Viclenia globalizării,asaltul asupra puterii americane și impactul ridicării Chinei asupra lumii

REPRODUC DIN ARTICOLUL:”SECOLUL XXI NU VA MAI FI AMERICAN. VA FI MĂCAR UNUL OCCIDENTAL?”

9 Octombrie , 2010

În volumul în curs de apariţie” Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane”,Richard Cooper afirmă limpede: „Impactul ridicării Chinei asupra lumii va fi cel puţin la fel de mare precum cel al SUA în secolul trecut, probabil însă mult mai mare.” (Richard Cooper, „Economic, Social, and Environmental“, Foreign Affairs, November/December 2009) Acest impact este asociat în primul rând cu statutul ei de „formidabilă putere globală”. Am face o precizare cu privire la puterea financiară a Chinei. Astăzi, China are de departe cel mai mare volum de rezerve valutare din lume – 2,4 trilioane de dolari –, cam de patru ori mai mult decât fondurile de împrumut de care dispune Fondul Monetar Internaţional. Acumularea de rezerve valutare este cea mai bună măsură de protecţie împotriva volatilităţii pieţelor financiare. Dispunând de rezerve aşa de mari, China a trecut cu bine de criza asiatică din 1997 – 1998, a trecut cu bine şi de actuala criză economică.
Fenomenul uimitor de aici încolo începe să apară. Paul Krugman ne spune că, potrivit evaluărilor FMI, China va avea în 2010 un surplus comercial de peste 450 de miliarde, de 10 ori mai mult decât în 2003. „Astăzi, China adaugă mai mult de 30 miliarde de dolari în fiecare lună la imensa sa rezervă valutară de 2,4 trilioane de dolari.”(1) Calculul arată că în 2014 China va avea o masă de rezervă valutară care va depăşi 4 trilioane de dolari, sumă mai mare decât deficitele comerciale ale tuturor ţărilor dezvoltate luate la un loc.În alţi termeni, finanţarea acestor deficite va depinde de rezervele valutare ale Chinei. Dacă pe relaţia cu SUA, care are şi cel mai mare deficit, lucrurile se cer discutate separat – SUA are piaţa cea mai mare a lumii, moneda ei naţională este şi principala monedă de schimb şi de tezaurizare etc. –, pe relaţia cu toate celelalte ţări dezvoltate, influenţa Chinei devine foarte importantă. Putem vorbi chiar despre o dependenţă de finanţele chineze.
Investiţile străine în China au reprezentat motorul dezvoltării acestei ţări. Ceea ce impresionează acum este fluxul financiar dinspre China spre lume. Într-o lucrare a lui R. G. Sutter(2) apare o cifră semnificativă: investiţiile chineze directe în străinătate s-au ridicat în 2005 la cifra de 6,9 miliarde de dolari. Pe măsura acumulării de rezerve valutare, investiţiile Chinei în străinătate au crescut spectaculos. De pildă, potrivit lui Stephen D. King(3), investiţiile făcute în afară de către Banca Centrală chineză s-ar ridica la 1.841 miliarde de dolari. Un flux financiar enorm, un canal pe care circulă nu numai valută, ci şi influenţă.
Ascensiunea Chinei în lumea de astăzi nu poate fi explicată apelând doar la puterea economiei sale. China deţine atuuri care se dovedesc foarte importante în ecuaţia dezvoltării contemporane. Cum este cel demografic. Ţările care s-au dezvoltat în ultimii ani s-au bazat mult şi pe forţa numărului. Ca să depăşească PIB-ul american, China are nevoie să realizeze doar o cincime din productivitatea americană. Restul este compensat de diferenţa de populaţie. Esenţială este şi securizarea aprovizionării cu energie. Dezvoltarea are astăzi nevoie vitală de energie. De aceea, harta geopolitică a planetei este desenată în bună măsură de harta ei energetică. Ca răspuns la setea sa nepotolită de energie, China a elaborat, prima, o strategie a aprovizionării cu energie. În acelaşi răspuns se încadrează şi apariţia cuplurilor energetice dintre marii consumatori şi marii producători. Observaţi asemenea cupluri: Rusia Germania, SUA Arabia Saudită, China Arabia Saudită, China Iran, India Iran. Cine se află în afara acestor circuite, şi a altora, se va afla şi în afara politicii mari a lumii. Un alt factor este valorificarea rolului statului în procesul propriei dezvoltări. Competiţia economică de astăzi are această caracteristică: ţările în curs de dezvoltare au folosit propriile structuri statale ca instrumente ale succesului, ca o modalitate de diminuare a asimetriei dintre ele şi statele dezvoltate. În urmă cu numai câţiva ani, nimeni nu vorbea de Sovereign Wealth Funds; astăzi, aceste fonduri, la lansarea cărora China a avut rolul ei, dispun de sume uriaşe şi reprezintă instrumente prin intermediul cărora statele respective îşi promovează politica investiţională. Ca să nu mai amintim de faptul că ridicarea Chinei s-a produs în plin proces de afirmare a globalizării. Nu ar fi o exagerare să considerăm ridicarea Chinei un simbol al valorificării inteligente a contextului creat de procesul globalizării.
În plus, China beneficiază şi de o serie de tendinţe favorabile: ridicarea Asiei, ridicarea ţărilor în curs de dezvoltare, afirmarea ţărilor mari, a coloşilor. Forţa ei de propulsie vine din propria strategie, din propriul efort, dar acum ea este întreţinută şi de valul istoric în fruntea căruia se află şi pe care a ajuns să-l simbolizeze. Această ţară va deveni, foarte probabil, într un deceniu sau două, puterea economică numărul unu a lumii. Problema este de timp. Sunt autori care consideră că ridicarea celei mai populate ţări ale lumii este atât de masivă, cu implicaţii atât de mari, încât ea nu poate fi analizată doar pe relaţia cu SUA. De pildă, într-un articol din „Foreign Affairs”, John Ikenberry propune două etaje de analiză. Analiza raportului dintre puterea economică a SUA şi a Chinei este foarte importantă, dar cu totul insuficientă. Dacă vom urma această perspectivă, vom conchide, în ultimă instanţă, că America va fi depăşită de către China şi că însăşi „era americană ia sfârşit“. Al doilea etaj este mai important, pentru că, dacă vom citi ridicarea Chinei la proporţiile ei reale, vom descoperi că, de fapt, „China trebuie să facă faţă sistemului centrat pe valorile occidentale“. Este vorba despre un proces mult mai amplu. Nu se schimbă puterile între ele, nu avem de a face doar cu o prefacere la vârf, ci este vorba despre setul de valori care conduce lumea, despre orientarea ei de ansamblu. „Lumea bazată pe valorile occidentale este înlocuită de una dominată de Orient“. Există o frază cheie în articol, vizând soluţia politică pe care ar trebui să o degaje noua situaţie: „Problema cheie pe care trebuie să şi o amintească liderii americani este următoarea: China, singură, poate depăşi SUA, dar este mult mai puţin probabil ca această ţară să depăşească ordinea occidentală.”(4)
În raport cu capacitatea sistemului vestic în ansamblu, puterea economică a Chinei devine mult mai puţin importantă; ea este mai puţin redutabilă decât economiile combinate ale ţărilor membre ale OECD ului. Aceasta este şi mai adevărat în ceea ce priveşte cheltuielile militare. China nu poate spera să se apropie de cheltuielile militare ale ţărilor membre ale OECD. Dacă SUA vor mai domina secolul al XXI-lea, aceasta nu se mai poate întâmpla decât în fruntea coaliţiei statelor dezvoltate. Ceea ce solicită o schimbare de perspectivă: nu SUA, ci ordinea occidentală; nu SUA, ci grupul ţărilor dezvoltate. Avem de a face cu o alegere între modelul occidental şi cel pe cale de constituire, modelul estic, în fapt cel asiatic. Depăşirea SUA de către China apare probabilă. De aceea, miza este de a formula un răspuns nu în termenii binomului China America, ci China lumea occidentală. Ceea ce presupune din partea acestei lumi o altă atitudine şi prefigurarea cu rapiditate a unei strategii neconvenţionale.
Sunt semnificative în această privinţă preocupările recente de a imagina o Uniune economică transatlantică, prezentate în revista „Foreign Affairs”(5). Actuala criză a relevat că SUA nu ar fi putut controla mărimea dobânzilor şi rata inflaţiei dacă Europa, Japonia şi China nu ar fi continuat să cumpere şi să deţină titluri americane. „Dacă aceste fonduri ar fi fost retrase, nici cel mai mare volum de cheltuieli interne (sau imprimare de bani) nu le ar fi compensat. Cu alte cuvinte, chiar şi cei mai mari actori sunt prea mici pentru a rezolva criza cu forţe proprii.” Richard Rosecrance recunoaşte capacitatea competiţională a economiilor emergente din Asia, cu deosebire a Chinei şi Indiei. El subliniază, în acelaşi timp, că aceste economii au nevoie de pieţele bogate ale Occidentului, că, oricât de mult ar dezvolta consumul intern, statele asiatice nu pot absorbi mulţimea de bunuri pe care le exportă în momentul de faţă în ţările dezvoltate. De aceea, răspunsul ar putea fi unirea acestor pieţe, pentru a avea un răspuns coerent şi o atitudine comună în faţa valului de produse ieftine venite din statele în curs de dezvoltare. „Nu este nevoie ca Statele Unite să lupte împotriva provocărilor din ce în ce mai mari venite din partea Chinei sau a Indiei, ori să contrapună aceste ţări una celeilalte. SUA îşi pot folosi piaţa considerabilă, combinată cu cea a Europei, pentru a atrage ţările protocapitaliste avansate ca într o pânză de păianjen… Economia americană îşi poate spori amploarea şi vitalitatea prin intermediul unor noi acorduri monetare şi de liber schimb. Aceste aranjamente sunt importante nu numai pentru a contracara efectele pe termen lung ale recesiunii, cât şi pentru a ţine piept creşterii economice din economiile emergente… Mai mult, pot fi realizate fără riscul fragmentării economice sau al conflictelor geopolitice.”(6)
Toate acestea sunt deocamdată probleme de perspectivă. Mult mai presantă este perfecţionarea ordinii actuale pentru a i spori capacitatea de a integra ţările care se afirmă ca puteri importante ale momentului. Adaptarea ordinii actuale la realitatea economică pe care ne o propune începutul secolului al XXI-lea este lentă. De pildă, în cadrul Fondului Monetar Internaţional, Washingtonul are 17% din voturi – mai puţin de 30% cum a avut odată, dar, totuşi, un număr suficient pentru a bloca orice măsură, pentru că aprobarea unei acţiuni trebuie să întrunească 85% din voturi. Uniunea Europeană are un cuvânt hotărâtor în numirea a 10 din cei 24 de membri ai Board ului. China are o putere de vot puţin mai mare decât a Elveţiei şi sub cea a ţărilor din Benelux. Deci problema fundamentală, aşa cum sublinia şi Ikenberry, este menţinerea deschiderii şi flexibilităţii sistemului pentru a conferi o voce mai puternică unor state precum China, Mexic, Coreea de Sud, Turcia, Brazilia, India, Africa de Sud. Un sistem este viabil atâta timp cât este reprezentativ pentru distribuţia puterii. Cum această distribuţie s a modificat dramatic, şi sistemul de structuri globale trebuie să urmeze aceeaşi cale.
De aceea, problema fundamentală a momentului este integrarea noii puteri în structurile globale existente. Cum observă şi Bergsten, este vorba despre structuri construite de către SUA şi Uniunea Europeană de a lungul timpului. Întrebarea esenţială este: va cere noul sosit ajustări sau o regândire a sistemului? Potrivit lui Bergsten, „…există semne din ce în ce mai vizibile potrivit cărora China are un obiectiv diferit. În numeroase domenii, ea are strategii care intră în conflict cu normele, regulile şi aranjamentele instituţionale existente.”(7) În ciuda chemărilor din partea Beijingului pentru „o nouă ordine economică internaţională” şi a discuţiilor privind modul în care „Consensul de la Beijing” ar putea înlocui „Consensul de la Washington”, propunerile alternative ale Chinei nu se ridică la nivelul unei „sfidări revizioniste a statu quo-ului”.

  Foto:Boston com.
Există, după părerea noastră, motive temeinice pentru ca noua superputere economică să susţină ordinea mondială existentă. În primul rând, pentru că însăşi ascensiunea chineză a avut loc în cadrul acestei ordini. Poate, China nu este în întregime mulţumită de cum lucrează ordinea existentă. Oricâte nemulţumiri ar avea, China nu poate nega un lucru: anume că este ordinea care i a facilitat ascensiunea. Ea nu domină sistemul actual, este adevărat, dar posedă arma cu care a învins, anume preţul redus. Toate reglementările ordinii economice existente au ajutat China să şi pună în valoare acest atu şi să devină o putere redutabilă. În plus, nu putem neglija faptul că regula centrală a acestui sistem – încurajarea şi stimularea pieţei şi a mecanismelor sale – a ajutat China în propria dezvoltare şi modernizare. A ajutat o chiar în învingerea rezistenţelor interne la restructurarea economică în spiritul economiei de piaţă. Dacă la Beijing domneşte înţelepciunea – vizibilă într o serie de măsuri şi atitudini –, această ordine nu va fi contestată pe fond. Ba am spune că, în multe privinţe, China este interesată în menţinerea şi consolidarea acesteia.
Pentru cel puţin zece ani, nu este probabilă o schimbare semnificativă în poziţia şi atitudinea Chinei: adică în perioada în care puterea ei se va împlini. Ne stăruie în minte replica unui expert chinez într o discuţie particulară. Era imediat după bombardamentele de la Belgrad, din 1999, când, dintro eroare, o bombă a căzut chiar pe ambasada chineză din Serbia. Partenerul chinez era evident afectat de ceea se întâmplase, dar a preferat să cunoască poziţia ţării noastre în legătură cu intervenţia militară a NATO. După ce am prezentat câteva date, am adresat şi noi aceeaşi întrebare: dar poziţia Chinei? Răspunsul a fost prompt: „Noi, noi peste 20 de ani!” Deocamdată, au trecut 10. Dar ce diferenţă de putere economică este între China de acum şi cea de acum 10 ani!

NOTE
(1)Paul Krugman, „Taking on China“, New York Times, March 15, 2010.
(2)Robert G. Sutter, Chinese Foreign Relations. Power and Policy Since the Cold War, Rowman and Littlefield Publishers, Lanham, Maryland, 2008, p. 109.
(3)Stephen D. King, Losing Control: The Emerging Threats to Western Prosperity, Yale University Press, New Haven, London, 2010, p. 84.
(4)John G. Ikenberry, „The Rise of China and the Future of the West“, Foreign Affairs, January/February 2008, p. 36.
(5)Richard Rosecrance, „Bigger is Better: The Case for a Transatlantic Economic Union“, Foreign Affairs, May/June 2010, pp. 42-50.
(6)Idem.
(7)C. Fred Bergsten, „A Partnership of Equals. How Washington Should Respond to China’s Economic Challenge“, Foreign Affairs, July/August 2008.
autor: Prof. univ. dr. Paul Dobrescu
sursa: Revista Clipa- Magazinul actualitatii culturale romanesti

Publicitate

Previziuni sumbre in studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”) realizat de Millennium Project

„Previziuni” sumbre in studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”) realizat de Millennium Project (cu finantare din partea BANCII MONDIALE si a fundatiei ROCKEFELLER)

  Efectele tot mai accentuate ale crizei economice şi ale încălzirii globale mondiale ar putea afunda în sărăcie şi violenţă jumătate din populaţia Pământului şi ar putea lăsa trei miliarde de oameni fără apă, arată cel mai mare studiu de până acum îndreptat cu ochii spre viitorul apropiat.

Omenirea va trebui să facă un efort de talia misiunii Apollo 11, care a trimis oamenii pe Lună în 1969, pentru a supravieţui ravagiilor făcute de schimbările de climat. Fără planuri susţinute de dezvoltare, “miliarde de oameni vor fi condamnaţi la sărăcie şi mare parte din civilizaţie va intra în colaps”. Energia ecologică, resursele de hrană şi răspândirea democraţiei vor avea toate de suferit în următorii 10-15 ani.

 

Acesta este semnalul de alarmă tras de studiul “State of the Future” (“Starea viitorului”), cel mai mare de până acum care aruncă un ochi analitic asupra viitorului, realizat de 2.700 de experţi din întreaga lume şi obţinut de cotidianul The Independent înainte de publicarea lui de luna viitoare.

   Efectele recesiunii şi ale încălzirii globale sunt teme-cheie.

   Cercetătorii avertizează că jumătate din omenire ar putea da piept în următorul deceniu cu valuri masive de şomaj şi cu acte de violenţă – mai ales în condiţiile în care crima organizată a ajuns la venituri globale estimate la trei trilioane de dolari, de două ori mai mult decât bugetele militare ale tuturor ţărilor puse la un loc de pe urma acestor efecte.

   Problemele imediate sunt preţurile în creştere la mâncare şi la energie, împuţinarea resurselor de apă şi intensificarea migraţiei “din cauza factorilor politici, de mediu şi economici”. Până în 2025, de exemplu, trei miliarde de oameni ar putea rămâne fără surse de apă potabilă, pe măsură ce populaţia continuă să crească. Iar urbanizarea masivă, uzurparea tot mai accentuată a habitatelor naturale sau concentrarea producţiei animale ar putea da naştere unor noi pandemii de talia gripei porcine. 

   Studiul laudă însă Internetul, care s-a dovedit a fi cel mai mare stimulent “pentru globalizare, democratizare, creştere economică şi educare din istorie” şi susţine că progresul tehnologic “a dat naştere unei lumi interdependente care poate crea şi implementa strategii globale pentru îmbunătăţirea perspectivei omenirii’.

   Totuşi, chiar dacă progresele tehnologice şi ştiinţifice continuă să accelereze, ele atrag riscuri proprii: “Globalizarea şi tehnologia avansată le permite unor oameni mai puţini să facă mai mult rău pe o perioadă mai scurtă de timp, aşa că, într-o zi, se poate ca un singur individ să poată fabrica şi mânui o armă de distrugere în masă”.

   Deşi guvernele şi liderii de pe piaţa de business iau din ce în ce mai serios pericolul încălzirii globale, lucrurile se înrăutăţesc tot mai mult, arată studiul, care îndeamnă guvernele la strategii pe 10 ani, în special pe cele din SUA şi din China. Studiul a fost finanţat de o serie de organizaţii de top, printre care UNESCO, Banca Mondială, Armata SUA sau Fundaţia Rockefeller, şi cuprinde 6.700 de pagini.”

Conform articolului din The Independent, autorii studiului Millennium Project (un think-tank parte a World Federation of the United Nations Associations) vad si o parte buna a lucrurilor, prin faptul ca este o excelenta ocazie ca omenirea sa treaca de la varsta adolescentei la cea a maturitatii, de la egoism si egocentrism, la un nivel global de responsabilitate. Dezastrul economic actual este astfel considerat ca o oportunitate de a investi în următoarea generaţie de tehnologii ecologice şi pentru a implementa în lume calea spre un viitor mai bun …

Sursa : Saccsiv.wordpress.com

Acum,cateva previziuni ceva mai optimiste din www.Descopera.ro pentru urmatoarele decenii  : Manipularile genetice vor fi aplicabile si organismelor complexe, cum ar fi cainele si pisica.

 Tipuri complet noi de plante si animale vor fi obtinute prin inginerie genetica.

Alimentele manipulate genetic se vor regasi in dieta diverselor categorii de bolnavi (carne cu principii medicale active, care poate inlocui diferite medicamente; iaurt cu nivelurile aminoacizilor corespunzatoare etapelor diferite ale sarcinii si lactatiei etc.).

 Prevenirea cancerului, prin identificarea mecanismelor enzimatice prin care se declanseaza maladia.

Identificarea tuturor mecanismelor biochimice si a interactiunilor cu mediul inconjurator care produc bolile va desfiinta notiunea de epidemie.
 Aparitia vaccinului anti-HIV si campanie reusita de vaccinare a Africii.

Apa potabila tratata va deveni norma obligatorie pentru tarile avansate si va preveni aparitia unui spectru larg de boli (de la dereglarile hormonale, la osteoporoza).

 Descifrarea bazelor genetice, chimice si fiziologice ale comportamentului uman ar putea conduce la vindecarea maladiilor psihice, dar si la controlul creierelor (emotivitatea, invatarea, memoria).

Stimularea artificiala a placerii sexuale, ca terapie de substitutie pentru depresie si majoritatea afectiunilor psihiatrice.

 Ameliorarea performantelor umane, atat fizice cat si mentale, prin intermediul ingineriei genetice.

Introducerea datelor privind structura genomului va fi obligatorie in dosarul medical individual.

 Sanatatea perfecta se va putea mentine pana la varsta de 80 de ani.

 Proteze si inlocuitori pentru majoritatea organelor si a partilor corpului. Organe noi, clonate din celule sanatoase.

 Sisteme de diagnosticare a starii de sanatate – la domiciliu.

 Sisteme alternative si dispozitive pentru asigurarea maximului de confort pentru persoanele handicapate.

 Dispozitive miniaturale pentru imbunatatirea activitatii vaselor de sange, aflate sub controlul fiecarui bolnav.

 Nervii artificiali si senzorii conectati direct la sistemul nervos vor deveni un loc comun al neurologiei.
„Simturi” noi, dezvoltate artificial, precum perceptia la distanta si telepatia.

 Producerea sangelui artificial va duce la inlocuirea transfuziilor clasice.

 Fisa medicala completa pentru fiecare individ va fi posibila prin stocarea datelor pe o cartela magnetica minuscula.

 Plasturi cu microcip vor determina dozele de medicamente administrate electronic.

Pentru astronauti, soldati sau cei care lucreaza in locuri izolate, vor exista alimente concentrate, pe baza de enzime.

 60% din populatia globului se va hrani conform dietelor elaborate de computer.
 Alimentele vor avea coduri de bare care sa indice caloriile, grasimile, colesterolul etc.

Mediu & Energie: pagini de roman SF

 Managementul global al mediului (operatiuni de ingineria mediului pe suprafate uriase: oceane, paduri, deserturi etc.).

 Eficientizarea managementului resurselor, cu accent pe reciclarea 100% a deseurilor.
 Combaterea in timp real a cataclismelor naturale: inundatii, cutremure, alunecari de pamant s.a.

 Responsabilizarea si dirijarea individului in sensul conservarii mediului, prin programe la nivel mondial.

 Aparitia unor contaminari radioactive cu valori superioare celor de la Cernobil.
Controlul nivelului dioxidului de carbon la scara planetara.

 Orase subterane, poluare zero.

 Producerea curenta a ploilor artificiale.

 Conversia si stocarea energiei solare sub forma de energie biochimica.

 Generalizarea folosirii energiei solare in locuinte.

 Descompunerea si filtrarea apei cu ajutorul luminii solare.

 Centrale solare spatiale.

 Haine din materiale „inteligente”, care isi modifica forma si dimensiunile in functie de temperatura si intemperii.

 Textile bune conducatoare de electricitate, ca premisa pentru noi sisteme de comunicare.

Membrane cu receptori, apte sa transporte informatia.

 Materiale textile care vindeca pielea, elimina mirosurile, previn depresia.

 Geluri polimerice ca inlocuitori ai muschilor.

Sisteme logice integrate in care informatia circula cu viteza de o picosecunda.

Retele multidimensionale de semiconductori.

 Noi tipuri de lasere cu semiconductori.

Transporturi: du-ma acasa, hidrogen!

 Vehiculele vor circula preponderent cu energie generata de bateriile solare sau cu ajutorul hidrogenului.

 Sisteme de propulsie nucleara pentru diverse vehicule.

Automobilele vor avea functii „inteligente”: actionare si control vocal, reglare automata a mediului din habitaclu in functie de starea de sanatate a soferului, memorarea unor trasee si reproducerea lor in sistemul de pilot automat.

 Trenurile pe perna de aer vor atinge viteze mai mari de 500 km/h.

Cargouri complet automatizate, apte sa navigheze (cu propulsie electromagnetica), sa acosteze si sa efectueze toate operatiunile portuare numai cu ajutorul unui computer.

Avioane de pasageri cu viteze mai mari de 4 mach si capacitate de peste 300 de calatori. Spatiul: a doua casa

 Numeroase statii spatiale vor fi plasate pe orbita Terrei.

Misiunile umane spre Marte vor fi regulate, iar pe Planeta Rosie va incepe construirea de laboratoare de cercetare.

 Vehiculele spatiale vor deveni o realitate curenta.

 Fabricile situate in spatiul cosmic vor fi rentabile.

 Pe Luna, va exista cel putin o baza umana de dimensiunea unui orasel.

Robotica: si ei ne sunt frati!

74. Robotii vor deveni o realitate cotidiana: acasa, in fabrici, in agricultura, in constructii, in apa, in spatiu, in spitale, in industria de divertisment.

 Vor aparea creiere artificiale cu mai mult de 10.000 celule.

78.77. Incendiile vor fi detectate cu ajutorul vibratiilor si vor fi stinse de roboti autonomi.

 Majoritatea robotilor vor capata aspect uman.

Computere & IT: universul 3D

79. Inlocuirea scenelor cu videowall-uri de dimensiuni gigantice.

 Monitoare color cu rezolutie mai mare de 2000×2000 pixeli.

 Ecrane panoramice cu diagonala mai mare de 254 cm si contrast de 10:1.

 Agende electronice cu contrast comparabil cu al celor de hartie, care-si pastreaza contrastul si dupa deconectarea de la sursa de energie.

 Transmisiuni video in retea cu o viteza de 10 ori mai mare decat cea in timp real.

 Pozitionarea corecta a sunetului oriunde in spatiu.

 Dezvoltarea interfetelor audio-video individuale.

Televiziune tridimensionala fara utilizarea ochelarilor speciali.

Conectarea computerului la diferite organe si senzori biologici va fi o practica obisnuita.

Videoconferinte in regim tridimensional.

Imaginile 3D transmise prin intermediul hologramelor vor reprezenta un canal de comunicare foarte popular si ieftin.

Integrarea totala a echipamentelor audio, video si de procesare a informatiei.

 Generalizarea accesului populatiei la computere pentru majoritatea natiunilor.

Alocarea individuala a spatiului virtual va fi principala problema a Internetului, care se va confrunta cu veritabile „ambuteiaje”.

Interfata om-masina: Live Matrix

 Folosirea mainilor ca parte a interactiunii cu monitorul va fi un procedeu mai popular decat clasicul keyboard.

 Senzori biologici integrati ca solutie de comunicare intre om si computer.

 Comanda vocala a majoritatii echipamentelor, cu recunoasterea amprentei vocale.

 Microprocesor care distinge diferitele amprente vocale intr-o conversatie multipla.

 Identificarea omului de catre masina fara contact direct, prin recunoasterea gesturilor si a limbajului trupului.

 Dispozitiv portabil de traducere/retroversiune si conversie simultana a limbajului analogic.

 Accesarea memoriei computerului intr-o nanosecunda.

Carduri optice de stocare a imaginilor.

Procesarea informatiei: creierul electronic

Computere cu viteza de 10 TFLOPS (TFLOPS: Trillion Operations per Second – un trilion de operatii pe secunda).

Alarme bazate pe identificarea erorilor umane.

 Noi limbaje analogice.

 Tehnologii care imita procesele creierului.

 Neurocomputere optice.

 Computere cu 1.000 de milioane de procesoare.

 Computere care isi scriu singure programele de software.

Marea conversiune: fibra optica

 Conexiuni optice simultane pentru 10.000 de terminale video tridimensionale interactive.

 Retea broadband globala pe baza de fibre optice.

Sistemele optice se vor putea interconecta in mai putin de 1 picosecunda.

 Canale multiple de peste 100 GB/s incorporate unei singure fibre optice.

Bancomatele electronice vor fi inlocuite cu versiuni fotonice.

 Bateriile din litiu vor fi inlocuite cu „celule de energie” de zece ori mai puternice.

129. Transmisii la distanta mare, cu valori de peste 1 TB/s.

 Noi tehnologii de comunicare, dezvoltate pe baze analogice, cu ajutorul fibrelor optice.

Afaceri: banii electronici
Utilizarea banilor electronici la nivel global va insemna inlocuirea in proportie covarsitoare a bancnotelor si monedelor.

 Banii de hartie se vor folosi in special in tranzactiile de pe piata neagra.

 Numarul companiilor virtuale il va depasi pe cel al celor organizate traditional.

 Existenta unor companii virtuale cu minima implicare umana.

Monitorizarea universala a tranzactiilor comerciale.

Educatie: invatarea subliminala

 Generalizarea conceptului de invatare permanenta.

Invatarea la distanta va constitui principala forma de invatamant la nivel global.

 Sistemele noi de invatare si de dobandire a feluritelor abilitati intelectuale vor fi aplicate diferentiat elevilor. Vor exista scoli cu un singur elev si scoli in care fiecarui elev ii va corespunde un (grup de) profesor(i).

 Vor exista scoli virtuale, in care vor invata elevi ce se afla in locuri diferite pe glob.

 Bibliotecile electronice in retea broadband vor fi principala sursa de documentare pentru elevi si studenti.

 Scolile vor avea „profesori” electronici.

 Invatarea subliminala va progresa semnificativ si va fi folosita de guverne in scopuri propagandistice.

Societatea, re-creata pe web

 Oglinda din baie va scana fata si va recomanda tratamentele cosmetice corespunzatoare.

 Baile vor decide singure temperatura apei si gradul de umplere a cazii.

 Bucatariile vor functiona fara interventia omului, oferind meniuri complet procesate.

Comertul electronic va tinde sa inlocuiasca toate tipurile traditionale de cumparaturi.

 Supermarketurile nu vor mai avea case de marcat; fiecarui cumparator i se vor contoriza articolele achizitionate, prin intermediul unui dispozitiv integrat ceasului de mana.

 Deciziile la nivel national se vor lua pe baza unor referendumuri electronice.

Clone & senectute

 Persoanele in viata de la care s-au prelevat celule pentru clonare vor putea solicita pana la jumatate din drepturile si avantajele financiare ale clonelor lor.

Va exista sistem juridic alternativ pentru clone.

20% din populatie va avea peste 65 ani.

Varsta de pensionare va ajunge la 75 ani.

Ziarele electronice le vor inlocui pe cele de hartie.

 Presa va fi accesibila pe ecranul ceasului si pe videofon.

Noile megatendinte

 Populatia globului va depasi 7,5 miliarde oameni.

 Toate fiintele, produsele sau activitatile vor avea coduri numerice. 172. Toate transmisiile de date vor fi codificate.

 Engleza va deveni limba universala, fiind vorbita de 70% din populatia planetei.

Cultura populara se va dezvolta pe internet si nu va fi influentata de deciziile guvernelor.

 In majoritatea tarilor, alegerile se vor desfasura online.

 Corporatiile vor avea putere mai mare decat guvernele.

 Multi oameni vor avea dubla nationalitate: naturala si cibernetica.

. Internetul se va imbogati cu noi domenii, aparand adrese transnationale precum: .san (sanatate), .safe (asigurari).

Religia va tinde sa fie inlocuita de schimburile de idei ale comunitatilor de pe web, in chip de forme ale unei spiritualitati ecumenice.

 Uniunea Europeana va fi formata din 37 de state, inclusiv din afara Europei (Israel, Asia Centrala).

 Economia europeana o va depasi pe cea a Statelor Unite.

Prin admiterea Turciei si a altor tari, Uniunea Europeana va numara 100 de milioane de musulmani.

Africa va deveni un continent preponderent islamic.

 Problema refugiatilor si a migratiilor va fi rezolvata pe plan global.

Lumea a treia va suferi inca de foamete.

In ciuda progreselor civilizatiei, in lume vor exista 800 de milioane de analfabeti (11% din total).

 Cresterea costului energiei conventionale si scaderea dramatica a resurselor vor conduce la reorientarea spre noi surse de energie.

 Conflictele interstatale conventionale vor incepe sa fie inlocuite de razboaie informatice.

 Fiecare membru al unei comunitati va putea – teoretic – sa monitorizeze comunitatea din care face parte. In schimb, la randul ei, comunitatea il va monitoriza, cu siguranta.

Documentul unic de identitate va fi cartea de identitate universala (continand date despre nationalitate, afectiuni medicale, educatie, asigurari sociale, loc de munca, conturi bancare, organizatii la care e afiliat posesorul etc.).

 Criminalitatea si terorismul vor avea ca baza de plecare computerul.

Aurul nu va mai fi folosit deloc in calitate de etalon financiar-bancar.

 Omenirea va deveni o uriasa baza de date, la granita dintre o democratie cibernetica si o dictatura informatica.

 

In loc de epilog: ce va fi in 2050 

O recenta intrunire a The World Futurist Society lanseaza previziuni si mai spectaculoase pentru urmatoarea jumatate de secol. S-ar parea ca, in 2050, nici una din afirmatiile urmatoare nu va soca:

• milioane de mame vor naste la varsta de 100 de ani

• copiii lor vor manca de doua ori mai multa carne decat cei de azi

• criminalitatea va fi eradicata, manifestarile considerate antisociale fiind prevenite prin programe de inginerie genetica realizate la nivelul marilor comunitati

• numarul animalelor de companie il va depasi pe cel al stapanilor

• automobilele vor avea tot patru roti dar vor fi complet automatizate, vor circula pe autostrazi situate la mare inaltime si se vor putea cupla in mers precum vagoanele de tren, pentru evitarea ambuteiajelor

• agentiile de turism vor rezerva bilete pentru excursii pe Cometa Halley.