CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Românii australieni

Câţi români sunt în Australia?

Trebuie sa tinem cont ca Australia nu e prea populata. În 1950, erau 7 milioane de locuitori. Acum are 20 milioane, majoritatea comasaţi pe coasta de rasarit.

Se spune ca sunt acolo cam 14.000 de români, deşi unele surse indică mai mulţi, în jur de 30.000 sau chiar 135.ooo…

În Sydney sunt cam 4.000, in Melbourne 5.000, mulţi trăiesc si in Queensland.

 

 

 Imagine similară

Românii din Australia

 

Emigranţii români au ajuns în Australia, e drept în număr foarte mic, încă din anul 1900, recensământul Guvernului Australian de la 1947 înregistrând doar 493 de români. Câțiva ani mai târziu, în 1954, numărul lor crescuse semnificativ, ajungând la 3314 de suflete.

Greutăţile regimului comunist au făcut apoi ca numărul emigranţilor români în Australia să se dubleze, între anii 1980-1990, iar la recensământul din anul 2001 s-au înregistrat 12 950 de români. 

După 2001, până în prezent, se spune că numărul românilor din Australia ar fi ajuns la 135 000!

Diferenţa este uriaşă şi, bineînţeles, apare întrebarea: unde sunt şi de ce o aşa mare discrepanţă?

Una dintre explicaţii, şi poate cea mai dureroasă, este aceea că mulţi dintre aceşti români vor să uite cine sunt şi de unde au plecat. Din motive personale, sociale, unii dintre ei care sunt bi-naționali, se declară a fi unguri, nemţi sau sârbi.

Deşi un număr mic, comparat cu alte comunităţi entice în Australia, românii s-au acomodat iar de-a lungul timpului au adus contribuţii importante şi semnificative la viaţa Australiei. De amintit este Edward Grandville Theodore, care a fost Premierul statului Queensland între anii 1919-1925, iar apoi, conducătorul Partidului Muncitoresc, în anul 1929.

Tatăl lui a fost Vasile Teodorescu, care a ajuns în Australia în 1880.

O statistică a Guvernului Australian din 2001, spune că din totalul românilor cu vârste peste 18 ani, 59,4 la sută din ei deţin o formă de calificare profesională, comparativ cu 46,2 la sută dintre toţi australienii, 24,5 la sută din români au studii superioare.

Românii se găsesc în toate domeniile de activitate, sunt buni meseriaşi, constructori, ingineri, doctori, profesori, fac parte şi contribuie la viaţa culturală a Australiei: pictori, sculptori, artişti, muzicieni, scriitori, poeţi, recunoscuţi atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional.

O persoană notabilă pe care doresc să o menţionez, este doctorul Traian Chirilă, cercetător cu renume mondial în domeniul oftalmologiei.

Am menţionat statistici, date oficiale, dar aş dori să vă spun câte ceva despre cele care sunt mai puţin scrise şi ţin mai mult de sufletul romanului emigrant în Australia.

Există între noi un zid imaginar, românii care au venit legal „cu paşaport” şi noi, cei care am sărit gardul „rupând lanţurile sclaviei comuniste”.

Când ne întâlnim şi ne deschidem sufletele, ne înfiorăm la amintirea acelor ceasuri crâncene, mai auzim şi astăzi bubuitul gloanţelor de pe fâşie, mai simţim şi astăzi tumultul apelor Dunării.

Iar ceilalţi, care au venit cu paşapoarte, nu vor înţelege niciodată, ne ascultă poveştile şi atât…

Şi mai sunt cei care nu-şi vor spune povestea niciodată, acei eroi anonimi, pe care îi plâng în taină şi în suflet mamele şi soţiile lor, acei eroi pe care nu-i cinstim şi nu-i sărbătorim oficial, deşi ar trebui să li se desemneze şi lor o zi pe an, pentru că sunt „eroii comunismului”.

Noi, românii care am ajuns în Australia cu o pungă de 1 leu, „aşa cum ne place să spunem” ne-am aşezat şi-am început de la zero, mulţi dintre noi am mers şi la şcoli, am muncit şi ne-am construit case, ne-am făcut şi patroni, fiecare cât a dorit şi cât a putut, ne-am îndeplinit visurile, suntem fericiţi, dar întotdeauna ne lipseşte ceva; acel ceva este România.

Venim an de an să vizităm Pământul Sfânt pe care ne-am născut, să ne mai alinăm dorul. Eu, cel mai bine mă simt în avion în drum spre România.

Emigranţii au suflete mari pentru că îşi poartă ţară în suflet şi, că să-şi mai uşureze sufletul, au înfiinţat mici ţărişoare pe unde trăiesc, mici Românii.

 

 

 

Surse:

 Iulică Țenea – Australia

http://www.ziarulnatiunea

 file:///C:/Documents%20and%20Settings/WindXP/My%20Documents/Downloads/Putini_romani_mai_iau_drumul_Australiei_.pdf

 

19/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Statistici îngrijorătoare: Rata natalităţii este mai mare peste hotare. Numărul de copii români născuţi în străinătate s-a dublat.

 

 

 

 

 

 

Drama României. Cele mai îngrijorătoare statistici: Rata natalităţii este mai mare peste hotare.

Numărul de copii români născuţi în străinătate s-a dublat.


 

– În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000. 

– Rata natalităţii românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară, pentru că cei care au plecat sunt aflaţi la vârsta întemeierii unei familii.

– Unu din şapte români care au părăsit ţara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate îşi reîntregesc familiile acolo.

Numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008.

Rata natalităţii în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în ţară a fost de 9,3 copii la mie în acelaşi an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a natalităţii de 12,5 copii la mia de locuitori.

De remarcat este faptul că numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi întemeiază familiile peste graniţe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 – 4 ori mai mari decât în ţară.

Spre compa­ra­ţie, în ţară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuţi la mia de locuitori în 2013 şi a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente.

Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În 2013, vârsta medie a populaţiei stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei.

Scăderea demografică este accentuată şi de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ţilor români din străinătate care au început să-şi ia în ţările în care lucrează şi copiii care iniţial au rămas în ţară.

Aşa s-a ajuns în situaţia în care unu din şapte români care au decis să părăsească ţara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani.

 

 

 

 

 

 

 

„Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei.

Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.

Potrivit unor estimări ale profesorului Gheţău, în ritmul actual de scădere a populaţiei, România va rămâne cu o populaţie de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intenţiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

Peste 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării.

Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranţilor români a fost de aproape 184.603 persoane.

Problema principală a fenomentului migra­ţionist în prezent este că pleacă specialiştii cu studii medii şi superioare, care renunţă, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS)

 

„Există două posibilităţi de a acoperi golul lăsat de migraţia externă: dezvoltarea economică a ţării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalităţii şi de revenire în ţară a emigranţilor români şi «importul» de populaţie din afara ţării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­graţiei în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică şi Econometrie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Din datele Statisticii mai reiese că numărul de emigranţi la 1.000 de locuitori a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5.

Anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 de persoane.

 

Profilul emigrantului român

Emigrantul român are între 15 şi 24 de ani, este plecat cel mai probabil în Italia. Emigranţii câştigă în medie de patru ori mai mult decât în România şi a trimis în ţară în jur de 16.600 de euro – aşa arată, din datele oficiale, profilul emigrantului român.

Numărul femeilor plecate din ţară este cu peste 32% mai mare decât cel al bărbaţilor care au ales să emigreze.

Astfel, la nivelul anului 2012, circa 163.600 de femei au plecat din România intenţionând să stea în străinătate pentru cel puţin un an, cu peste 50.000 mai mult decât numărul bărbaţilor (circa 110.000).

Majoritatea celor plecaţi au vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani.

„Ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25-64 de ani. În 2012, această grupă de vârstă reprezenta 74% din totalul emigraţiei, în condiţiile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%”, se arată în raportul INS.

Surse:  http://www.gandul.info/financiar/harta-emigratiei

  Adelina Mihai Ziarului Financiar

29/08/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Incredibil dar adevarat ! Chiar şi italienii au emigrat în România… Incredibile ma vero ! Anche gli italiani emigravano in Romania

 

 

 

 

 

 

Chiar şi italienii au emigrat în România

 

 

Pentru mulţi va suna ciudat. Cu toate acestea, aceasta este realitatea.

Nu cu mult timp în urmă, atunci când italienii au emigrat în România, nu au avut o bună reputaţie în ţara aceasta aflată la Marea Neagră.

 Mai mult de o suta de documente inedite, dezvăluie o realitate a imigraţiei ilegale a italienilor, exploatarea copiilor pentru cerşit şi vinderea lor, prejudecăţile de alte ţări împotriva italienilor, şi aşa mai departe.

Un episod este emblematic…

O scrisoare trimisă in Italia de  consulul italian din India, în 1893, explică modul în care la Bombay, in India, toti exploatatorii de prostituate erau considerati în mod eronat de origine italică .

Atât de mult, încât italian a devenit sinonim cu proxenet.

  In anii ’40, seful poliţiei italiene , Carmine Senise stigmatiza sever  comportamentul cetăţenilor italieni in Romania.

El scria ca, ” legaţia din Bucureşti, subliniază faptul că unii dintre conaţionalii săi, au venit în România cu vize turistice pe care nu le-au prelungit.

Fenomenul a fost atât de masiv ca Mussolini a fost obligat să emită o interdicţie de călătorie pentru lucrătorii calificaţi.

Italia nu a fost imuna nici la  traficul de copii. Mai ales la mijlocul secolului al XlX-lea, mulţi copii au fost de fapt închiriati unor  adulţi, în scopul de a deveni cerşetori,  suferind abuzuri şi umilinţe de tot felul.

Cei mai mulţi dintre ei nu s-au mai întors în ţara sa de origine. O frescă de o lucrare demnă de Victor Hugo.

 O expoziţie din  Parma arata  generatiilor de azi , bombardate cu imagini din mass-media pline de  prejudecăţi anti-imigraţie, documente din  trecutul  de emigratie al italienilor,  pentru a menţine o conştiinţă critică faţă de prezent si  pentru a nu da crezare la  tot ce se arata  in presa scrisa sau la televizor.

 

Incredibile ma vero. Anche gli italiani emigravano in Romania

 

Siamo stati anche noi “rumeni” in passato. C’è stato, infatti, un tempo in cui la nostra nazionalità (in negativo) contava più del nome e cognome. Proprio come accade oggi per chi viene dalla Romania.

Per molti suonerà strano. Eppure è la realtà dei fatti. C’è stato un periodo, non molto lontano, in cui gli italiani emigravano in Romania e, proprio come i rumeni da noi, non avevano una buona nomea nel Paese adagiato sul mar Nero. Una mostra sull’emigrazione, a Parma, spacca a metà il velo dei pregiudizi anti-rumeni che forgia la mentalità della gran parte del popolo italico di oggi.

 Oltre cento documenti inediti, portati alla luce dall’Archivio di Stato, svelano una realtà fatta di clandestinità, di bambini sfruttati e venduti per mendicare, di pregiudizi degli altri Paesi nei nostri confronti e quant’altro.

Un episodio è emblematico. Una lettera inviata in Italia dal console italiano in India, nel 1893, spiega come a Bombay tutti gli sfruttatori della prostituzione venissero considerati erroneamente di origine italica.

Tanto che italiano divenne sinonimo di sfruttatore di prostitute. Verso la metà del ’900, invece, fu la Romania il paese che maggiormente poneva veti alla nostra immigrazione. Il capo della polizia, Carmine Senise, negli anni ’40 stigmatizzò in maniera perentoria il comportamento dei connazionali nella nazione rumena.

In un suo comunicato scriveva “La legazione in Bucarest segnala che alcuni connazionali, giunti in Romania a titolo temporaneo, non lasciano il Paese alla scadenza del loro permesso di soggiorno provocando inconvenienti con le autorità di polizia romene anche per il contegno non sempre esemplare da loro tenuto e per l’attività non completamente chiara dai predetti svolta“. Insomma gli italiani arrivavano in Romania con un semplice visto turistico, ma poi erano soliti trattenersi ben oltre la sua naturale scadenza. Il fenomeno era talmente massiccio che Mussolini fu costretto ad emanare un divieto di espatrio per gli operai specializzati.

Potevano partire solo operai semplici, dopo rigide procedure di controllo della documentazione, viste le lamentele che giungevano da altri Paesi. L’Italia non fu immune nemmeno dalla tratta dei bambini. Soprattutto a metà del diciannovesimo secolo, molti baby-mendicanti venivano, di fatto, affittati ad adulti affinchè diventassero garzoni o mendicanti, subendo maltrattamenti e umiliazioni di ogni genere.

 La maggior parte di loro non fece più ritorno nel suo paese d’origine. Un affresco degno di un’opera di Victor Hugo.

La mostra di Parma rappresenta un tuffo nella storia che sia di insegnamento per le generazioni future, bombardate da immagini, da flussi mediatici che rafforzano i pregiudizi anti-immigrati.

 Guardare al passato per mantere una coscienza critica verso il presente e non credere a tutto ciò che si vede e si dice sull’”altro”, può essere una strada giusta per la crescita e lo sviluppo della società civile.

 Sursa: agoravox.it

03/03/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: