CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un clasament al ţărilor care vor domina lumea în 2050

 

 

 

HSBC: În 2050 China şi SUA vor domina lumea, iar economia mondială va fi de trei ori mai mare Potrivit HSBC, in 2050 China şi SUA vor domina lumea, iar economia mondială va fi de trei ori mai mare

Economia mondială va creşte de trei ori în următorii 40 de ani, iar ţările emergente vor depăşi multe state dezvoltate în topul celor mai importante economii din lume.

În 2050 China va lua locul Statelor Unite şi va fi cea mai mare economie a lumii, podiumul fiind completat de India.

Creşterea economică mondială medie se va situa în jurul a 3%, fiind cu un procent mai mare decât creşterile medii înregistrate în ultimii zece ani.

Economii emergente, precum cea indiană, chineză sau malaieziană, care acum înregistrează creşteri record de 7-10% anual, îşi vor încetini galopul către 2050, înregistrând avansuri de 4-5 procente, conform raportului „Lumea în 2050” al băncii britanice HSBC, scrie Bloomberg.

Previziunile sugerează că economia mondială se va lansa într-un mega-boom în următoarele decenii, creşterile fiind susţinute de economia americană şi de cea chineză, care se vor detaşa de pluton.

Totuşi, chiar dacă China va depăşi SUA, americanii vor continua să fie de trei ori mai bogaţi decât chinezii.

 

 Care sunt ţările ce vor domina lumea în 2050 ?

 

 

Analiştii americani sunt de părere că economia mondială va fi salvată în următorii 40 de ani de comerţ.

Revista „Business Insider” a realizat un clasament al ţărilor care vor domina lumea în 2050. 

Potrivit revistei americane, până în 2050, China va lua locul Statelor Unite şi va fi fruntaşă la capitolul comerţ cu o cifră de 63.000 de miliarde de dolari, ceea ce va reprezenta 17 la sută din comerţul mondial.

Următoarea în top este India. În această ţară, în anul 2050, volumul schimburilor comerciale va ajunge la peste 30 de miliarde de dolari, ceea ce va reprezenta 8,4 la sută din comerţul mondial.

 

Statele Unite, în prezent lider mondial la capitolul comerţ, se vor clasa în următoarele decenii pe locul trei cu o cifră de aproape 22 de miliarde de dolari, adică 5,9 la sută din comerţul mondial.

Coreea de Sud urmează în clasament. În 2050, volumul schimburilor comerciale în această ţară va ajunge la peste 11 miliarde de dolari, adică 3,1 la sută din comerţul mondial.

Germania este pe locul cinci în topul ţărilor dominante din punct de vedere economic în 2050 şi este singura ţară europeană care apare în clasamentul revistei Busines Insider. De asemenea, în top au fost incluse Indonezia, Thailanda, Japonia, Singapore şi oraşul-stat Hong Kong.

Se preconizează si că Polonia va avea cea mai mare rată medie de creştere dintre economiile mari ale Uniunii Europene.

Potrivit FMI World Economic Outlook, prognozele pentru 2030-2050 sunt relativ asemanatoare si arata dupa cum urmeaza :

Cat despre   creşterea economică a României în următorii 40 de ani, aceasta va fi comparabilă cu a Braziliei, Rusiei sau Turciei, arată un studiu al HSBC, una dintre cele mai mari bănci din Europa.

Astfel, în 2050 economia romanească urmează să o depăşească ca dimensiune pe cea a Emiratelor Arabe Unite, pe cea a Norvegiei dar şi economiile Cehiei sau Portugaliei.

Economia românească era evaluată în 2010 la 56 de miliarde de dolari (la preţuri constante din anul 2000). În 2050 economia locală va ajunge la 377 miliarde de dolari (la preţuri constante din anul 2000), potrivit calculelor HSBC.

Studiul împarte cele mai importante 50 de economii ale lumii în trei categorii de creştere.


Studiu HSBC: Economia românească o va depăşi pe cea norvegiană până în 2050

În „clasa” economiilor ce vor înregistra creşteri sunt, pe lângă România, şi alte economii din Europa Centrală şi de Est precum Bulgaria, Ungaria.

Surprinzător este că în această categorie sunt clasate Rusia şi Brazilia – două dintre economiile din aşa numitul grup BRIC – care reuneşte cele mai promiţătoare economii emergente.


26/07/2015 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

DEFICITUL CARE ÎNGROZEŞTE PLANETA.VOR ÎNDRĂZNI AMERICANII SĂ DEA FOC LUMII?

 VOR ÎNDRĂZNI AMERICANII SĂ DEA FOC LUMII? ISTORIA DEFICITULUI CARE ÎNGROZEŞTE PLANETA.

Barack-Obama-dog-01.jpg

 Foto: presedintele S.U.A. Barack Obama

Presedintele Barack Obama: Pe 2 august vom fi epuizat toate mecanismele de achitare a datoriilor. Daca nu mai putem plati, consecintele economice vor fi grave si imprevizibile (…), panica pe pietele de capital (…), caderea intr-o noua recesiune.

SUA a sarbatorit pe 4 iulie a 235-a aniversare a independentei intr-o atmosfera dominata de teama intrarii in default. Conferinta de presa a presedintelui Barack Obama de miercurea trecuta a fost de pomina. Vizibil nervos, presedintele i-a apostrofat pe opozantii sai republicani sugerând ca nu au minte nici cât niste copii.

Republicanii s-au declarat socati si l-au indemnat sa ia Valium pentru a se calma, in vreme ce comentatorul politic al postului de televiziune MSNBC Mark Halperin, luat de val, i-a adresat o replica injurioasa sefului statului si a fost obligat sa-si ceara scuze.
Poate nu acesta este cel mai tensionat moment din lunga batalie politica dintre democrati si republicani, dar, cu siguranta, au fost vremuri si mai bune. Guvernul are nevoie sa se imprumute ca de aer, dar nu are girul Congresului in acest sens.

Nemaiputându-se imprumuta, nu-si va mai putea plati obligatiile financiare si de aici defaultul – iata noua versiune a Iadului in regie americana imbunatatita.
Cu cât data limita de 2 august pâna la care Congresul trebuie sa ia decizia de majorare a deficitului Statelor Unite se apropie, cu atât tensiunea creste. Povestea deficitului SUA nu-i priveste doar pe americani, ci priveste intreaga lume.

O intrare in incapacitate de plata a Statelor Unite ar fi, pentru multi finantisti, lovitura capitala data economiei lumii. Nu doar ca administratia nu ar mai avea teoretic bani sa plateasca salariile, pensiile sau soldele militarilor, dar nu ar mai avea niciun chior sa rascumpere titlurile ajunse la maturitate, ceea ce ar transmite o unda de soc mortala in intreaga lume.


Este ca si cum ai invita omenirea sa se mute in 24 de ore pe alta planeta, de aceea scenariul este refuzat vehement de capii finantelor lumii in masura in care este ridiculizat de altii mai ceva decât profetia predicatorului Harold Camping ca lumea se va sfârsi la 21 mai 2011.

Nu trebuie uitat insa ca Harold Camping a amânat profetia pentru octombrie, asa cum SUA au amânat, practic, colapsul printr-un artificiu al Trezoreriei. SUA au atins la 16 mai curent pragul maxim al indatorarii de 14.294 mld. dolari stabilit de Congres, iar Trezoreria a aprobat masuri extraordinare care permit Guvernului sa se mai poata imprumuta pâna la 2 august, dar nicio zi in plus.


Joia trecuta, in prima conferinta organizata din martie incoace Obama anticipa pe un ton grav: “Pe 2 august vom fi epuizat toate mecanismele de achitare a datoriilor. Daca nu mai putem plati, consecintele eco¬nomice vor fi grave si imprevizibile (…), panica pe pietele de capital (…), caderea intr-o noua recesiune”.
Astfel de scenarii nu-i impresioneaza pe republicani (care controleaza Camera Re¬pre¬zentantilor), ei comentând, mai degraba, ce a spus Obama dupa previziunile apoca¬liptice, anume: republicanii din Congres sunt mai dezorganizati decât fiicele mele (de 10, respectiv 13 ani). Raspunsul venerabilului senator republican Pat Reberts a fost scurt si dur: “Daca ar lua Valium, s-ar mai calma si ar veni in cele din urma sa discute cu noi”.


De fapt, republicanii care asemenea democratilor se pregatesc pentru lupta electorala din noiembrie anul viitor cred ca lui Obama si democratilor nu le-ar strica o lectie. Scenariul unul “default temporar” este vazut ca un mijloc de presiune pentru a-l determina pe presedinte sa accepte reducerea masiva a cheltuielilor sociale pe care ei le considera desantate, in vreme ce solutia democratilor este majorarea taxelor pentru cei bogati, lucru de care republicanii nu vor sa auda.


Miercuri Obama a fost categoric: “Inainte de a le cere pensionarilor sa pla¬teas¬ca mai mult pentru asigurarea medicala, ina¬inte de a taia fondurile pentru educatie, inainte de a sacrifica investitiile in cercetare mi se pare firesc sa cerem companiilor pe¬tro¬liere si celor care au avioane particulare sa renunte la inlesnirile fiscale de care doar ei beneficiaza”.


In aceste conditii este luata in seama din ce in ce mai serios ipoteza sa nu se ajunga la un compromis. In aprilie Obama se angajase pentru un plan de reducere a deficitului cu 4.000 de miliarde in urmatorii 12 ani, dar a lasat pe seama altora sa explice detaliile.

 In mai el i-a incredintat vicepresedintelui Joe Biden sarcina sa negocieze termenii unui acord cu Congresul pentru cresterea nivelului datoriei cu aproape 1.000 mld. dolari, spre nemultumirea republicanilor care ar fi dorit o implicare mai directa a presedintelui.
Ca urmare a prelungirii disputei politice, la 18 aprilie Standard & Poor’s a plasat datoria americana sub perspectiva negativa (lucru nemaiintâlnit pâna acum), iar la inceputul lui iunie Moody’s a avertizat ca are in vedere scaderea ratingului datoriei americane daca nu se inregistreaza progrese in negocieri. Fitch Ratings nu s-a lasat mai prejos si a sustinut ca ar putea retrograda ratingul “AAA” al SUA la categoria “default restrictionat” daca Guvernul nu-si onoreaza obligatiile financiare legate de maturitatea titlurilor de Trezorerie.
SUA se indatoreaza puternic pentru ca are cine sa le cumpere titlurile care sunt cele mai sigure plasamente din lume si de aici avantajul ca se imprumuta ieftin. Ce s-ar intâmpla in cazul unui default fie si temporar?
SUA ar putea continua sa-si onoreze o vreme datoriile, insa cu pretul renuntarii la plata unor ajutoare sociale, a asigurarii de somaj sau a salariilor militarilor. Oricât de dezastruoasa ar fi o astfel de situatie pentru americani, ea nu inseamna nimic in comparatie cu problemele generate de o reactie a pietelor financiare.

 Saptamâna trecuta analistii CNBC anticipau ca odata cu apropierea zilei fatidice de 2 august, investitorii in titlurile Trezoreriei ar putea cere randamente mai mari pentru a compensa riscul majorat de neplata. Guvernul federal ar risca, asadar, sa piarda singurul lucru care a tinut pâna acum America departe de dezastru, respectiv costul scazut de finantare.


“Orice majorare de 0,1% a dobânzilor platite de stat, peste cele estimate (actual¬mente in jur de 3% – n.n.), va creste deficitul cu inca 130 mld. dolari in urmatoarea de¬ca¬da”, sustine o nota de cercetare a firmei Bernstein Research, citata de CNBC.

 Vesti bune nu vin nici din economie. Datele economice publicate in iunie au fost unele mai proaste decât altele, cel putin in in¬dustrie, sectorul imobiliar sau vânzarea de autoturisme.
Potrivit cifrelor finale ale Departamentului comertului, economia americana si-a incetinit ritmul de crestere la 1,9% in T1 (in ritm anticipat, de altfel), dupa o crestere de 3,1% in T4 2010.

 Cheltuielile de consum, care inseamna 70% din economia americana, au crescut cu doar 2,2%, dupa o crestere de 4% in T4 2010. Exporturile au crescut cu 5,1%, fata de estimarea initiala de 7,5%, in vreme ce cheltuielile publice (locale si ale statelor federale) au scazut cu 1,2 procente, iar achizitiile publice federale cu 5,8 procente, cea mai mare cadere din 1983 incoace.
Drept urmare, majoritatea analistilor au revizuit in jos previziunile de crestere economica pentru trimestrul al doilea la maximum 2%, o crestere insuficienta pentru a crea un numar semnificativ de locuri de munca.

 La rândul ei, Fed si-a redus previziunile de crestere anuala de la 3,1-3,2% la 2,7-2,9%. Tinând seama de aceste lucruri, pentru numerosi experti adevarata dezbatere ar trebui sa se poarte in jurul fragilitatii economiei americane mai degraba decât pe reducerea cheltuielilor.
Desi economia nu merge stralucit, Barack Obama nu are, deocamdata, de ce se teme in perspectiva alegerilor viitoare.

Cota sa de incredere a crescut in ultimele luni (mai ales dupa eliminarea la inceputul lui mai a teroristului Osama bin Laden), fiind acum spre 50%. Obama i-ar bate pe toti contracandidatii sai republicani cel mai bine plasati pentru a intra in cursa prezidentiala din noiembrie 2012, fie ca ei se numesc Mitt Romney, Tim Plawlenty sau Sarah Palin.

De aceea, democratii incearca sa intareasca ideea ca refuzul republicanilor de a accepta un compromis pe deficit nu este decât o strategie de a-l slabi pe Obama.
Dar pâna in alegeri mai este mult. Au fost niste ani de cosmar pentru primul mandat al lui Obama, mandat in care, de bine, de rau, tara a iesit din cea mai grava recesiune a ultimilor 70 de ani. Pe multi dintre apropiatii sai i-a pierdut pe drum, ultimul care se pregateste sa plece fiind Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei.

Joi, a doua zi dupa ulti¬ma conferinta de presa a lui Obama, agentia Bloomberg sustinea ca el ar fi anuntat deja Casa Alba ca-si va parasi postul la finele acestei veri dupa ce se va fi ajuns la un compromis cu Congresul pe marginea majorarii deficitului.
Dupa plecarile succesive ale lui Lawrence Summers, Christina Romer si Austan Gooibee, principalii consilieri economici ai Casei Albe, Geithner ar fi ultimul din echipa de economisti cu care Obama a plecat la drum.

 Principalul artizan al planului de salvare a Wall-Street-ului, plan initiat de predecesorul sau Henry Paulson in toamna lui 2008, Geithner a fost numit secretar al Trezoreriei in ianuarie 2009. Fost presedinte al Rezervei Federale din New York intre 2003 si 2008, Geithner a fost acuzat uneori ca are relatii prea strânse cu Wall-Street-ul, lucru ce nu prea este pe placul alegatorilor lui Obama.

 Plecarea sa i-ar permite presedintelui in exercitiu, cred analistii, sa incerce un nou drum in tentativa de a consolida cres¬terea economica si de creare de locuri de munca unde bilantul sau nu este deloc roz.

 
Sursă: http://www.badpolitics

Autor:  Teodor FILIP

27/07/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

Statele Unite sunt în pragul unei noi crize financiare care ar putea avea „consecinţe grave” pentru tot restul lumii.

 
 

Situaţia economică la nivel mondial se înrăutăţeşte tot mai mult. Statele Unite sunt în pragul unei noi crize financiare care ar putea avea „consecinţe grave” pentru tot restul lumii. Totodată, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a cerut, ieri, o reuniune de urgenţă, pentru a discuta situaţia Italiei, care riscă să intre în faliment.

Guvernul american a atins, pe 16 mai, limita maximă a îndatorării – 14.300 miliarde de dolari. În aceste condiţii, administraţia democrată şi opoziţia republicană nu ajung la un consens privind extinderea plafonului de îndatorare. În lipsa unui acord politic, oficialii de la Washington vor rămâne fără bani, pentru a achita salariile funcţionarilor publici şi pensiile.

Situaţia din zona euro nu este mai roz. În centrul atenţiei este acum Italia. Toată lumea îşi pune întrebarea, dacă va reuşi Italia să-şi refinanţeze datoria de circa 500 de miliarde de euro, până în 2013.

13/07/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | 112 comentarii

%d blogeri au apreciat: