ISTORIE INSANGERATA: LICHIDAREA DIN ORDINUL LUI STALIN A ELITELOR POLONEZE IN PADUREA KATYN.Scrisoarea lui Beria catre Stalin privind masacrarea a 25.736 prizonieri polonezi. VIDEO
 |
Masacrul de la Katyn, (un sat situat la 20 km vest de oraşul Smolensk, Rusia), a fost o execuţie în masă a unor cetăţeni polonezi de către forţele poliţiei secrete sovietice, în timpul celui de-al doilea război mondial.
În timpul acestei acţiuni, în primăvara anului 1940, peste 20.000 de cetăţeni polonezi au fost masacraţi în trei locuri diferite. Majoritatea celor ucişi erau ofiţeri facuti prizonieri de sovietici în timpul războiului polonez de apărare din 1939, dar printre cei executaţi se aflau şi numeroşi civili.Aşa cum sistemul polonez de recrutare le cerea tuturor absolvenţilor universitari să devină ofiţeri în rezervă, sovieticii au reuşit prin acele asasinate să distrugă o mare parte a intelectualităţii poloneze.
Aproximativ 250 mii de soldaţi polonezi au devenit prizonieri de război, după invadarea şi ocuparea Poloniei de către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, în septembrie 1939, ca urmare a înţelegerilor Pactului Molotov-Ribbentrop şi a anexelor lui secrete.
La 5 martie 1940, conform notei pregătite pentru Stalin de Lavrenti Beria seful politiei politice sovietice, membrii Biroului politic — Stalin, Molotov, Kaganovici, Kalinin, Voroşilov şi Beria — au semnat un ordin de executare a activiştilor «naţionalişti şi contrarevoluţionari», «elemente antisociale străine», din lagărele de prizonieri şi din închisorile din zonele de vest ale Ucrainei şi Belarusului.
Între 3 aprilie şi 9 mai 1940 (cu o pauză de 1 mai!), 22.000 de prizonieri de război şi alţi arestaţi au fost asasinaţi.
Printre cei ucişi la Katyń s-au numărat un amiral, doi generali, 24 de colonei, 79 de locotenent-colonei, 258 de maiori, 654 de căpitani, 17 căpitani de marină, 3.420 de subofiţeri, câţiva preoţi militari, trei moşieri, un prinţ, 43 de oficialităţi, 85 de cetăţeni privaţi şi 131 de refugiaţi. Intre asasinaţi s-au aflat si 20 de profesori universitari, 300 de doctori, sute de avocaţi, ingineri şi profesori, peste 100 de scriitori şi ziarişti şi aproximativ 200 de piloţi de aviaţie.
În total, NKVD-ul a eliminat aproape o jumătate din corpul ofiţerilor polonezi. Numai 395 de prizonieri au scăpat de la moarte.
Descoperirea de către nazişti, în 1943, a uneia dintre gropile comune, după ce armata germană ocupase în 1941 zona respectivă, a precipitat ruperea relaţiilor diplomatice dintre Uniunea Sovietică şi guvernul polonez în exil de la Londra.
Deşi înaintea prăbuşirii URSS autorităţile ruseşti au recunoscut rolul sovieticilor în masacru (procuratura militară sovietică a început ancheta în 1989), există anumite resentimente în Rusia în legătură cu aceste probleme, guvernele ruseşti succesive refuzând să numească masacrele crime de război sau acte de genocid, ceea ce ar permite urmărirea în justiţie a făptaşilor aflaţi încă în viaţă.
Mulţi ruşi continuă să creadă că ar fi adevărată versiunea propagandei guvernamentale sovietice de până în anul 1989, conform căreia naziştii, care invadaseră Uniunea Sovietică în 1941, ar fi fost autorii masacrelor.
Descoperirea victimelor masacrului a precipitat ruperea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi guvernul polonez în exil din Londra, în 1943.
Sovieticii au negat orice acuzaţie făcută pe tema masacrelor de la Katyń până în 1990, când URSS-ul a admis că NKVD-ul este responsabil atât pentru asasinate, cât şi pentru muşamalizarea acestora.
În 1990, Gorbaciov şi-a cerut scuze de la poporul polonez, însă nu a permis publicarea ordinului de execuţie.
Acel document sovietic a fost înmânat preşedintelui Poloniei, de către preşedintele Elţin, abia în 1992.
În 2005, autoritatea rusă de competenţă pentru anchetarea cazului a dispus, fără o evaluare juridică clară, închiderea cazului şi declararea a 116 dintre 183 de dosare privind masacrul de la Katyń drept secret de stat.
Prizonierii din Kozielsk au fost ucişi şi îngropaţi în pădurea Katyń de lângă Smolensk. Execuţiile erau îndeplinite prin folosirea pistoalelor Walther de fabricaţie germană, aduse anume de la Moscova. Execuţiile erau făcute metodic.
După ce erau verificate datele personale ale condamnatului, acesta era încătuşat şi dus într-o celulă izolată fonic cu pâslă. Pentru mascarea sunetelor execuţiilor s-au mai folosit maşini zgomotoase.
După ce era introdusă în celulă, victima era imediat împuşcată în ceafă. Cadavrul era scos printr-o altă uşă şi era depus într-unul dintre camioanele care aşteptau afară, în timp ce un nou condamnat la moarte era băgat în camera de execuţie. Lângă Smolensk, polonezii cu mâinile legate la spate au fost duşi la groapa comună şi au fost împuşcaţi în gât.
În timpul vizitei în Rusia a preşedintelui polonez Aleksander Kwaśniewski, în septembrie 2004, oficialii ruşi au anunţat că doresc să transfere toate informaţiile despre masacrul de la Katyń către autorităţile poloneze de îndată ce ele vor fi declasificate. În martie 2005, autorităţile ruseşti au terminat investigaţiile, care au durat un deceniu.
Procurorul-şef militar Alexandr Savenkov a socotit cifra finală a victimelor de la Katyń ca fiind 14.540 şi a declarat că masacrul nu a fost genocid — o crimă de război — sau crimă împotriva umanităţii şi de aceea nu există nici o bază de discuţie despre aceşti termeni judiciari.
În ciuda unor declaraţii făcute mai înainte, 116 din cele 183 de volume de documente care s-au adunat în timpul investigaţiilor ruseşti, ca şi decizia de a le pune capăt, au fost clasificate.
Datorită acestui fapt, Institutul Naţional al Memoriei din Polonia a decis să înceapă propriile investigaţii. Echipa de procurori condusă de Leon Kieres a declarat că vor încerca să-i identifice pe cei care au fost implicaţi în darea ordinelor şi pe cei care au adus la îndeplinire execuţiile.
În plus, pe 22 martie 2005, Seimul polonez a votat în mod unanim o moţiune prin care se cerea declasificarea arhivelor ruseşti, precum şi clasificarea masacrului de la Katyń ca genocid.
Foto: Memorialul de la Katyn
CHIPURILE CRIMINALILOR
”Tovarasul” Stalin, supranumit de propaganda sovietica si”parintele popoarelor”.
”Tovarasul”Lavrentii Pavlovici Beria, sinistrul sef al politiei politice staliniste, N.K.V.D.
Scrisoarea lui Beria catre Stalin, privind masacrarea a 25.736 prizonieri polonezi.
Insemnare pe camp stinga:
t. Kalinin – pentru
t. Kaganovici – pentru
Contingentul polonezilor prizonieri in lagarele de razboi (“dusmani irecuperabili ai Uniunii Sovietice”), in total 14.736:
Generali, colonei – 295
Maiori si capitani – 2.080
Locotenenti – 6.049
Ofiteri inferiori, comandanti de politie, graniceri si jandarmi – 1.030
Politisti de rind, jandarmi, gardieni si cercetasi – 5.138
Boieri, preoti, demnitari – 144
La acestia se adauga alti 10.685 de polonezi (din lagarele Ucrainei de Vest si Belorusiei), dintre care:
Fosti ofiteri – 1.207
Fosti politisti, jandarmi si cercetasi – 5.141
Spioni si “diversanti” – 347
Fosti proprietari, fabricanti, demnitari – 465
Membri ai diverselor grupari si organizatii contra-revolutionare – 5.345
Fugari – 6.127
Se cere condamnarea la moarte a tuturor, prin impuscare, fara judecata si fara invocarea motivului.
Între 3 aprilie şi 9 mai 1940 (cu o pauză de 1 mai !),acesti prizonieri de război polonezi şi alţi arestaţi au fost asasinaţi.
NU VOM UITA NICIODATA, NU VOM IERTA NICIODATA !
Surse: Ziarul de Garda md.
Savatie Bastovoi blog
RUSIA DESECRETIZEAZA SI PUBLICA PE INTERNET DOCUMENTE PRIVIND MASACRUL DE LA KATYN.
Presedintele rus Dmitri Medvedev a ordonat, miercuri, conducerii Arhivelor de Stat ale Rusiei (Rosarhiv), desecretizarea si publicarea a unei serii de documente privind masacrul de la Katyn, tragedie in urma careia circa 22.000 de ofiteri polonezi au fost ucisi, in 1940, de catre politia politica a lui Stalin, NKVD. Numai astazi s-au inregistrat circa 600.000 de accesari simultane. In prezent, este aproape imposibil de accesat. “Din ordinul presedintelui Federatiei Ruse, este pentru prima data cand sunt publicate copii dupa documentele originale despre Katyn, care au fost pastrate pana acum in arhiva de stat”, a declarat seful Arhivei Federale Ruse, Andrei Artizov, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat ca este vorba de documente importante din dosarul nr 1, care s-au pastrat in arhiva secreta a Biroului politic al comitetului central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Printre documentele postate pe internet figureaza si nota lui Lavrenti Beria, seful NKVD, in care acesta propune executarea ofiterilor polonezi arestati. “Sunt inca oameni care au indoieli in privinta documentelor despre Katyn, crezand ca acestea sunt falsificate, ca aceste documente au fost intocmite la ordin si ca nu a avut loc niciun masacru al ofiterilor polonezi, ca ei au fost executati de nemti. Din aceasta cauza, s-a luat decizia de a posta pe site-ul oficial al Arhivei Federale de Stat copii electronice dupa documentele originale care sa pastreaza la noi in arhiva de stat rusa a istoriei social-politice”, a explicat Andrei Artiozov. In aprilie-mai 1940, in padurea de la Katyn de langa Smolensk, in vestul Rusiei, au fost ucisi aproximativ 22.000 de ofiteri polonezi, care se aflau inchisi in diferite lagare ale politiei secrete a lui Stalin (NKVD). Pret de 50 de ani, URSS a aruncat asupra Germaniei naziste responsabilitatea pentru masacrul ofiterilor polonezi, si abia in 1990 Mihail Gorbaciov a recunoscut culpabilitatea Moscovei. Varsovia a insistat de mult asupra desecretizarii tuturor documentelor din arhivele secrete ruse legate de Katyn, insa solicitarile Poloniei au inceput sa fie luate in seama dupa catastrofa aviatica din 10 aprilie de la Smolensk, in vestul Rusiei, in care si-au pierdut viata 96 de persoane din elita politica si militara poloneza, intre care presedintele Lech Kaczynski. La 7 aprilie, premierul rus Vladimir Putin, aflat la Katyn, impreuna cu omologul sau polonez Donald Tusk, declara ca nu exista niciun fel de justificari pentru crimele staliniste. “Aceste crime nu pot fi justicate, in tara noastra a fost data o apreciere politica clara, morala atrocitatilor regimului totalitar si aceasta apreciere nu va fi revizuita”, sublinia Vladimir Putin.
Lista belarusa
Polonia a solicitat insistent in ultimul timp Moscovei publicarea partii lipsa din dosarul executiilor in masa ale ofiterilor polonezi pe teritoriul URSS si anume “Lista belarusa”, relateaza postul Radio Liberty. “Lista belarusa” contine numele a aproximativ 4.000 de ofiteri polonezi care se presupune ca au fost executati in Belarus, pe baza unei decizii a Biroului Politic al PC(b) din 1940. Cei peste 20.000 de ofiteri polonezi executati fara proces si sentinta, au fost asasinati la Katyn (regiunea Smolensk, vestul Rusiei), Mednoe (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei), precum si la Harkov (Ucraina). La 3 martie 1959, Aleksandr Selepin, seful KGB, oferise detalii complete in legatura cu numarul celor executati in masacrul polonez, intr-un memorandum secret adresat secretarului general al CC al PCUS, Nikita Hrusciov.
Potrivit cifrelor oferite de arhivele sovietice, numarul total al mortilor a fost de 21,857 morti, dar date concrete nu se stiu decat dupa cum urmeaza: 4.421 de militari polonezi ucisi in padurea Katyn (regiunea Smolensk), 2.820 in lagarul Starobelsk (langa Harkov-Ucraina), 7.305 in alte lagare si prizonieri in vestul Ucrainei si in vestul Belarus.
28 Aprilie 2010
Ati citit articolul”Rusia pune pe Internet documente privind masacrul de la Katyn”
Autor: Razvan Iorga
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 