CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Trenduri economice: SITUAȚIA datoriilor în ROMÂNIA ȘI ÎN LUME pe înţelesul tuturor

Foto: Imaginea prezintă grafic situaţia datoriilor ţărilor lumii de la cele mai îndatorate(ruşu aprins) la cele mai puţin îndatorate (verde).

Situaţia datoriilor lumii pe înţelesul tuturor, explicată de https://trenduri.blogspot.com.

Cum stau alte ţări ale lumii din punct de vedere al datoriei şi, mai ales, a capacităţii de a şi-o plăti?

Curiozitatea ar fi trebuit să vă împingă să vedeţi dacă celelalte ţări stau mai bine sau mai rău decât SUA. Vom face acest lucru acum, da nu înainte de a vă prezenta un alt indicator esenţial.

Ieri, când ne-am referit la datorie, am vorbit de fapt despre datoria publică, adică datoria făcută de către stat. Există şi o altă componentă a datoriei, anume cea privată, adică datoriile făcute de entităţile economice din statul respectiv.

Spre exemplu, pentru o investiţie o firmă se împrumută o anumită sumă de bani. Acea datorie nu e a statului, ci a companiei respective.

Dar şi ea, după cum vom vedea, afectează negativ statul şi datoria sa publică, mai ales atunci când apar tot felul de înţelegeri oculte. 

În 2000 România avea o datorie publică de 20% din PIB. În 2021 a sărit de 50%. Cum s-a putut întâmpla asta în condiţiile în care PIB-ul a crescut de la 40 mld. EUR la 240 mld EUR?

Adică la un PIB de şase ori mai mare avem o datorie publică de cincisprezece ori mai mare! Cum se poate întâmpla aşa ceva?

Momentul cheie care ne-a împins pe tăvălugul pe care suntem acum a fost în 2009, atunci când România, pentru a acoperi datoria privată (în mare parte a băncilor străine de la noi) s-a împrumutat cu 20 mld. $ de la FMI.

Practic atunci datoria privată a ţării s-a transferat în datorie public. Mai pe şleau, statul român s-a împrmutat pentru a da business unor companii private, business din care şi-au acoperit datoriile proprii cu datorii ale statului. 

Mulţi dintre cei care mă citesc ştiu povestea, pentru ceilalţi o voi spune pe scurt. Statul român, prin BNR, s-a împrumutat de la FMI cu 20 mld. $ la o dobândă derizorie. Atenţie, aceşti bani au ajuns la BNR, doar o mică parte a mers la Ministerul de Finanţe.

Cu banii respectivi BNR a împrumutat băncile comerciale la o dobândă similară, iar băncile comerciale(în majoritate covârşitoare străine) au împrumutat statul la dobânzi cocoşătoare. Tradus, statul român a făcut rost de finanţare ieftină pentru a permite băncilor să-l împrumute scump. Şi uite-aşa, datoria privată a băncilor(care era datorie către băncile mamă) s-a transformat în datorie a statului român. E important de înţeles acest mecanism pervers care ne-a împins pe o pantă a îndatorării din care ne va fi extrem de greu de ieşit.

Avem acum toate ingredientele pentru a ne uita şi în ograda celorlalte state. Dar, pentru început, să adăugăm la datoria publică a SUA datoria sa privată pentru a vedea cum stăm. Aceasta este de 23 trilioane $, cea mai mare parte a sa – aproximativ 17 trilioane – fiind datorie a instituţiilor financiare şi doar restul datorie a companiilor. Cu alte cuvnte, datoria totală a SUA este de 53 trilioane de $, adică de 2.65 de ori mai mare decât PIB-ul. Cum vi se pare? Ştiu, e imens!

Şi-acum să vedem celelalte state. Cum stă China, a doua cea mai mare economie a lumii? La un buget de 15 trilioane $, China are o datorie publică de 2.4 trilioane $. Asta înseamnă 15% din PIB ceea ce e excelent. Doar că avem o parte întunecată, anume datoria privată a cărei componenţă nu prea o ştim. China are 27 trilioane datorie privată, iar asta înseamnă că avem de-a face cu o datorie totală de două ori mai mare decât PIB-ul. 

A treia economie a lumii e Japonia. Cu un PIB de 5 trilioane $, Japonia are o datorie publică de … 12 trilioane$, fiind cea mai îndatorată ţară dezvoltată a lumii. La datoriile publice de 2.4 ori mai mari decât PIB-ul, ar trebui adăugate datoriile private care, de asemenea, sunt imense, de 2.39 ori mai mari decât PIB-ul. Pur şi simplu, aceste cifre par ireale!

Ajungem la Germania care stă destul de bine: o datorie publică de 60% din PIB şi o datorie privată de 84% din PIB. Faţă de ceea ce am văzut la japonezi pare mărunţiş. Dar chiar şi aşa avem o datorie totală de 1.5 ori mai mare decât PIB-ul. Anglia, următoarea economie a lumii, are o datorie publică de 85% din PIB şi o datorie privată de 215%din PIB. Avem aşadar o datorie totală de trei ori mai mare decât PIB-ul. Franţa are 95% din PIB datorie publică şi aproape 300% datorie privată. India are o datorie publică de 74% din PIB şi o datorie privată de 55% din PIB. Ultima dintre marile economii este Italia a cărei datorie publică este de 134% din PIB, iar datorie privată de 156% din PIB.

Ce înţelegem din aceste cifre ameţitoare? În primul rând că toată lumea este „pe datorie”. Apoi remarcăm că, în afara Germaniei şi a Indiei, „moda” ţărilor dezvoltate este să aibă datorii totale cam de trei ori mai mari decât PIB-ul. 

Dacă am merge în coada clasamentului am vedea altă realitate. Burundi, cu un PIB de 3.2 mld.$ are o datorie publică de 1.5 mld. $, iar Nigerul, la 13 mld.$ PIB are o datorie de 6.12 mld$. Deci cu jumătate din PIB datorie cam toţi suntem datori!

Pun deocamdată punct aici. Aş fi vrut să trag azi concluziile, dar deja m-am întins prea mult, dar cel puţin cred că v-am dat câteva instrumente pentru a putea privi cu obiectivitate realitatea.

 În ’89 România nu avea nicio datorie externă?

E adevărat că în ’89 România nu avea nicio datorie externă?

Mulți dintr români regretă perioada comunistă, iar unul dintre argumentele aduse este acela că Nicolae Ceaușescu reușise să achite întreaga datorie externă a României, scrie publicistul Claudiu Petrișor, pe site-ului shtiu.ro. 

Este oare adevărat că în anul 1989, atunci când dictatorul a fost împușcat, țara noastră nu avea nicio datorie externă?

În luna decembrie a anului 1989, România avea investiţii şi datorii de recuperat în valoare de aproximativ 8 miliarde de dolari. Ba mai mult, se pare că țara noastră avea în conturi în jur de două miliarde de dolari cash. Cât despre datoria externă, aceasta practic nu exista la acea vreme.

În aprilie 1989, cu 8 luni înainte să fie executat la Târgoviște alături de soția sa, Nicolae Ceaușescu anunţa printr-un discurs rambursarea integrală a creditelor internaţionale.

„Zilele de 12-14 aprilie marchează, se poate spune, o deplină independență economică și politică a României! Pentru prima dată în istoria sa îndelungată, România nu mai are nicio datorie externă, nu mai plătește tribut nimănui și este cu adevărat independentă și economic, și politic!”, afirma dictatorul cu mândrie în propria cuvântare.

Acesta continua: „La sfârșitul lunii martie am lichidat datoria externă a țării, care în 1980 reprezenta peste 11 miliarde de dolari. În total, din 1975 până în martie 1989 am plătit circa 21 de miliarde de dolari, din care dobânda reprezintă peste 7 miliarde de dolari”.

Potrivit experților economici, Nicolae Ceaușescu spunea adevărul în discursul susținut Plenarei Comitetului Central. Așadar, România a fost pentru o scurtă perioadă de timp unul dintre puținele state din lume care și-au achitat INTEGRAL datoria externă.

Totuși, după anul 1989, nu doar că au dispărut cele două miliarde de dolari cash, dar oamenii politici din democrație nu au reușit să recupereze datorii de la partenerii externi în valoare de aproximativ 8 miliarde de dolari.

29/03/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

O PROPUNERE PUBLICĂ DE DISTRUGERE A BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, SUB PRETEXTUL REZOLVĂRII CRIZEI ECONOMICE !

 

 

 

 

 

Originile răului. Taina comunismului | Anacronic

 

Fotografie din anul 1930 – Bolșevici jefuind o biserică

 Liviu Antonesei, un fost politician, ”intelectual” de ocazie,  cere nici mai mult, nici mai puțin, Rechiziționarea de urgență a unor proprietăți ale Bisericii Ortodoxe Române și Naționalizarea acestora imediat după ce trece criza.

El e de părere că BOR nu va face de bună voie donații statului român și atunci trebuie procedat în forță.

Așa ceva nu s-a mai auzit din vremurile de început ale comunismului !

 Antonesei i-a depășit pe un Andrei Caramitru și pe useriștii care strigau de mama focului la începutul epidemiei că virusul se răspândește prin biserici, uitând că mall-urile și localurile de distracție funcționau în exact aceeași perioadă la foc automat.

Faptul că Antonesei a circulat la viața lui prin preajma prietenilor lui Soros din România, nu e întâmplător.

crime bolsevice | CER SI PAMANT ROMANESC

Cercurile neomarxiste # ”progresiste” consideră că a sosit momentul să inițieze lovitura finală dată BOR, că dacă tot au rămas românii fără industrie, fără cultură, fără presă liberă, fără resurse, de ce să nu li se ia și sufletul, laolaltă cu istoria și cu trecutul?

Pentru că miza distrugerii Bisericii Ortodoxe nu este una financiară, așa cum vrea să ne păcălească Liviu Antonesei, ci una spirituală sau, mai bine zis, anti-spirituală.

Cu o populație băgată în case și amenințată cu pușcăria, speriată cu viruși și pusă în stare de arest la domiciliu, singurul reazem a mai rămas Biserica și credința. Dar supunerea populației nu e desăvârșită dacă mai au o instanță superioară în care să creadă și la care să se raporteze.

”Progresiștii” lui Liviu Antonesei nu vor să confiște bunurile Bisericii, de fapt, ci credința cu totul, pentru ca sclavii să uite că sunt oameni și să fie carne de tun pentru globalism.

  Nu avuțiile băncilor sau ale corporațiilor care scot anual din România miliarde de euro nefiscalizați, nu resursele României privatizate cum a vrut UE și FMI,  Nu Biserica Catolică și nici alte biserici, numai Biserica Ortodoxă Română este vinovată și trebuie confiscată.

Globaliștii nu se mai încurcă de mult nici cu catolicii, nici de reformații, nici de alte culte…. Biserica Ortodoxă e singura care păstrează vie flacăra credinței și a tradiției, și de aceea ”progresiștii” neomarxiști sorosiști  se împiedică de ea.

 

Iată cu ce ”propuneri” năzdrăvane vine acest domn Antonesei și cum se căznește el să le justifice:

” Vinovații de „zădărnicirea răspîndirii molimei” sînt mult mai numeroși, începînd cu pomenitul Ficus și partidul său de suflet. Joaca iresponsabilă de-a „guvernu mieu” și anticipatele cînd virusul ne intrase pe ușă e vina lor.
Nu mai spun că era să ajungem la un Cîțu premier!

Nu că LuCovid Orban ar fi vreo lumină, mai ales că de o bucată de vreme conduce guvernul din autoizolare!
Dar toate jocurile astea au însemnat pierdere de timp, cheltuire de energii, ba chiar contribuții directe la răspîndirea virusului, de-ar fi să ne gîndim numai la amiralul fără flotă!
În fine, un mare noroc al nostru este faptul că BOR a acumulat o avere uriașă!

Nu era mică nici pe vremea comuniștilor, dar acum a devenit cea mai mare corporație din România.
Pentru contribuția directă la propagarea epidemiei, BOR va trebui să plătească.
Cei vinovați direct de aceste fapte reprobabile, dar și cei care i-au încurajat, nu i-au înpiedicat, au închis ochii etc. vor trebui să răspundă în fața justiției pămînești, pînă va veni vremea celei din ceruri.
Miile de cazuri de contaminare, sutele de morți – e varianta optimistă -, care vor surveni în urma evenimentelor spectacol – marșuri, procesiuni, slujbe, împărtășiri fără respectarea regulilor minime de igienă etc. – sînt ușor de documentat, nu doar pentru că avem filme, mărturii și fotografii, ci și pentru că experiența altor țări, mai avansate în molimă!, ne arată că traseul epidemiologic poate fi stabilit cu exactitate.
În sfârșit, ierarhii a căror vinovăție legală nu poate fi dovedită, ar trebui să-și asume uriașa vinovăție morală – să se retragă o vreme la mînăstire și să se căiască.
Cum a făcut Patriarhul Teoctist, chiar dacă acela a fost adus înapoi de succesor ca să-și aranjeze succesiunea. Și măcar a fost o gazdă demnă pentru Papa Ioan Paul al II-lea!Dar plata în ordine juridică și morală e ceva, cea în fața lui Dumneeu e altceva și cu totul altceva este plata în resurse pentru refacerea țării.
Cum nu mă aștept ca BOR să procedeze la donații uriașe, cum a procedat biserica din Grecia la vremea marii lor crize, va trebui procedat la o expropiere în interes național.
Mai ales că o bună parte a acestei avuții a fost obținută în marginea legii sau de-a dreptul ilegal, datorită slabiciunii statului – și a lăcomiei unor reprezentanți ai acestuia, care ar trebui în sfîrșit anchetați – și prin bunăvoința Justiției.
În ciuda faptului că legea restituirilor se referă exclusiv la bunurile confiscate de regimul comunist, cea mai mare parte a bunurilor recuperate fuseseră supuse expropierii averilor mănăstirești din vremea lui Cuza!
O altă parte a bunurilor sînt daruri inexplicabile logic și economic ale unor politruci vremelnici, cum ar fi sediul Patriarhiei, fostul sediu al Parlamentului pentru cei care au memoria scurtă, aproape toate hotelurile PCR din județe, sediul studioului de televiziune din Iași, terenuri, acareturi, păduri.
Cele potrivite ar trebui rechiziționate pe durata pandemiei, apoi recuperate în termeni legali, inclusiv prin naționalizare.
Proprietatea este sacră și inviolabilă desigur, nu însă și cea obținută prin încălcare legii…
Aceste măsuri nu pot fi luate de actualii guvernanți, nici de actuala clasă politică în întregul său care, cum sper, va fi măturată de cele două crize.
Sigur că vor avea un răgaz, măcar pînă la finele pandemiei, că înțeleg despre ce este vorba, deci inclusiv că stau sub amenințarea disoluției. Nu-mi fac iluzii, dar nu prea schimbi echipa în asemenea împrejurări. Îi vom judeca, din toate punctele de vedere după ce trece încercarea asta, pardon războiul, uitasem că ei sînt niște războinici, deși am fi avut nevoie de niște minți lucide, ordonate, capabile să ia decizii rapide, adesea instant!

Sigur că nu sînt în stare, dar vom vedea la sfîrșit ce facem cu ei. Știm un lucru și mai greu, să găsim ce să punem în loc”, susține Liviu Antonesei în ”argumentația” sa pe blogul https://antoneseiliviu.wordpress.com.

29/03/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Nivelul de bunăstare din R.Moldova este cu trei decenii în urma celui din România

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

 

 

 

REALITĂȚI // „R. Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de BUNĂSTARE economică a României”

Anul 2018 în care celebrăm 100 de ani de la unul dintre cele mai sublime momente din Istoria Romanilor – Marea Unire, subiectul relațiilor modo-romane în general și al Unirii Basarabiei cu Romania în particular este unul de top în opinia publică.

Din păcate, însă, anul Centenarului este și unul electoral, iar în lipsă de viziune și programe viabile, acest subiect este exploatat și parazitat politic la maximum de mai multe forțe politice, în special de către cele ostile ideii de Unire.

În acest context, este interesant de analizat cum au evoluat diferențele de dezvoltare economică dintre Romania și Republica Moldova de-a lungul anilor și cât de mare este decalajul dintre cele două state romanești.

Pentru aceasta drept indicator de referință a fost luat Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, care, chiar dacă nu este un barometru perfect de reflectare a nivelului de bunăstare, rămâne cel mai reprezentativ.

Pentru a avea date comparabile în timp care să scoată din calcule erodarea valorii banilor în timp, au fost utilizate seriile de date ale Serviciului de Cercetări Economice al Departamentului de Stat al SUA pentru agricultură. Această structură are publicate date istorice aferent PIB per capita începând cu anul 1969, date ce sunt exprimate în dolarii anului 2010 și, respectiv, sunt comparabile scrie http://www.ziarulnational.md/realitati-r-moldova-ar-avea-nevoie-de-30-de-ani-pentru-a-ajunge-la-nivelul-de-bunastare-economica-al-romaniei.

Evoluția Moldovei independente din primul deceniu – un fiasco

Astfel, în anul 1969 PIB-ul per capita din Romania socialistă era de 2,63 ori mai mare comparativ cu cel din RSSM, iar în anii 70 și 80 în timpul aflării acestor teritorii sub regimuri comuniste, evoluțiile economice au fost comparabile, astfel încât raportul de forțe din anul independenței Republicii Moldova a fost de 2,48. În anul 1991, PIB pe cap de locuitor din Romania era de 4.732 USD, față de 1.909 în deja Republica Moldova.

Primii ani de tranziție de la comunism la economie de piață au fost un fiasco atât pentru Romania, dar mai ales pentru econmia Republicii Moldova, care s-a prăbușit, Astfel, după 10 ani de independență, PIB per capita din Republica Moldova era de peste două ori mai mic comparativ cu situația din 1991. Romania, în schimb, a reușit să depășească mai puțin dureros această perioadă, astfel încât în anul 2001 PIB-ul pe cap de locuitor din Romania era de 5,73 ori mai mare față de cel al Republicii Moldova.

În anii 2000, ambele state au avut perioade de creștere economică, iar Republica Moldova a reușit chiar să reducă puțin din decalajul economic față de Romania, co-raportul PIB per caputa reducîndu-se de la 5,73 în 2001 la 4,26 în anul 2014.

Trebuie însă de remarcat faptul că această reducere de decalaj nu s-a produs datorită unor politici economice deosebite ale autorităților moldovenești, ci în primul rând grație creșterii substanțiale a afluxului de valută venit în țară de la migranții moldoveni. Spre exemplu, dacă în anul 2001 valorea remitențelor venite în Moldova abia depășea suma de 200 de milioane USD, în anul 2008 cifra dată a trecut de 1,6 miliarde USD, adică de opt ori mai mare.

Decalaj de dezvoltare de 30 de ani

Problema cea mai mare la momentul actual pentru economia moldovenească este că remitențele nu vor mai fi în perspectivă un catalizator sustenabil de creștere economică, iar posibilitățile Bugetului Public Național de a influența nivelul de bunăstare prin intermediul prestațiilor sociale sunt foarte limitate. Mai mult decât atât, după cum a arătat epopeea furtului miliardului, calitatea și capacitatea instituțiilor statului a devenit mai slabă, iar nivelul de încredere al oamenilor în acestea, care sunt temelia unui stat, s-a erodat și mai mult.

În anul 2016, PIB-ul pe cap de locuitor din Romania exprimat în dolarii anului 2010 a fost de 9.197 USD, în timp ce pentru Republica Moldova indicatorul dat era de 2.087 USD, adică de 4,41 ori mai mic.

Dacă am face un simplu calcul ipotetic și am presupune că economia Romaniei s-ar opri pe loc cu o creștere economică zero, iar economia Moldovei ar crește anual cu 5%, o cifră încă optimistă în conjunctura actuală, Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de bunăstare economică al României.

 

 

 

 

 

 

 

Cum a investit Romania în ultimii ani în R.Moldova

 

 

De altfel, în ultimii ani Romania a investit pentru ca viața oamenilor dintre Prut și Nistru să fie mai bună, iar în acest sens pot fi menționate:

  • sutele de microbuze pentru școlile din Republica Moldova

  • zecile de milioane de euro pentru modernizarea grădiniților din Republica Moldova (circa 1 000 de grădinițe reparate din bani romanești)

  • milioane de euro oferite pentru conserarea patrimoniului nostru național

  • serviciul SMURD activ între Prut și Nistru, salvînd astfel zeci și sute de vieți a oamenilor din acest teritoriu

 

Tot României îi poate fi atribuit un merit important în stabilizarea finanțelor publice din Republica Moldova după furtul miliardului și criza care a urmat. Or, în condițiile în care toți partenerii externi / creditorii au înghețat finanțările pentru Moldova, anume Romania a decis acordarea unui împrumut chiar înainte de a fi agreat un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Acest fapt este reflectat și de cifre, care consemnează că atât în anul 2016, cât și 2017, cel mai mare creditor a fost România.

 

 

Sursa. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

 

Perspective de integrare economică

 

Așa ori altfel, aprofundarea integrării economice cu Romania este în conjunctura actuală nu un moft al cuiva, ci o obligație pentru a face viața oamenilor de aici mai bună. Și sunt multe lucruri care pot și trebuie realizate precum:

  • Interconectarea energetică pentru a scăpa de dependența energetică de Federația Rusă

  • Aprofundarea relațiilor comerciale, Romania fiind unica piață realist de pătruns pentru micii exportatori – Chiar dacă în ultimul deceniu piața românească a devenit numărul unu pentru produsele moldovenești – în anul 2005 în medie doar 10 din 100 dolari din exporturi moldovenești erau proveniți din Romania, în timp ce în anul 2017 deja în medie 25 din 100 dolari aveau drept sursă piața românească – potențialul de intensificare a acestor relații comerciale este unul semnificativ în continuare.

  • Majorarea investițiilor romanești în Republica Moldova, în special în sectoarele strategice și cu vizibilitate – venirea pe piața moldovenească a Băncii Transilvania, perspectivele de preluare a unor companii din sectorul energetic de către entități din Romania arată că capitalul romanesc din Republica Moldova este gata să joace un rol macroeconomic și nu doar microeconomic cu impact mai limitat asupra economiei cum s-a întâmplat până recent.

  • Acordarea de suport, prioritar prin intermediul și pentru autoritățile locale din Basarabia, întrucât anume asemenea suport este mai eficient și mai direct resimțit de oameni – faptul că recent autoritățile romane au creat cadrul legal prin care autoritățile publice locale din Romania să poată acorda mai facil suport localităților din Republica Moldova este un mare pas înainte. Primarii de regulă sunt cei mai buni agenți de democrație reprezentativă, fiind cel mai aproape de oameni și având respectiv posibilitatea de a face cel mai bine transferul de imagine al suportului romanesc către oamenii de rând din comunități

    Desigur, cât de mult s-ar dori Unirea, aceasta nu poate avea loc pur și simplu, dar important este ca atunci când va apărea momentul istoric propice, să ne găsească pregătiți.

    După cum spune doctorul în istorie Adrian Cioroianu în emisiunile sale dedicate Centenarului „Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste, iar Unirea se construiește zi de zi”.

    Anul Centenarului e un prilej excelent că, dincolo de capitalul de entuziasm generat de împlinirea unui secol de la Marea Unire, să fie și un imbold adițional pentru integrarea economică mai profundă, mai sustenabilă și mai ireversibilă a celor două maluri de Prut.

 

18/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: