Războiul văzut de fotojurnaliştii sovietici

Revista https://englishrussia.com înfățișează fotografii de propagandă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Unele dintre ele sunt bizare, altele impresionante, iar altele par pur și simplu niște falsuri de doi bani.

Să apreciem singuri, cu ochii cititorului din anul de grație 2022, cât adevăr și câtă minciună răzbate din aceste documente ale unei epoci tragice și în același timp eroice, apuse de mult…

În imaginea de mai sus: luptători sovietici și iugoslavi cu steaguri naționale.

Infanteriști ai Armatei Sovietice sub acoperirea unui tanc sunt pe cale să atace la periferia Bucureștiului. (Oare? Nu cumva Bucureștiul fusese eliberat de Armata Română cu o săptămână înaintea sosirii sovieticilor?)

Distrugeri în București

Oamenii jubilând în Bucureștiul eliberat. Eliberat de cine, dacă sovieticii nu au ajuns în oraș decât la o săptămână după alungarea naziștilor germani ?! Armata română a luptat împotriva fostului aliat, Germania nazistă, începând cu ziua de 23 august 1944, iar până la 28 august au fost curățate de germani Capitala și împrejurimile. La 31 august (data la care a sosit în București Armata Roșie),germanii fuseseră alungați de pe întreg teritoriul României) Se estimează că atunci au fost luați prizonieri de către români un număr de 56.000 de militari germani.

Militari sovietici braț la braț cu cetățeni din Sofia.

Căpitanul sovietic Dmitri Kudashov la Belgrad.

Bătălia pentru Varșovia.

Luptă la Budapesta.

O familie eliberată în ghetoul din Budapesta.

Budapesta.

Tancuri sovietice pe străzile Vienei.

În Viena eliberată.

La Berlin.

Berlinul în flăcări.

Luptători sovietici vorbind cu cetățeni berlinezi

Copiii războiului. Ce copilărie au avut și cum au trăit ei coșmarurile războiului?

Istorie eroică: În noaptea de 7 spre 8 februarie 1949 securitatea a lichidat grupul anticomunist de rezistență condus de colonelul Uță în Munții Banatului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pornind de la informațiile obținute prin tortură sau de la informatori, Securitatea a organizat, în noaptea de 7 spre 8 februarie 1949, o amplă operațiune militară împotriva partizanilor anticomuniști din Munții Banatului.

Cu ajutorul informatorului Andrei Vădrariu, Securitatea a identificat adăpostul partizanilor conduși de Ioan Uță, fost colonel în Armata Regală a României.

 

În jurul orei 6,45, un efectiv de peste 45 de militari din Batalionul 9 de Securitate, comandați de maiorul Corapciu, s-au plasat în dispozitiv de încercuire a poziției partizanilor.

Dinspre sălașul partizanilor s-a deschis foc de arme automate, căruia trupele de securitate i-au replicat cu foc și cu lansări de grenade.

 În schimburile de focuri au fost uciși mai mulți partizani, printre care și colonelul Uță. Luptătorii Petre Pușchiță, Iancu Baderca și Dumitru Mutașcu au reușit să fugă din încercuire.

În aceeași noapte, pe baza informațiilor furnizate de partizanul Ioan Băcilă, determinat anterior să se predea, trupele de securitate comandate de sublocotenentul Vasile Sărățeanu au luat cu asalt sălașul lui Dumitru Bășulescu, reușind să-l aresteze pe comandorul Petre Domășneanu și pe alți doi partizani din grupul său.

Comandorul Domășneanu avea să fie condamnat la moarte și executat.

În cursul zilei de 8 februarie, Securitatea a operat ample arestări în rândul celor considerați că i-au ajutat pe partizanii din grupurile Uță și Blănaru în Lugoj, Caransebeș, Teregova, Cornereva, Văliug și în alte localități, scrie https://www.buciumul.ro/

Remember 22 iunie 1941

 

 

 

 

22 iunie 1941 – Ordin către armată

În noaptea de 21-22 iunie 1941, ora 3:00, asumându-şi răspunderea în faţa istoriei, generalul Ion Antonescu a emis, din oraşul Piatra Neamţ, următorul Ordin de zi către armată:

„Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre […] Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – General Ion Antonescu, 22 iunie 1941.

Începuse Războiul Sfânt anticomunist, drept şi naţional, acceptat şi susţinut de întregul popor. Trecând Prutul, Armata Română nu a păşit pe pământ străin, ci pe pământ Românesc!

România intrase în războiul de eliberare a provinciilor româneşti Basarabia şi Bucovina de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.

Între membrii strălucitului corp ofiţeresc român se regăsesc generalii: Al.Ioaniţu, Iosif Iacobici, Ilie Şteflea (şefi ai Marelui Stat Major), C. Pantazi, N. Ciupercă, N. Dăscălescu, Ioan Al.Sion, C. Constantinescu-Claps, Gh. Avramescu şi Petru Dumitrescu, acesta din urmă comandant neîntrerupt al legendarei Armate a 3-a, din momentele de dinaintea trecererii Prutului până la sud-est de Stalingrad şi înapoi, până la angajarea bătăliei Moldovei, în august 1944.

Operaţiunea de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de nord s-a soldat cu succes şi s-a încheiat la 26 iulie 1941. (Redacţia ART-EMIS)

7 iulie 1941 – Proclamaţia adresată românilor basarabeni de către Ion Antonescu, Conducătorul Statului.

 

„Basarabeni,

Cu vrerea Domnului, prin sângele Eroilor noştri am izgonit de pe pământul strămoşesc pe duşmanii Neamului, redându-vă libertatea şi credinţa, onoarea şi drepturile.
Am prăvălit stăpânirea întunericului care a pustiit bisericile, casele, avutul nostru.
Am spulberat cu vitejia ostaşilor, cotropirea sălbatică a celor ce v-au ţinut în robie şi au răspândit, pe pământul nostru, moartea şi focul.
Ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ştefan cel Mare reaşezând de a pururi temeliile Neamului românesc.
Basarabeni,
Anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă a luat sfârşit.
Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit ce înseamnă comunismul.
Aţi putut judeca singuri că viaţa fără libertate şi proprietate, fără dreptate şi familie, fără biserică şi lumină este mai cumplită decât moartea.
Eroii şi bravii ostaşi ai armatei noastre v-au eliberat!

 

Cinstiţi-le jertfa şi lupta prin fapta voastră!
Din încercarea şi jertfa noastră, să luăm învăţătură.
Un neam trăieşte şi se înalţă prin fapta de credinţă şi luptă, prin munca şi zbuciumul fiecăruia din fiii lui.
Din cenuşa robiei şi din rănile încercării, să ridicăm azi noi temeiuri de viaţă.
Trecutul s-a stins, să întemeiem viitorul.
Trebuie să ştergem toate urmele prădătorilor şi să distrugem toate uneltele lor.
Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei şi Bucovinei şi voi reface toate aşezările.
În popasul acestui an de prăbuşire, Ţara noastră, vechea voastră Patrie, s-a schimbat.
O domnie nouă şi curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste şi muncă, pe dreptate şi adevăr, stă chezăşie a viitorului.
Vom duce lupta şi înnoirea mai departe, prăvălind în ţăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalţe.
Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Ţara lor, iar ţăranii vor simţi cu adevărat bucuria muncii şi rodul pământului lor.
Voi veghea până la moarte ca drepturile voastre să fie sfinţite, ca viaţa nouă ce întemeiem să şteargă toate amintirile păcatelor noastre din trecut.
Prindeţi-vă, dar, cu încredere în roiul de muncă pe care îl începem astăzi.
Basarabeni,
Prin disciplină, prin ordine, prin muncă, păşiţi în marşul învierii naţionale.
Sub scutul armatei dezrobitoare, porniţi la faptă nouă.
Am plătit scump blestemul greşelilor trecutului.
Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri.
Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!
Trăiască România!”

 

Armata Română defilează în  Chişinăul eliberat la 16 iulie 1941

La  data de 25 iulie 1941, în Comunicatul nr. 6  al Comandantului frontului romano-german se spunea că „Lupta pentru dezrobirea brazdei romanesti de la Rasarit s-a terminat. Din Carpaţi şi pana la mare suntem din nou stăpâni peste hotarele străbune”.

 

 

 

 

 

Bibliografie – surse:

http://ro.wikipedia.org/
Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc, aspecte istorico-documentare, legături fraterne judeţul Neamţ – Basarabia, volumul II, 2009
http://www.worldwar2.ro/operatii/?article=4

http://www.art-emis.ro/istorie/1662-22-iunie-1941-2013-remember.html