CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

”LISTA țărilor și teritoriilor neprietenoase” întocmită de Rusia include și România. VIDEO

Guvernul rus a aprobat luni o listă cu ţări şi teritorii neprietenoase care au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, companiilor şi cetăţenilor ei, faţă de care persoanele fizice şi întreprinderile ruse îşi vor putea rambursa datoriile în ruble, o monedă a cărei valoare a pierdut 45% din ianuarie, a comunicat luni serviciul de presă al cabinetului de miniştri de la Moscova, precizând că a fost semnat un ordin executiv în acest sens, informează agenția agerpres.ro, reluată de publicația alba24.ro.

Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene printre care și România, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie).

Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale” a forţelor armate ruse în Ucraina, informează Agerpres. Autoritățile ruse spun că împotriva țărilor neprietene vor lua mai multe măsuri importante deoarece acestea „încearcă să ne oprească dezvoltarea printr-o politică de blocaj și prin încercări de a izola Rusia”.

Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini.

Conform acestui decret, cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble.

„Pentru aceasta debitorul poate cere unei bănci ruse să creeze un cont special <S> pe numele unui creditor străin şi să-i transfere plăţile în echivalentul lor în ruble la cursul Băncii Centrale a Rusiei din ziua plăţii”, se menţionează în comunicatul guvernului rus.

Noua procedură temporară se aplică plăţilor care depăşesc 10 milioane de ruble pe lună (76,046 USD).

Ambasadele și consulatele țărilor care se vor afla pe listă nu vor mai avea dreptul să angajezea cetățeni ruși, ceea ce înseamnă și concedierea celor deja angajați.

Recent, președintele Vladimir Putin  a ordonat să fie limitată drastic sau chiar eliminată posibilitatea ca reprezentanțele diplomatice de la Moscova sau din alte orașe ruse să angajeze cetățeni ruși.

În urma sancțiunilor economice impuse de Occident Moscovei, Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina, ajungând să valorizeze mai puțin de 1 cent american.

Bursele europene au scăzut și luni, în cea de-a 12 zi de la declanșarea războiului în Ucraina de către Rusia, cei mai afectați fiind evident rușii, care nici luni nu au deschis piața de capital. Rubla cade puternic, în continuare, un dolar valorând circa 136 ruble.

07/03/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 2 comentarii

Rusia după 20 de ani de domnie absolută a lui Putin

Rusia – după 20 de ani cu Putin

Acum 20 de ani, pe 31 decembrie 1999, Vladimir Putin devenea președintele interimar al Federaţiei Ruse.

În prezent, fiind la al patrulea mandat, Putin se confruntă cu o economie în dificultate, sancțiuni occidentale dure, reforme nepopulare ale guvernului și o scădere constantă a susținerii din partea populației.

Cifrele prezentate în graficele de mai jos ne permit să facem o comparație dintre felul în care arăta Rusia înainte ca Putin să preia funcția și situația din prezent.

POPULAȚIA

Când președintele rus Vladimir Putin și-a asumat funcția, Rusia pierdea în jur de jumătate de milion de oameni în fiecare an. Populația a început să scadă după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991. Criza demografică a indicat cel mai mic scor al populației în 2008.

 

 

 

 

 

În 2013, numărul nașterilor a depășit numărul total de decese pentru prima dată de când Putin a devenit președinte.

Totuși, această tendință s-a menținut pentru doar patru ani, iar Rusia se confruntă din nou cu o scădere a scorului natural al populației.

Conform estimărilor CIA, în 2018 Rusia a fost printre primele 10 țări din lume cu rata cea mai mare de decese la o mie de locuitori.

 

 

 

 

Pentru a compensa declinul populației, Rusia intenționează să atragă până la 10 milioane de migranți de limbă rusă până în 2025, oferindu-le cetățenie.

În pofida acestor eforturi, Organizația Națiunilor Unite estimează că Rusia ar putea pierde până la 15% din populație până în 2050; cele mai pesimiste scenarii indică o scădere de 44 la sută până la 2100.

 

 

 

Speranța de viață a bărbaților ruși a crescut cu șapte ani în ultimele două decenii.

Dar chiar și așa, aceasta rămâne cu 10 ani mai mică decât speranța de viață a femeilor ruse și cu 14 ani mai scurtă decât cea a bărbaților japonezi, de exemplu.

ECONOMIA

Rusia a avut de-a face cu o rată a inflației de peste 85 la sută după criza financiară din 1998.

În următoarele două decenii, rata a scăzut semnificativ, însă crizele financiare din 2008 și 2014 au trimis inflația peste 14% și, respectiv, 15%.

 

Importurile și exporturile Rusiei au crescut constant după ce Putin a devenit președinte, dar au înregistrat două scăderi semnificative: una în 2009, după criza financiară mondială și războiul Rusia-Georgia, iar alta în 2015, după ce cu un an mai devreme Rusia a anexat Crimeea și în consecință s-a ales cu sancțiuni economice dure impuse de Occident.

 

 

Ponderea exportului de produse minerale din Rusia a crescut de la 51 la 58 la sută, în timp ce exportul de metale a scăzut de la 19 la 12 la sută. Au crescut de asemenea și exporturile de produse agricole – precum grâu și orz.

În 2017, Rusia a importat o cantitate mare mai mare de echipamente, mașini și piese auto. Pe de altă parte, importul majorității produselor agricole, cum ar fi zahărul sau grâul, a fost în scădere.

Rubla rusească și-a pierdut din valoare față de dolarul american ca urmare a scăderii prețurilor la petrol și a sancțiunilor economice occidentale care au fost impuse după anexarea Crimeii în 2014.

 

APĂRAREA

Rusia a cheltuit în 2018 aproape 4 la sută din PIB-ul său în scopuri militare. Indicatorul este semnificativ mai mic decât cel al Arabiei Saudite, care a alocat aproape 9 la sută din PIB cheltuielilor militare în 2018; dar cu mult mai mare decât cota alocată în aceste scopuri de Statele Unite, China sau orice țară a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, când vine vorba de cheltuieli reale, în 2018 Rusia a alocat de 10 ori mai puțini bani pentru apărare decât Statele Unite.

 

 

SUSȚINEREA POPULARĂ

La câteva luni după a fost inaugurat în anul 2000, Vladimir Putin a fost criticat pentru modul în care a gestionat tragedia submarinului Kursk. Ratingul său a fost atunci de 64%.

Opt ani mai târziu, nivelul de susținere a lui Putin a depășit 80%, în urma conflictului de cinci zile cu Georgia. Apoi, în 2011, Rusia a avut de-a face cu proteste la nivel național, iar ratingul lui Putin a scăzut din nou – la 66 la sută. Cea mai mare cotă de susținere pentru persoana lui Vladimir Putin a fost înregistrată în 2014, după ce Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea.

Dar în 2018 Putin a semnat un proiect controversat de reformă a pensiilor, mărind vârsta de pensionare, iar în consecință ratingul său a scăzut la 66 la sută, la aproape de cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea.

 

 

Surse: https://moldova.europalibera.org, Banca Mondială, Centrul sociologic Levada de la Moscova, ONU, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Observatorul de complexitate economică (OEC), Serviciul CIA The World Factbook.

 

19/01/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , | Un comentariu

Analistul politic american Robert Kaplan: „Provocarea strategică pentru România este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii săi împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează membrii NATO împotriva acţiunilor subversive, împotriva activităţii serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companiilor energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. Nu protejează Europa Centrală şi de Est împotriva acţiunilor subversive prin cumpărarea mediei şi a băncilor”, avertiza în urmă cu cinci ani analistul american Robert Kaplan, atenţionând România să se ferească de acţiunile Rusiei în următorii cinci ani.

  Robert Kaplan, desemnat în 2011 de către Foreign Policy printre „Primii 100 de gânditori ai lumii”, a subliniat că Rusia se simte permanent vulnerabilă, deoarece are un teritoriu vast, dar are mai puţini cetăţeni decât Bangladesh şi este divizată interior de munţi şi de fluvii.

Această vulnerabilitate „duce la insecuritate, iar imperiile se formează din insecuritate, din nevoia de a avansa, pentru că, dacă nu avansează, sunt ameninţate din interior”, a explicat Kaplan.

Cred că provocarea strategică pentru România şi vecinii săi este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente în următorii cinci ani”, a mai spus el.

„Ceea ce vrea preşedintele rus este o zonă tampon tradiţională în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz. Cu alte cuvinte, el nu vrea să recreeze Pactul de la Varşovia. Acesta a fost prea scump şi de aceea s-a prăbuşit Uniunea Sovietică. El vrea o zonă tampon tradiţională, de influenţă, cuvântul potrivit ar fi finlandizare.

Vrea ca în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz să aibă o situaţie similară celei pe care o avea URSS în Finlanda în timpul Războiului Rece, când politica externă finlandeză era, într-o anumită măsură, deţinută de URSS. Li se permitea să fie capitalişti şi democraţi, dar în alte zone nu erau independenţi deloc”, a declarat în mai 2014  la Bucureşti, analistul Stratfor, Robert Kaplan, care şi-a lansat, la MAE, volumul „Răzbunarea geografiei”.

El a mai subliniat că Ucraina, ca loc de naştere al Rusiei, este mai importantă pentru Moscova decât este pentru Europa şi pentru SUA, astfel că ruşii vor fi „mai agresivi pentru a o păstra”, menţionând că Putin „a calculat probabil corect” că Europa nu va lua „sancţiuni semnificative” împotriva Rusiei, din cauza dependenţei energetice şi a implicării economice în Rusia. „Şi probabil că are dreptate, atât timp cât nu trimite trupe în Ucraina, ceea ce-i puţin probabil”, a spus Robert Kaplan.

„Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii NATO împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează membrii NATO împotriva acţiunilor subversive, împotriva activităţii serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companiilor energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. Nu protejează Europa Centrală şi de Est împotriva acţiunilor subversive prin cumpărarea mediei şi a băncilor”, a avertizat analistul american.

Autorul american a mai arătat că, date fiind resursele sale și așezarea sa geografică, România are potențialul de a deveni un spațiu propice pentru dezvoltarea de afaceri și atragerea de investiții, cu condiția să-și creeze instituții solide.

România este, într-un fel, binecuvântată

„România este, într-un fel, binecuvântată din punct de vedere geografic. Are Delta Dunării, accesul pe Dunăre către Europa Centrală, are, comparativ cu vecinii săi, rezerve enorme de energie, de resurse minerale strategice, metale, hidrocarburi (…). Provocarea pentru România este să construiască instituții solide (…) care să facă din România un spațiu dezirabil pentru afaceri și pentru investiții din partea statelor occidentale”, a susținut Kaplan, potrivit Agerpres.

În acest sens, el a dat exemplul statului Singapore. „România să utilizeze exemplul statului Singapore, combinat cu resursele sale naturale și cu accesul său la Dunăre, poate fi un pol de stabilitate și un spațiu pentru dezvoltat afaceri în secolul XXI”, a subliniat analistul american.

Scriitorul și analistul american  crede că Ungaria încă își mai dorește “să recupereze teritoriile pierdute”, între ele și Transilvania. Kaplan  știe că nimeni la Budapesta nu vorbește “public” și “deschis” despre acest ideal, dar susține că “acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare”. 

Rusia și Ungaria “ar putea colabora” pentru revenirea la Ungaria Mare, declară analistul american, amintind, însă că “Statele Unite sunt un factor descurajant” pentru orice aranjament de acest fel.

În ceea ce privește “geografia imposibilă” a României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Kaplan amintește că atunci țara s-a aflat “între Hitler și Stalin”, în vreme ce azi este “mult mai aproape de Putin, decât de Statele Unite: în vreme ce SUA se află în partea cealaltă a lumii, Putin este chiar lângă România”.

 

 

Robert Kaplan Live in Dublin

 

Robert Kaplan a fost timp de peste 25 de ani corespondent de politică externă pentru publicația „The Atlantic” iar în 2011 „Foreign Policy” l-a inclus în topul său „Primii 100 de gânditori ai lumii”.

Din 2009 până în 2011, Kaplan a fost membru al Comitetului de Politici de Apărare condus de secretarul american al Apărării, Robert Gates.

În ianuarie 2016 a publicat în Statele Unite un volum  despre România sub titlul, “În umbra Europei”, declarând că: ” am vrut să așez și mai bine România pe harta Washingtonului. Există atât de multe cărți bune, scrise în engleză de istorici și jurnaliști despre Polonia, încât poți spune că există o bibliotecă întreagă despre această țară. România are în schimb parte de mult mai puține cărți.

Pentru mine, România este la fel de importantă ca Polonia: geografic, demografic, ca fel de organizare cele două state sunt similare în efortul lor de a face față Rusiei.”

În legătură cu faptul că expansiunea Rusiei nu a putut fi oprită până acum: Crimeea a devenit parte a Rusiei, iar Ucraina este pe cale să devină un stat eșuat, Georgia a fost invadată în 2008 de Rusia, și la rândul ei are două enclave rusești pe terioriul ei, Osetia de Sud și Abhazia, în vreme ce Republica Moldova are la rândul ei una, Transnistria, analistul american a declarat:

„Cred că economia Rusiei va merge din rău în mai rău și din acest motiv agresiunile Rusiei în afară vor merge la fel din rău în mai rău. De asemenea, în interior situația este complicată, de aceea Putin vrea să fie agresiv în afară. Strategia lui Vladimir Putin este de a crea enclave rusești, spații destinate contrabandei, locuri care nu sunt de loc state legale, ca Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabah, dar care pot fi folosite de Moscova pentru a controla statele pe teritoriul cărora există aceste enclave. Este metoda imperialistă a lui Vladimir Putin: nu cucerește statele cu armata, ci le subminează în acest fel. 

 Republica Moldova este o regiune vulnerabilă cu instituții slabe, cu un nivel extrem de mare de corupție și un stat haotic, din punct de vedere politic.  Deci nu se va putea apăra în fața Moscovei.

 Cred că marile puteri trebuie să ajute R. Moldova. România poate la rândul ei fi de folos, dar n-ar trebui să intre într-o astfel de combinație: ar fi prea provocator pentru Moscova. Eu cred că deocamdată România este norocoasă: nu s-a reunit cu R. Moldova, nu este parte a Spațiului Schengen și nu a aderat la Euro Zonă.

Dacă ar fi fost membră a zonei euro ar fi ajuns ca Grecia, iar în Schengen ar fi avut multe bătăi de cap cu refugiații. Reunificarea cu R. Moldova ar fi dus la o situație internă care ar fi fost de departe mult mai rea decât cea actuală.

 

 

putin-sexy

 

 

 

Rusia poate acționa indirect: poate încerca să facă statele est-europene să fie mai dependente de Moscova din punct de vedere energetic, poate pune în operă operațiuni subversive cu ajutorul serviciilor secrete, poate susține crima organizată, poate influența mass-media sau chiar partidele. Toate acestea par să existe mai puțin în România decât în cazul  săi vecinilor slavici. Dar există întotdeauna un risc.

Serbia, Bulgaria și celalte state slave au o legătură lingvistică naturală tradiţională istorică. România nu are. Pe de altă parte, Ungaria este diferită și cu toate că nu este o țară slavă, se orienteză spre Rusia datorită premierului Viktor Orban.

Cred că Ungaria, în adâncul său, își dorește să recupereze teritoriile pierdute. Nimeni nu spune acest lucru deschis, în public, dar cred acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare.

Se știe că nu e posibilă o Ungarie Mare, ceea ce nu înseamnă că acest lucru nu-i deranjează pe unguri: acela că nu e posibilă revenirea la Ungaria Mare, dar Rusia și Ungaria ar putea colabora în legătură cu acest lucru până la un punct, dar în același timp, nu uitați, că Statele Unite sunt un factor descurajant în această ecuație. Statele Unite trimite mai multe trupe americane în Europa, mai mult echipament militar și  după cum vedem, există o mare rezistență împotriva agresiunii lui Vladimir Putin. Cred că avem motive de optimism.

Rusia știe că Pactul de la Varșovia nu poate fi recreat: a fost prea scump și atunci când exista. Control direct din perioada comunistă asupra statelor estice s-a dovedit mult prea scump. Rusia crede că Europa Centrală și de Est este o zonă tradițională a influenței sale imperiale.

 

România trebuie să-și întărească armata din motive geopolitice evidente. Cred că țara a făcut progrese serioase în acest sens în ultimii 20 de ani. E bine pentru România că găzduiască trupe americane pe teritoriul său ca o măsură de protecție împotriva Rusiei.

 Da.România s-ar putea apăra singură destul de bine, pentru că are o puternică identitate națională.

O coeziune internă serioasă și o identitate națională puternică sunt importante și ajută imens din punct de vedere militar.  

Surse:

http://www.mediafax.ro/externe/analist-american-putin-stie-ca-articolul-5-din-tratatul-nato-protejeaza-membrii-aliantei-de-invazie-dar-nu-si-de-actiuni-subversive-12629108

http://www.paginaeuropeana.ro/un-analist-american-avertizeaza-romania-sa-se-fereasca-in-urmatorii-ani-rusia-va-cumpara-mass-media-si-banci/

http://romanialibera.ro/opinii/interviuri/-interviu-cu-analistul-american-robert-d–kaplan–rusia-are-mai-multe-interese-strategice-in-romania-decat-sua-408076

04/03/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: