CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O întrebare care tot revine în atenția publicului : A plagiat EINSTEIN?

2012: Barack Obama (With images) | Einstein time, Albert einstein ...

Albert Einstein (1879-1955) s-a nascut in Germania, la Ulm. În 1921 a primit premiul Nobel în fizică. Lucrările sale însumeaza peste 50 de cărţi şi articole ştiinţifice si nonştiinţifice.

În 1999, postmortem, a fost numit de către revista Time “Omul Secolului” (“Person of the Century”) şi a fost desemnat  cel mai mare fizician al tuturor timpurilor.

 Este cunoscut îndeosebi pentru:

1. Teoria relativităţii (ideile ar fi fost  fost furate de la fizicienii Hendrik A. Lorentz (1853-1928) şi Jules H. Poincaré (1854-1912) şi Dаvid Gilbert)

2. Formula transformării energiei /E = mc2 (ideile ar fi fost  furate de la Dj. Thomson, 1881, Heaviside, 1889, De Pretto, 1903)

Dr. Veaceslav Stavilă se întreabă în  blogul său http://blog.nistru-prut.info/?p=1802 dacă “genialitatea” lui A. Einstein se explică prin faptul că între 1902-1909 a activat la Institutul de Patente din Elveţia ?

Celebra formula a lui Einstein E = mc2 are o geneza complicata si oarecum ambigua, având putin de-a face cu relativitatea, sustin doi fizicieni americani, care il acuza pe celebrul om de stiinta de plagiat.

Conform celor doi cercetatori, fizicienii Stephen Boughn de la Haverford College din Pensylvania si Tony Rothman de la Universitatea Princeton, care si-au publicat studiul in revista de specialitate arXiv, precursorul formulei celebre din teoria relativitatii ar fi Fritz Hasenohrl, profesor de fizica la Universitatea din Viena, in 1904, precizeaza PhysicsWorld.

 

 

 

 

Einstein, acuzat de plagiat, referitor la celebra formula E=mc2

 

 

În studiul efectuat pentru descoperirea istoricului celebrei formule, cei doi americani au atribuit ecuatia de echivalenta masa-energie lui Fritz Hasenohrl, care a obtinut-o sub forma E=3/8 mc2, in 1904.

De celebra relatie sunt legate si numele unor ilustrii fizicieni ai vremii, cum ar fi James Clerk Maxwell, Max von Laue, Philipp Lenard si Henri Poincare.

Intr-o lucrare datând din 1904, publicata in analele vremii, profesorul Fritz Hasenohrl, de la Universitatea din Viena, elevul reputatului Ludwing Boltzmann si succesorul lui la catedra de fizica, este cel care ar fi gasit, de fapt, relatia masa-energie.

Laureat al premiului Nobel, Philipp Lenard este cel care a incercat sa desparta numele lui Einstein de Teoria relativitatii, inca de la inceputul secolului XX, care nu poate fi vazută  decât doar ca un produs de „stiinta evreiască”.

Profesorul Fritz Hasenohrl a fost laudat la vremea respectiva chiar de un alt titan al fizicii, Erwin Schrodinger.

Rothman a declarat ca „Hasenohrl, austriacul, a fost probabil fizicianul de frunte al vremii sale” si poate ar fi realizat mult mai multe, daca nu ar fi fost ucis in Primul Razboi Mondial.

Relatia masa-energie a fost indelung discutata la vremea respectiva, chiar si de Henri Poincare, care declara ca radiatiile electromagnetice ar avea si impuls si in mod evident si o masa in conformitate cu formula E=mc2.

Fizicianul german Max Abraham a sustinut ca electronul in miscare interactioneaza si dobandeste o masa aparenta data de formula E=3/4 m c2, acceptata si de Hasenohrl, un an mai târziu .

O documentație științifică privind plagierea teoriei relativității a lui Einstein, este expusă în lucrarea : „Albert  Einstein: un incorigibil plagiator” care dezvăluie metoda lui Einstein de manipulare a credibilității pentru contemporanii săi, care retipărește lucrări anterioare sub sloganele sale, ce demonstrează prin argumente logice formale că Albert Einstein nu ar fi putut trage concluziile sale fără o cunoaștere prealabilă a lucrărilor copiate, de care nu face referință.

Numeroase citate republicate de contemporanii săi, dovedesc că aceștia au fost conștienți de plagiatul lui.

 

 

 

 

 

 Stephen Boughn de la Haverford College din Pensylvania, Hasenohrl, Poincare, Abraham si alti adepti ai teoriei eterului au sugerat că există o masă inerțiala asociata cu energia electromagnetica, chiar daca aceasta nu poate fi in acord cu constanta de proportionalitate.

Si fizicianul Enrico Fermi ar fi studiat scrierile austriacului din acea vreme.

Robert Crease, professor si specialist in domeniul filozofiei si istoriei stiintei de la Universitatea Stony Brook din New York, considera ca adesea cei care se ocupa cu istoria stiintei considera ca „Einstein nu a existat”, meritul fiind al comunitati stiintifice internationale a vremii, iar toate studiile au convers spre realizarea teoriei relativitatii speciale si chiar au determinat-o.

Pana in prezent, cei doi fizicieni americani, recunoscuti in comunitatea stiintifica, sunt singurii care au studiat scrierile lui Fritz Hasenohrl.

Tony Rothman, de la Universitatea Princeton, considera ca, daca Fritz Hasenohrl ar fi postulat doar faptul ca energia este proportionala cu masa, alta ar fi fost pozitionarea sa in istoria stiintei.

Problema este extrem de controversata, fizicianul Clifford Will de la Universitatea Washington, din St. Louis, specialist in domeniul relativitatii, considera ca studiul recent publicat este foarte interesant, iar analiza realizata de cei doi americani este pertinenta, si chiar poate duce la rescrierea Istoriei Fizicii de la inceputul secolului XX.

Oricum, Einstein si-a afirmat prioritar relatia masa-energie, fiind totusi creditat inca din 1907 chiar de marele Max Planck. Scrierile vremii ii posteaza pe Hasenohrl si Einstein, in 1911, la faimoasa conferinta Solvay, impreuna cu alti fizicieni ilustri ai vremii.

Intrebarea care persista si genereaza controverse este daca marele Einstein ar fi stiut de scrierile si studiile lui Fritz Hasenohrl, atunci cand a postulat relatia masa-energie scriehttps://ziare.com/ einstein-acuzat-de-plagiat .

În 1999 analizele ştiinţifice şi istorice despre naşterea teoriei relativităţii au condus la concluzia clară că adevăratul creator al teoriei a fost Henry Poincare şi că lucrarea lui Einstein a fost un plagiat. Este greu de înţeles cum Einstein a elaborat o teorie de asemenea amploare în doar câteva săptămâni în condiţiile în care  anterior nu publicase nimic în acest sens.

 

În ultimii ani au fost descoperite două noi elemente semnificative:

a) absenţa recenziilor a două texte majore a  teoriei lui Poincare în Analele de Fizica germane, în ciuda meticulozităţii nemţeşti, a altor trei texte despre studiile sale din 1905, fiind recenzate doar diverse texte ştiinţifice de mai mică importanţă.

b) ignorarea aparent deliberată a trei studii majore despre relativitate prezentate de fizicianul francez la seminarul “  teoria electronului”, organizat în iunie/iulie 1905 la Universitatea din Gottingen. Primul text reprezintă faimoasa notă relativistă către Academia din Paris despre dinamica electronilor, al doilea era memorandumul trimis lui Hendrik Lorentz în mai 1904 iar al treilea descria  principiile relativităţii susţinute de Poincare la Conferinţa  Mondială de Ştiinte din Saint-Louis, din septembrie 1904.

Mai mult de atât, în ianuarie 1905, Societatea de Matematică din Göttingen a organizat un seminar tocmai despre teoria relativităţii enunţată de Poincare.

Apariţia acestei situaţii trebuie însă căutată în relaţiile tensionate existente între Franţa şi Germania la începutul secolului XX. David Hilbert, invidios pe descoperirile lui Poincare a decis să reacţioneze, organizând o maşinaţiune cu scopul de a oferi Germaniei laurii muncii francezului. Iar cum riscurile se dovedeau a fi imense, era nevoie de o persoană  care să şi le asume.

Acea persoană a fost un mărunt funcţionar la Oficiul de patente şi brevete din Berna, Albert Einstein.Universitatea din Gottingen, la care au studiat Gauss, Riemann sau Lejeune-Dirichlet era considerată la acea dată polul mondial al matematicilor şi al cercetărilor ştiinţifice.

În 1905 universitatea se afla sub conducerea lui David Hilbert, un matematician de prim rang.

În acel an premiul Bolay pentru matematică a fost pierdut de Hilbert în favoarea lui Henry Poincare, lucru care a născut o imensă frustare în mediile academice germane.

Arnold Sommerfeld,  Herglotz şi Wiechert au încercat pe parcursul toamnei lui 1904 şi iernii următoare să publice trei lucrări despre electronul superluminic, electronul care se mişcă cu o viteză superioară luminii in vid, în jurnalul universităţii.

Sommerfeld, fizicianul care a îmbunătăţit modelul de atom descoperit de Niels Bohr pentru a fi compatibil cu relativitatea şi mecanica cuantică, a publicat chiar şi într-o revistă olandeză un studiu în care concluziona că ”transformările lui Lorentz”, o ipoteză revoluţionară a cunoscutului fizician olandez, nu poate fi folosită.

 În aceste condiţii, în mijlocul pregătirilor pentru seminarul din vara lui 1905, a apărut nota lui Poincare care postula clar şi argumentat: nici un corp  material nu poate depăşi viteza luminii în vid.

În toamna lui 1905, imediat după publicarea aşa-ziselor teorii ale lui Einstein, Max Planck organizează un colocviu internaţional în care îl numeşte pe acesta ”noul Copernic”.

 

Adevăratul Einstein

Albert Einstein era departe de a fi un geniu. Considerat retardat mintal din cauza incapacităţii sale de a vorbi până la vârsta de 5 ani, încă din primii ani de şcoală el a dovedit slabe calităţi.

La vârsta de 15 ani, a părăsit băncile şcolii fără nici o diplomă.  Einstein însuşi recunoştea într-un ziar al scolii că e lipsit de imaginaţie şi abilităţi practice.

În 1895 pică un simplu examen de intrare la Politehnica din Zurich, singura instituţie care nu cerea dovada absolvirii cursurilor liceale. Examenul era constituit din probleme de matematică, pe care Einstein nu le-a putut rezolva.

A urmat o şcoală economică mai modestă, la Aarau, sperând ca după absolvire să prindă un post academic. Incapabil să finalizeze cursurile unei şcoli, cum şi-ar fi dorit, şi descurajat de recomandările profesorilor de a nu-şi continua studiile, se angajează, cu ajutorul unui coleg şi  prieten,  Marcel Grossman, viitor co-autor al teoriilor sale, la Oficiul de Patente din Berna.

A fost angajat ca expert tehnic gradul trei, abia în 1906, la un an  după elaborarea celebrelor sale lucrări, fiind ridicat la gradul doi. Activitatea sa în cadrul oficiului nu era, cum s-ar putea crede, bazată pe fizici cuantice sau teorii ale fizicii, ci viza revizuirea zilnică a documentaţiei tehnice a diferitelor patente.

A lucrat la oficiu până în 1909, perioadă în care a încercat fără succes să prindă o poziţie în cadrul unei universităţi. Surprinzator, în condiţiile unui program încărcat, fără acces la orice lucru asociat unei lucrări academice, Einstein a elaborat în timpul său liber patru eseuri despre mecanica cuantică pe care le-a publicat în 1905.

Neputând să ofere o justificare a acestei situaţii, Einstein lăsa să se înţeleagă că o parte din idei i-au venit în somn şi că documentele care au condus la dezvoltarea tezelor sale s-au pierdut din cauza războiului, deşi acea perioadă o petrecuse într-un stat neutru, Elvetia.

Abia în 1909 Einstein primeşte un post universitar insignificant, profesor asociat de fizică teoretică la Universitatea din Zurich, adevărata sa carieră constând în cea de jurnalist la o publicaţie evreiască, timp de alţi 10 ani.

Căsnicia cu Milena Marici a durat până în 1919, iar cei doi baieţi rezultaţi au fost diagnosticaţi ca ambii suferind de schizofrenie, o boală ereditară.

Pe lângă Poincare, Einstein s-a mai “inspirat” şi din studiile lui Hendrik Lorentz, Olinto di Pretto, care în 1903, publica în revista ştiinţifică Atte, celebra formulă e=mc2, Heinrich Hertz sau scoţianul James Maxwell.

În 1953, Edmund Whittaker publică o carte, ”Teoria relativităţii lui Lorentz şi Poincare”, în care demonstrează cu documente cum s-a dezvoltat teoria, istoria sa precum şi sursele primare plagiate de Einstein în lucrările sale.

Reactia acestuia, încă în viaţă, la acuzele aduse a fost aceeaşi cu aportul său real în domeniul fizicii: inexistentă, scrie Emil Goga

Alte analize ale  operei lui Einstein care au dus la concluzii similare

Un posibil plagiat a lui Einstein după Poincaré, di Pretto, Lorenz, Hertz şi Maxwell privind teoria relativităţii a fost sesizat în 1953 de către Edmund Whittaker care a publicat o carte, „Teoria relativităţii a lui Lorentz şi Poincaré” şi în care demonstrează cu documente cum s-a dezvoltat teoria, istoria sa precum şi sursele primare plagiate de Einstein în lucrările sale.

Reacţia acestuia, încă în viaţă, la acuzele aduse a fost aceleaşi cu aportul său real în domeniul fizicii: inexistentă !

În 1999 analizele ştiinţifice şi istorice despre naşterea teoriei relativităţii au condus la concluzia clară că adevăratul creator al teoriei a fost Henry Poincaré şi că lucrarea lui Einstein a fost un plagiat.

Este greu de înţeles cum Einstein a elaborat o teorie de asemenea amploare în doar câteva săptămâni în condiţiile în care anterior nu publicase nimic în acest sens.

 O explicaţie plauzibilă a plagiatului este legata de Universitatea din Göttingen, la care au studiat Gauss, Riemann sau Lejeune-Dirichlet, care era considerată la acea dată polul mondial al matematicilor şi al cercetărilor ştiinţifice.

În 1905 universitatea se afla sub conducerea lui David Hilbert, un matematician de prim rang. În acel an premiul Bolay pentru matematică a fost pierdut de Hilbert în favoarea lui Henry Poincaré, lucru care a născut o imensă frustare în mediile academice germane.

 Apariţia acestei situaţii trebuie însă căutată şi în relaţiile tensionate existente între Franţa şi Germania la începutul secolului XX. David Hilbert, invidios pe descoperirile lui Poincaré a decis să reacţioneze, organizând o maşinaţiune cu scopul de a oferi Germaniei laurii muncii francezului.

Iar cum riscurile se dovedeau a fi imense în caz de plagiat, era nevoie de o persoană care să şi-l asume.

Acea persoană a fost un mărunt funcţionar la Oficiul de patente şi brevete din Berna, Albert Einstein, care a scris între anii 1902-1904 diverse lucrări in domeniul termodinamic şi părea că ar fi în temă cu problematica abordată de francez.

Pe lângă Poincaré, Einstein s-a mai „inspirat”, însuşit şi promovat studiile lui Hendrik Lorentz, Olinto di Pretto, Heinrich Hertz sau a scoţianul James Maxwell, care în 1903 publica în revista ştiinţifică Atte celebra formulă E=mc2 (care cuantifica energia disponibilă a materiei).

 Având IQ-ul de 160, Einstein pledează pentru existenţa unui om deosebit de inteligent, chiar dacă inteligenţa lui a fost una speculativă (dovadă, multitudinea de lucrări extraştiinţifice publicate, peste 150, comparabile cu cele ştiintifice) care-l face astăzi  cunoscut pentru faptele sale de plagiat ca un „hoţ genial„, scrie Prof.univ.dr.ing.Eur.Ing.TIBERIU ŞTEFAN MĂNESCU, membru corespondent al Academiei de Ştiinte Tehnice din România în publicația http://www.argument-cs.ro/ si-albert-einstein-a-plagiat.

https://groups.google.com/forum/#!topic/fizica70/759hxW5jXOs

http://www.biblebelievers.org.au/einstein.htm

https://www.theguardian.com/world/1999/nov/11/rorycarroll

https://basarabialiterara.com.md/?p=30085

 

 

 

30/06/2020 Posted by | stiinta | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Există dovezi în sprijinul existenţei lui Dumnezeu? VIDEO

 

 

 

 

Imagini pentru capela sixtina michelangelo

 

Foto: Michelangelo Buonarroti (1475-1564) – Creaţia lui Adam – Capela Sixtină, Vatican       

 

 

 

Există Dumnezeu? Există dovezi în sprijinul existenţei lui Dumnezeu?

Ultimele statistici spun că peste 90% din populaţia lumii de astăzi crede în existenţa lui Dumnezeu sau a unei puteri superioare. Totuşi, discuţia este cumva generată de cei care cred că Dumnezeu există în dorinţa de a demonstra că El există cu adevărat.

În orice caz, existenţa lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată sau negată. Chiar Biblia spune că noi trebuie să acceptăm prin credinţă că Dumnezeu există:

“Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Dacă ar dori, Dumnezeu ar putea pur şi simplu să apară în faţa întregii lumi pentru a demonstra că El există.

Însă dacă ar face acest lucru, nu am mai avea nevoie de credinţă. ” ‘Tomo’ i-a zis Iisus, ‘pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut” (Ioan 20:29).

Aceasta nu înseamnă, totuşi, că nu sunt dovezi cu privire la existenţa lui Dumnezeu. Biblia spune: “Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit: dar răsunetul lor străbate tot pământul, şi glasul lor merge pană la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui” (Psalmul 19:1-4).

Privind la stele, înţelegând mărimea universului, văzând minunăţiile naturii, şi frumuseţea unui asfinţit de soare – toate acestea arată către un Dumnezeu Creator. Şi dacă aceste motive nu sunt de ajuns, există dovezi ale lui Dumnezeu în propriile noastre inimi. Eclesiastul 3:11 ne spune: “…a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei…”.

Există ceva în adâncul fiinţei noastre care recunoaşte că viaţa nu se sfârşeşte aici pe pământ şi că nu aparţinem acestei lumi pentru totdeauna. La nivelul intelectului, putem respinge aceasta cunoaştere, însă prezenţa lui Dumnezeu în noi şi prin noi îşi face încă simţită influenţa în interiorul nostru. Biblia ne avertizează că, în ciuda acestui lucru, unii oameni vor nega totuşi existenţa lui Dumnezeu: “Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”.” (Psalmul 14:1).

Întrucât peste 98% din oamenii care au trăit de-a lungul istoriei pe pământ, din toate culturile, toate popoarele şi de pe toate continentele, au crezut în existenţa lui Dumnezeu sub diferite forme, trebuie să existe ceva (sau cineva) care să fi generat această credinţă.

În plus faţă de argumentele Bibliei cu privire la existenţa lui Dumnezeu, există şi argumente logice. În primul rând, există argumentul ontologic. Cea mai cunoscută formă a argumentului ontologic utilizează conceptul de Dumnezeu pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu. Se începe prin definirea lui Dumnezeu drept “cineva sau ceva mai presus de care nimic nu poate fi conceput”.

Apoi este clar că a exista înseamnă mai mult decât a nu exista, şi astfel cel mai mare lucru care se poate concepe trebuie să existe.

Dacă Dumnezeu nu ar exista, atunci El nu ar fi cea mai mare fiinţă care ar putea exista – însă asta ar intra în contradicţie chiar cu definiţia lui Dumnezeu. Cel de-al doilea argument este cel teleologic. Argumentul teleologic constă în aceea că întrucât universul ne arată o concepţie atât de uimitoare, încât trebuie să existe o Persoană Divină care să îl fi conceput.

De exemplu, dacă pământul s-ar situa la numai câteva sute de kilometri mai aproape sau mai departe de soare, nu ar fi în măsură să aibă viaţă pe el aşa cum se întâmplă acum. Dacă elementele din atmosfera terestră ar avea proporţii diferite cu numai câteva procente, orice vieţuitoare de pe pământ ar muri. Probabilitatea de apariţie a unei singure molecule de proteină este de 1 la 10243 (adică 10 urmat de 243 zerouri). Pe de altă parte, o singură celula este formată din milioane de molecule de proteine.

Al treilea argument logic cu privire la existenţa lui Dumnezeu este denumit argumentul cosmologic. Fiecare efect trebuie să aibă o cauză. Universul şi orice există în el reprezintă un efect. Trebuie, deci, să existe ceva care să fi cauzat apariţia şi existenţa acestuia.

În sfârşit în acest şir, trebuie să existe ceva “ne-cauzat” care să fi fost sursa a tot ceea ce a apărut şi există.

Acest ceva “ne-cauzat” nu poate fi decât Dumnezeu. Al patrulea argument este cunoscut şi sub numele de argumentul moral. Fiecare popor din istorie a avut o formă sau alta de norme sau legi. Toţi au avut o percepţie asupra binelui sau răului.

Crimele, minciuna, hoţia şi imoralitatea sunt pretutindeni asociate cu răul. De unde am putea să avem acest simţ al binelui şi răului dacă nu de la un Dumnezeu Sfânt?

În ciuda a tot ce am prezentat mai sus, Biblia ne spune că există şi vor exista oameni care vor refuza aceste argumente clare şi de netăgăduit cu privire la Dumnezeu şi vor crede minciuni în locul lor.

În Romani 1:25 se spune: “căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.”

Biblia arată de asemenea că oamenii nu au nici o scuză pentru necredinţa în Dumnezeu: “În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi” (Romani 1:20).

Oamenii îşi justifică lipsa credinţei în Dumnezeu pentru că nu ar fi “ştiinţific” sau pentru că “nu ar exista dovezi”. Adevăratul motiv este că odată ce oamenii ar recunoaşte că Dumnezeu există, ei ar trebui să recunoască şi că există şi o relaţie de responsabilitate faţă de Dumnezeu, şi în felul acesta că au nevoie de iertare din partea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 6:23). Dacă Dumnezeu există, atunci suntem responsabili pentru faptele noastre înaintea lui Dumnezeu.

Dacă Dumnezeu nu există, atunci noi am putea să facem orice dorim fără să fie cazul să ne îngrijorăm în privinţa judecăţii lui Dumnezeu. Eu cred că acesta este motivul pentru care evoluţionismul este atât de puternic promovat de către atât de multe persoane din vremurile noastre – pentru a le da oamenilor o alternativă la credinţa într-un Dumnezeu Creator.

Dumnezeu există şi toţi ştim că El există. Simplul fapt că unele persoane promovează atât de agresiv necredinţa în existenţa lui Dumnezeu este de fapt un argument al existenţei Sale.

Dă-mi voie să îţi ofer un ultim argument pentru a arăta că Dumnezeu există. Cum ştiu eu că Dumnezeu există? Ştiu că Dumnezeu există pentru că vorbesc cu El în fiecare zi.

Nu Îi aud vocea efectiv, prin sunete, dar Îi simt prezenţa, Îi simt călăuzirea, Îi cunosc dragostea pentru mine, Îi doresc harul. Au existat lucruri care s-au petrecut în viaţa mea şi care nu au altă explicaţie posibilă decât că sunt de la Dumnezeu.

Dumnezeu m-a mântuit şi mi-a schimbat viaţa într-un mod atât de miraculos încât nu pot face altceva decât să recunosc şi să laud existenţa Lui. Totuşi, nici unul dintre aceste argumente nu pot să convingă pe nimeni dintre cei care refuză să recunoască ceea ce este atât de clar.

În final, existenţa lui Dumnezeu trebuie acceptată prin credinţă (Evrei 11:6).

Credinţa în Dumnezeu nu reprezintă un salt în întuneric, ci este un pas sigur într-un loc bine luminat unde 90% din oameni deja locuiesc.

Sursa: https://www.gotquestions.org/Romana/Exista-Dumnezeu.html

 

 

 

 

 

17/03/2017 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Teoria Conspiratiei. Citate celebre ale unor masoni sau sionisti faimosi

 

Deoarece unii luptatori anti-sistem considera masoneria o gluma si prin urmare chiar ii sustin pe unii politicieni apartinatori acestei formidabile structuri piramidale, dar si pentru ca majoritatea iubitorilor de sistem apreciaza ca sionismul (ai caror reprezentanti de marca au legaturi cu sau fac chiar parte din organizatia zidarilor cu sortulete) ca fiind tot ce are mai bun evreimea, pe cand evreii crestini ar fi in conceptia lor tot ce este mai rau, am considerat uti sa prezint urmatoarele citate in ordine alfabetica a autorilor lor (toate cuvintele scrise cu rosu sunt hiperlink-uri):

 

   Menechem Begin , fost prim ministru Israel :

 

 

   „Rasa noastra este Master Race. Noi suntem zei divini pe aceasta planeta. Noi suntem atat de diferiti de rasele inferioare, precum sunt ele de insecte. De fapt, comparativ rasa noastra, alte rase sunt bestii si animale. Alte rase pot fi considerate a fii extremente umane. Destinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pamantesc va fi stapanit de liderii nostri cu un sceptru de otel. Masele ne vor linge picioarele si ne vor servi ca sclavi.„

 Madame Blavatsky (H. P. Blavatsky), (1831 – 1891), legaturi apropiate cu ritul scotian (Albert Pike). Lucrarea sa „ The Secret Doctrine „ a fost sursa de inspiratie pentru partea 1 a documentarului anticrestin Zeitgeist . Nascuta in imperiul rus, emigreaza in 1873 in New York si incepe o “cariera“ in spiritism si mai mult agita teorii decat face demonstratii de extracorporalitate, levitatie, telepatie si altele din zona paranormalului. In 1875 fondeaza Theosophical Society. Ulterior incepe sa viziteze India . In 1886 se stabileste in Germania unde scrie o mare parte din Secret Doctrine, o lucrare plina de teorii rasiste, ce spunea ca i-a fost inspirata de maestrii non umani din zona Tibetului .

Dupa deces a fost INCINERATA.

   Jackson Spielvogel si David Redles de la Simon Wiesenthal Center , au fost nevoiti sa accepte ca lucrarile maleficei femei l-au influentat decisiv pe Adolf Hitler .

   Aceasta scria in „The Secret Doctrin{Doctrina secreta}, vol. 1, pag 319 – 320:

   „ In antichitate si realitate, lucifer sau luciferus, este numele unei entitati angelice ce stapaneste absolut peste lumina adevarului si peste lumina zilei.„

   „ lucifer este lumina divina si terestra , „ spirit sfant „ si „ satan „ in acelasi timp

 

   Albert Einstein, scrisoare deschisa catre Adunarea Generala a ONU, 1947:

    “ Pentru a atinge scopul final – care este o singura lume, nu doua lumi ostile – un astfel de Guvern Mondial Partial nu trebuie niciodata sa actioneze ca o alianta împotriva restului lumii. Singurul pas adevarat catre un guvern mondial, este Guvernul Mondial însusi. “

   In 1881, francmasonul belgian Flerie scria:

   “Jos Răstignitul!… Împărăţia lui s-a sfârşit! Nu este nevoie de Dumnezeu!”

    “Trebuie sa extirpăm lepra devorantă a creştinismului“, ţipa Gambetta

 Dr. Nahum Goldman , (1894-1982) , presedinte al World Zionist Organization , avertiza in 1958 la World Jewish Conference in Geneva :

   „Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . Disparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre

 Manly Palmer Hall ( 1901 – 1990 ), gradul 33, mason, ritul scotian . In 1934, Hall fondeaza Philosophical Research Society.

   In cartea „The Lost Keys of Freemasonry „, pag. 48, a scris:

   „Masonul descopera ca energiile vazute ale lui lucifer sunt in mainile sale

   Lucrarea “ The Secret Teachings of All Ages: An Encyclopedic Outline of Masonic, Hermetic, Qabbalistic and Rosicrucian Symbolical Philosophy “a fost una din sursele de inspiratie pentru partea 1 a documentarului anticrestin Zeitgeist .

 Jewish Chronicle, Londra, 4 aprilie 1919:

   „Conceptiile bolsevice sunt in majoritatea punctelor in armonie cu ideea de iudaism”

La acea data 477 din ceie 545 de oficialitati bolsevice erau evrei.

  Henry Kissinger, la conferinta Bilderberg Group din Evian, Franta, 1991:

   “ Azi, America ar fi scandalizata daca trupele ONU ar intra în Los Angeles pentru a restabili ordinea [referindu-se la protestele din 1991]. Mâine – ea ne va multumi! Asta este cu atât mai evident daca li s-ar spune ca exista o amenintare externa [o invazie extraterestra, sau de ordin terorist], fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta existenta Americii. În acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa îi scapam de aceasta nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. Când le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie în favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre Guvernul Mondial. “ 

   Henry Kissinger, 1974:

    “Depopularea trebuie sa fie cea mai mare prioritate a politicii externe pentru lumea a treia “ 

   Henry Kissinger:

   “NAFTA este o piatra de temelie la construirea Noii Ordini Mondiale.“

   Henry Kissinger:

   „Obiectivul lui Obama este de a dezvolta o strategie completa pentru America in aceasta perioada, cand o noua ordine mondiala poate fi creata. Este o mare oportunitate

 Eliphas Lévi (1810 – 1875), cel ce avea sa aiba un mare impact asupra Hermetic Order of the Golden Dawn, spunea:

   „Ce este mai absurd si mai lipsit de evlavie decat sa i se atribuie numele de lucifer diavolului . Intelectul lui lucifer este spiritul inteligentei si dragostei . Este ( nu pot scrie cea mai mare hula, cea impotriva DUHULUI SFANT ) . Iar lucifer corporal este cel mai mare agent al magnetismului universal„

 

   Karl Heinrich Marx ( 1818 – 1883 ), Germania, celebrul filosof, sociolog, teoretician politic, revolutionar, idol al comunismului. S-a casatorit cu o ruda a lui Nathan Mayer ( 1777 – 1836 ) – fondatorul Rothschild banking family of England .

   Karl Marx a fost mason, s-a tras dintr-o familie de rabini, dar nici el si nici Engels n-au inventat comunismul. Ei au fost influentati direct de Moses (Moshe) Hess (1812 – 1875) care a fost si unul din fondatorii socialismului. Este unul din creatorii anti-semitismului de tip modern, cititi va rog lucrarea sa On the Jewish Question.

Citat Karl Marx :

   „ Aburi infernali se ridica si umplu creierul,
Pana cand innebunesc si inima mi se schimba cu desavarsire.
Vezi aceasta sabie?
Printul intunericului mi-a vandut-o.
Pentru mine el este cel care masoara timpul si da semnalul,
Cu tot mai multa indrazneala interpretez dansul mortii „

   Tot el mai scria ca instrumentele de tortura sunt bune deoarece asigura locuri de munca , atat fierarilor cat si calailor …

 

   Dr. Mandelstein la Zionist International Congress 1897:

 Evreii isi vor folosi toata influenta si puterea pentru a preveni progresul si prosperitatea tuturor celorlalte natiuni si sunt decisi sa adere catre destinul lor istoric , acela de a cuceri puterea mondiala

 J. Robert Oppenheimer ( 1904 – 1967 ), director al Manhattan Project, supranumit “tatal bombei atomice“ a depus eforturi deosebinte pentru realizarea ei la Los Alamos National Laboratory. In 1933 invata sanscrita si citeste Bhagavad Gita scrisa in limba de origine. Invatatura aceasta orientala avea sa-i devina filosofia vietii. Referitor la Trinity test (denumirea primei testari a unei explozii nucleare realizate pe teritoriul SUA pentru studierea grozaviei ce va fi la scurt timp lansata asupra civililor japonezi) Oppenheimer cita din Bhagavad Gita :
Dacă lumina a o mie de sori ar exploda odată pe cer, ar fi ca frumuseţea celui puternic . Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor
Tot in anii 30 este influentat de idei comuniste .

 Albert Pike ( 1809 – 1891 ), mason, gradul 33 ritul scotian ( rit pe care de fapt el l-a transformat dintr-o societate minuscula , la influenta enorma pe care o stim astazi ) a formulat dogma divinităţii lui lucifer în “Morals and Dogma” :

   ” Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu

   „ Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste. „

   Despre francmasonerie Albert Pike sustinea in lucrarea sa “DOGMĂ ŞI RITUAL” ca: „ Francmasoneria are două doctrine, dintre care una este ascunsă, cunoaşterea sa fiind rezervată doar Maeştrilor…, iar cealaltă este publică… „

   In 1869 a fost unul din liderii de seama ai Cavalerilor Ku Klux Klan (KKK). În octombrie 1901 a fost ridicat în Washington D.C. un grandios monument in cinstea sa.

 

   In 1913 francmasonul Sicar de Plauson spunea:

   “Este un război pe care trebuie să-l continuăm până la victorie sau până la moarte – e războiul împotriva duşmanilor de totdeauna ai francmasoneriei: toate dogmele, toate bisericile“.

 

   Walther Rathenau scria la 24 decembrie 1921 in Wiener Freie Presse:

   „ Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii

 

   David Rockefeller, august 1973, New York Times:

   “ Experimentul social din China lui Mao este unul din cele mai importante si de succes din istorie “ 

   David Rockefeller la Consiliul de Afaceri al Natiunilor Unite, 14 Sept. 1994:

    “ Dar aceasta fereastra de ocazii, în care putem construi o ordine mondiala interdependenta, nu va fi deschisa pentru mult timp. Deja sunt forte puternice care lucreaza si ameninta sa distruga toate sperantele si eforturile noastre de a ridica o structura rezistenta de interdependenta globala. “

   David Rockefeller la 5 iunie 1991, spunea cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg Group:

   “Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …

   David Rockefeller:

   „Tot ce avem nevoie este o criza majora, iar natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala

 

   Guvernatorul Nelson Aldrich Rockefeller(New York), într-un articol intitulat “O chemare la construirea unei noi ordini mondiale” – New York Times, Feb. 1962:

   “Natiunile Unite, nu au fost si nu sunt capabile sa aduca o noua ordine mondiala, ceruta de evenimentele actuale. Este necesar ca SUA sa preia conducerea tuturor popoarelor si sa puna în practica conceptele si aspiratiile de suveranitate nationala printr-o viziune federala.“

 

   Mayer Amschel Rothschild:

   „Daţi-mi controlul asupra monedei naţionale şi mi-e indiferent cine face legile“

 

   Ariel Sharon, fost prim ministru Israel:

   „Vreau sa va spun ceva foarte clar : Nu va faceti griji de presiunilor americane asupra Israelului. Noi, poporul evreu, controlam America si americanii o stiu.„

 

   George Soros, la Forumul Economic de la Davos, Elvetia, 27 Ian. 1995:

   “Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume.“

 

   “Război de moarte creştinismului” răcnea Fr. Viviani.

 

   James Paul Warburg, declaratie în fata Senatului SUA pe 7 Feb. 1950:

    “Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. Singura întrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept “

 

 

 

 [steme_masonice.jpg] 

  

 

DOAMNE IARTA-MA CA AM CITAT ASEMENEA BLASFEMII !

 

08/03/2013 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: