava pe secundă, ceea ce a echivalat cu de o sută de mii de ori energia termica eliberata de explozia atomica de la Hiroshima.
La acestea s-au adaugat gazele otravitoare aruncate de Vezuviu in atmosfera…
Orașele Pompeii si Herculaneum au fost distruse complet. Acoperite de un strat gros de material vulcanic și noroi, ele nu au fost reconstruite niciodată și au fost uitate în cursul istoriei. Începand cu secolul XVIII, Pompeii și Herculaneum au fost redescoperite și excavate,obtinindu-se probe arheologice fără precedent despre viața de zi cu zi in vremea civilizației antice.
O mare parte din ceea ce cunoaștem despre această erupție, provine dintr-o relatare a lui Plinius cel tânăr, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci când a explodat Vezuviul.
În două scrisori adresate istoricului Tacitus, el a povestit despre modul în care “oamenii își acopereau capul cu pernele, singura apărare împotriva unei ploi de piatră” și despre cum “un nor negru și înfricoșător, încărcat de materie combustibilă avansa spre oraș. Unii își deplângeau propria soartă. Alții se rugau să moară.”
Plinius, în vârstă de doar 17 ani la vremea respectivă, a scăpat din această catastrofă, ulterior devenind un cunoscut scriitor și administrator roman.
Unchiul său, Plinius cel bătrân, a fost mai puțin norocos. Plinius cel bătrân, un invatat renumit al vremii, la vremea erupției era comandantul flotei romane în Golful Neapole. După ce Vezuviul a explodat, el și-a îndreptat bărcile spre Stabiae, pentru a investiga erupția și pentru a-i îmbărbăta pe locuitorii înspăimântați.
După ce a ajuns la țărm, a murit din cauza gazelor toxice.
Potrivit relatării lui Plinius cel tânăr, erupția a durat 18 ore. Pompeii a fost îngropat sub un strat de 5 metri de cenușă, iar coasta a suferit modificări majore. Herculaneum a fost îngropat sub aproape 20 de metri de noroi și material vulcanic.
Secole mai târziu, când la Pompei au inceput excavatiile arheologice,au fost descoperite corpurile a mii de victime.
La Pompeii au fost gasite rămășițele a 2.000 de bărbați, femei și copii.
După ce au murit asfixiați, cadavrele lor au fost acoperite de cenușă, care s-a întărit și a păstrat conturul corpurilor.
Ulterior, cadavrele s-au descompus, lăsând în urmă un soi de mulaj. Scheletele poartă urme care atestă moartea oribilă de care au avut parte acei oameni.
Arheologii care au descoperit aceste mulaje umane, au umplut spațiile goale cu ghips, relevând în detaliu pozițiile în care au murit victimele vulcanului.
Mare parte a orașului s-a conservat în urma trecerii timpului, ceea ce ne ofera posibilitatea azi sa studiem obiecte care spun povestea vieții de zi cu zi în Pompeii, statui, inscriptii,cladiri și fresce.
Într-un loc, atunci când reziduurile vulcanice au fost inlaturate au fost descoperite corpurile a treisprezece oameni ghemuiti împreună, in încercarea zadarnica de a se proteja de atacul prafului vulcanic, pietrelor şi cenuşei aruncate de eruptie..
Acest loc, unde a existat odată o veche livadă , a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Gradina fugarilor” si ofera vizitatorilor imaginea ultimei ore ingrozitoare prin care a trecut atunci Pompeiul.
Treisprezece oameni care au încercat să fugă de praful vulcanic mortal si de ploaia de pietre si foc, au dat numele acestui loc.
Un număr mare de artefacte descoperite in Pompei, sunt păstrate de asemenea în Muzeul Arheologic Naţional din Napoli.
Sursa: Mummytombs via AmusingPlanet.com
NOI IMAGINI SPECTACULOASE ALE ERUPTIEI VULCANULUI ISLANDEZ Eyjafjallajokull
Eyjafjallajokull, vulcanul islandez care a sufocat Europa, „inghetand” pentru cateva zile bune traficul aerian pe intreg continentul, este – totusi – de o frumusete naturala care iti taie rasuflarea. O demonstreaza cativa fotoreporteri curajosi care au realizat imaginile de mai jos.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 