Szocs Zoltan şi Beke Istvan, activişti ai grupării iredentiste maghiare HVIM, au fost condamnaţi definitiv la câte 5 ani de închisoare pentru terorism

 

 La 4 iulie 2018, Curtea Supremă din România – ultima instanţă de judecată după o serie lungă de apeluri – a condamnat doi activiști naţionalişti unguri (István Beke și Zoltán Szőcs) la 5 ani de închisoare.

Decizia Înaltei Curţi a stârnit contestaţii şi proteste în Ungaria și în rândurile minorităţii maghiare din România.

Magistraţii instanţei supreme au decis condamnarea defintivă la câte cinci ani de închisoare pe Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, membri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM)din Transilvania, în dosarul în care sunt acuzaţi că voiau să detoneze un dispozitiv exploziv la manifestările de 1 Decembrie, de la Târgu Secuiesc, din 2015, transmite Agerpres.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică în cazul acestora din atentat contra unei colectivităţi în forma tentativei în infracţiunea de acte de terorism şi i-a condamnat pe cei doi la câte cinci ani de închisoare.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Szocs Zoltan şi Beke Istvan au fost acuzaţi de procurorii DIICOT că :

„Începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni violente care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste (refacerea ”Ungariei Mari”)” .

Astfel, la data de 10 octombrie 2015, în cadrul unei şedinţe la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, „Szocs Zoltan, preşedinte al HVIM Transilvania, i-a trasat inculpatului Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, pe raza judeţului Covasna, în data de 1 Decembrie 2015, în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”, precizau procurorii.

Szocs Zoltan l-ar fi determinat pe Beke Istvan „să-şi asume în faţa şefului ierarhic pe linie de organizaţie HVIM executarea acţiunii ordonate în realizarea căreia ulterior acesta a efectuat demersuri de procurare a mijloacelor şi instrumentelor necesare confecţionării unui astfel de dispozitiv”, completează DIICOT.

Potrivit legii, constituie acte de terorism producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, dispozitive explozive de orice fel, precum şi cercetarea în domeniu ori dezvoltarea de asemenea arme sau dispozitive.

 

 CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/08/ziua-de-8-iulie-in-istoria-romanilor/

 

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/64767-extremi%C5%9Ftii-szocs-zoltan-%C5%9Fi-beke-istvan-condamna%C5%A3i-definitiv-la-cate-5-ani-de-inchisoare#sthash.bTNP3AkX.dpbs

Dan Tanasa Blog

 Agerpres.

 

Publicitate

Vlad Cubreacov: CE FACE LEGAL UNGARIA PENTRU CONAȚIONALII SĂI DIN UCRAINA ȘI NU FACEM NOI PENTRU CONAȚIONALII NOȘTRI

 

 

 

 

În regiunea Transcarpatică din Ucraina locuiesc circa 151 de mii de etnici maghiari, ceea ce constituie 12,1% din ansamblul populației regiunii. Presa ucraineană scrie că între 100 și 120 de mii dintre etnicii maghiari din Ucraina (sau peste 2/3 din total) dețin dublă cetățenie maghiaro-ucraineană, scrie analistul Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

Potrivit presei ucrainene, alți între 50 și 30 de mii de etnici maghiari din Ucraina dețin Certificate de Maghiar (după același model ca și Legitimația de Polonez (Karta Polaka) sau Certificatul Slovacului de peste hotare (Osvedčenie Slováka žijúceho v zahraničí)).

Comunitatea maghiară din Ucraina este de circa 3 ori mai mică numeric decât comunitatea românească (413 749 de persoane înregistrate la ultimul recensământ din 2001).

Peste 2/3 dintre maghiarii din Ucraina dețin cetățenia Ungariei.

Guvernul Ungariei a reparat în ultimii ani 80 de grădinițe de copii cu instruirea în limba maghiară din regiunea Transcarpatică și construiește în prezent alte 22 de asemenea instituții preșcolare noi de limbă maghiară.

Potrivit datelor Ministerului Educației de la Kiev, acum doi ani în Ucraina funcționau 99 de școli cu predarea în limba maghiară.

Dintre acestea 63 erau școli medii de cultură generală, 4 licee, 1 gimnaziu, 29 de școli mixte maghiaro-ucrainene și 2 școli mixte maghiaro-ruse. 71 dintre aceste instituții de învățământ sunt publice, iar restul – private.

Media de copii instruiți în aceste școli este de 154 elevi per școală. Media copiilor în clasele din aceste școli este de 15 elevi, față de 20+ în școlile cu predarea în limba ucraineană.

Potrivit datelor oficiale actualizate, în anul curent de învățământ 2017/2018, numărul școlilor din Ucraina cu predarea în limba maghiară a crescut la 107 (+8). Numărul total de elevi instruiți în colile cu predarea în limba maghiară este de circa 16 mii.

Toți elevii din școlile cu predarea în limba maghiară, indiferent de originea sau apartenența lor etnică, primesc personal, în cadrul școlii, de față cu toți colegii și profesorii, în plic, cash, un sprijin financiar anual de circa 100 de euro acordat de statul maghiar.

Acest sprijin este, de regulă, acordat în preajma sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Nu există burse de merit și nici obligativitatea deschiderii de conturi bancare de către elevi sau părinți.

Una din cele 107 școli maghiare din Transcarpația.

Guvernul Ungariei finanțează masa pentru toți copiii care frecventează grădinițele cu educație în limba maghiară și masa pentru toți elevii care frecventează școlile cu predarea în limba maghiară.

În cadrul Universității Naționale din Ujgorod funcționează o Facultate Umanitară de Științe Naturale și un Institut Științifico-Didactic Maghiaro-Ucrainean, Centru de Ungarologie cu predarea în limba maghiară. Numărul studenților de la cele 6 catedre de limbă maghiară este de 236, cu o medie de 39 de studenți per catedră.

În alte 5 universități din regiunea Transcarpatică funcționează grupe cu limba maghiară de predare în care studiază peste 200 de studenți.

În localitatea Beregovo funcționează Institutul Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea” (Закарпатський Угорський Іститут ім. Ф. Ракоці ІІ / II. Rákóczi Ferenc Kárpátaljai Magyar Főiskola). În anul de învățământ 2017/2018 în cadrul Institutului sunt instruiți 1210 studenți (față de 1093 de studenți în anul universitar precedent), înscriși la secțiile la zi sau fără frecvență, formați pentru 11 specializări acreditate:

1. Biologie și ecologie, 2. Geografie și geologie, 3. Turism și management hotelier, 4. Istorie și arheologie, 5. Matematică și statistică, 6. Pedagogie, 7. Psihologie, 8. Sociologie și activitate socială, 9. Filologie, 10. Chimie și bioinginerie, 11. Economie.

Potrivit paginii de internet a Institutului Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea”, din cei 1210 studenți, 728 sunt înscriși la secția de zi, 210 – la secția fără frecvență și 272 la specializările neacreditate. Din totalul de 1210 studenți instruiți în limba maghiară158 sunt de altă etnie decât maghiară și au absolvit școli cu predarea în limba ucraineană din regiunile Transcarpatică, Cernăuți, Jitomir, Lvov, Hmelnițk și Vinița.

Corpul profesoral al Institutului este format din 187 de profesori, dintre care 121 de angajați permanent cu normă deplină (din care 18 profesori universitari, 19 doctori în științe, 15 docenți și 68 de candidați în științe).

Studenții care nu cunosc suficient limba maghiară se pot înscrie la secția pregătitoare.

Institutul Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea”.

O bună parte din cadrele didactice pentru instituțiile preșcolare și școlare cu predarea în limba maghiară din Ucraina sunt pregătite în cadrul Institutului Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea” din Beregovo.

Institutul Maghiar din Transcarpația, în parteneriat cu mai multe universități din Ungaria, pregătește studenți și pentru un șir de specializări neacreditate, cum ar fi:

1. Economie și management, 2. Inginer-agronom, 3. Inginer în domeniul industriei agricole, 4. Inginer în domeniul industriei alimentare, 5. Asistent medical / activitate medicală, 6. Inginer electronist, 7. Tehnologii informaționale în domeniul economic, 8. Pedagogie socială, 9. Catehizator greco-catolic, 10. Catehizator reformat, 11. Profesor de limba maghiară ca limbă străină.

Pentru un număr redus de studenți studiile sunt cu plată (între 2000 și 4500 de hrivne anual), majoritatea studenților fiind totuși bursieri ai statului maghiar, iar cei înscriși la secția de zi fiind asigurați cu un loc în cămin. În cadrul Institutului Maghiar din Transcarpația funcționează, ca părți distincte Centrul de Cercetare Sociologică „Tivadar Legocky”,Centrul de Cercetare Științifică „István Fodor”, Centrul de Cercetare Științifică „Hodinka Antal”, un Centru de Consulare Didactică (cursuri de limbă maghiară, consultanță și îndrumare etc.) și osecție a Academiei Naționale de Științe a Ungariei.

Logoul Institutului Maghiar „Ferenț Rakoți al II-lea” din Beregovo.

Institutul Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea” este o universitate privată, înzestrată din 1996 cu personalitate juridică ucraineană, licențiată și acreditată (ultima acreditare din 2016, pentru 10 ani) de Ministerul Educației de la Kiev, înființată în baza unui Acord încheiat la 10 ianuarie 1994 între Societatea Maghiară de Cultură din Transcarpația, Consiliul orășenesc Beregovo, Societatea Pedagogică Maghiară din Transcarpația și Biserica Reformată Maghiară din Transcarpația.

Universitatea Națională din Ujgorod și Institutul Maghiar din Transcarpația „Ferenț Rakoți al II-lea”, pe lângă finanțarea de la bugetul Ministerului Educației de la Kiev, beneficiază de o consistentă susținere financiară din partea guvernului maghiar.

Per total, numărul persoanelor care urmează studii universitare de formare profesională în limba maghiară în Ucraina este de circa 1800 de persoane.

Presa ucraineană relatează că, bunăoară, în anul 2015, Fundația „Gabriel Bethlen” (Bethlen Gábor Alap) , finanțară de guvernul Ungariei și subordonată Secretariatului de Stat pentru Politica Națională (Miniszterelnökség Nemzetpolitikai Államtitkárság), a alocat un total de 45,5 milioane de hrivne învățământului în limba maghiară din Ucraina, dintre care 37,2 milioane de hrivne destinate învățătorilor și profesorilor din școlile de limbă maghiară, plus alte 8,5 milioane de hrivne destinate părinților pentru înscrierea copiilor preșcolari în grădinițele de copii cu instruirea în limba maghiară. Niciunul dintre proiectele finanțate de guvernul maghiar prin intermediul fundației sale „Gabriel Bethlen” nu este condiționat de cofinanțarea de către așezămintele, asociațiile sau instituțiile private sau de stat ale maghiarilor din Transcarpația.

În anul 2015 fondurile Fundației guvernamentale „Gabriel Bethlen” au constituit 15,5 miliarde de forinți, echivalentul a circa 66 milioane de euro sau circa 307 milioane de lei românești noi, sumă care nu se poate compara cu 8 milioane de lei românești destinați în aceeași perioadă de către statul român susținerii organizațiilor reprezentative ale românilor din comunitățile istorice și diaspora (în 2018 – 15 milioane de lei).

Programele de studii prevăd predarea limbii ucrainene astfel: a) în anul I și II – un curs practic de limba ucraineană (2 ore pe săptămână); b) în anul III – un curs de limbă ucraineană în domeniul profesional (4 ore pe săptămână), c) în anul IV (semestrul I) – un curs intitulat „Limba ucraineană pentru comunicarea profesională” (4 ore pe săptămână).

Statul maghiar finanțează integral apariția în regiunea Transcarpatică din Ucraina a 4 ziare și 7 reviste de limbă maghiară.

Cel mai important ziar de limbă maghiară din Transcarpația este Kárpáti igaz szó (rom.:Adevărul Transcarpației), cu un tiraj de 8 mii de exemplare.

De asemenea, guvernul de la Budapesta susține financiar funcționarea unor așezăminte culturale maghiare: muzee, case de cultură, biblioteci, școli de artă, precum și formații artistice de amatori saufestivaluri ale creației populare maghiare din regiune.

Peste 1000 de întreprinzători maghiari mici și mijlocii din regiunea Transcarpatică au beneficiat în 2017 din partea statului maghiar de un sprijin financiar nerambursabil de 5 miliarde de forinți (sau circa 21 de milioane de euro) și de credite avantajoase pe termen mediu și lung în valoare de 20 de miliarde de forinți (sau circa 85 de milioane de euro).

Urmare a acestui fapt, numărul întreprinderilor etnicilor maghiari din Ucraina s-a triplat în doar un an de zile și au fost create câteva mii de locuri de muncă pentru etnicii maghiari din regiune.

Aceste fonduri nerambursabile și creditele avantajoase au fost acordate prin intermediul Centrului „Egán Ede” pentru Dezvoltarea Economică a Transcarpației (Egán Ede Kárpátaljai Gazdaságfejlesztési Központ), înființat în Ucraina de către guvernul maghiar.

Statul maghiar mai susține dotarea corespunzătoare și pregătirea Detașamentelor maghiare de autoapărare din Transcarpația, în acest scop alocând în 2015 suma de 116 milioane de forinți, iar în 2016 suma de 174 de milioane.

Biserica Reformată Maghiară din Transcarpația (Kárpátaljai Református Egyház) în frunte cu episcopul Zán Fábián Sándor dispune de o instituție proprie de învățământ pentru formarea personalului de cult din comunitățile locale cu populație preponderent maghiară: Liceul Reformat din Beregovo (A Nagyberegi Református Líceum).

În cadrul acestui liceu își fac studiile 120 de elevi. Bisericilor parohiale de limbă maghiară din Transcarpația (reformate, romano-catolice sau greco-catolice) le sunt acordate de către statul maghiar fonduri bugetare pentru restaurare sau reparație. Preoțimea de limbă maghiară, indiferent de confesiune, primește o indemnizație lunară din partea guvernului Ungariei.

Liceul Reformat Maghiar din Beregovo.

Din 1996 la Beregovo funcționază Teatrul Național Maghiar ” Illyés Gyula” (Illyés Gyula Magyar Nemzeti Színház) și un Teatru maghiar de amatori în cadrul Centrului raional Beregovo de cultură și agrement.

Teatrul Național Maghiar ” Illyés Gyula” din Beregovo.

Toate aceste realizări se datorează unui modus operandi al autorităților statului maghiar, al elitelor culturale de la Budapesta și al Bisericilor maghiare.

Chiar dacă titlul ne îndeamnă să comparăm ce face Ungaria ca stat înrudit pentru minoritatea sa din Ucraina cu ceea ce face România ca stat înrudit pentru românii din Ucraina, comentariile sunt de prisos.

Ungurii (stat, elite, Biserici) fac aproape totul și noi (stat, elite, Biserică) nu facem aproape nimic.

 

 Sursa: http://www.rgnpress.ro/rgn_18/component/content/article/26839-vlad-cubreacov-ce-face-legal-ungaria-pentru-conaionalii-si-din-ucraina-i-nu-facem-noi-pentru-conaionalii-notri.html

 

 

Foto: Vlad Cubreacov

Vlad Cubreacov s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul). În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de colaborator științific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de șef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (1991-1994).

Între 1994 și 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar de la 1 ianuarie 1996 până la 5 mai 2009 a fost membru al delegației permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Știință și Învățământ, Comisia Juridică și Drepturi ale Omului și Subcomisia pentru Minorități).

Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”, adoptat în 1994 în această formă.

Ca deputat, i-a fost ridicată de mai multe ori imunitatea parlamentară în 8 dosare penale de natură politică deschise de guvernarea comunistă de la Chișinău (2001-2009), toate dosarele fiind ulterior clasate.

Din 1999 până în 2010 a fost vicepreședinte al PPCD, iar în 2005 – 2009 a fost și liderul grupului parlamentar creștin-democrat în Legislativul Republicii Moldova. În 2005 – 2009 a fost vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană.

La alegerile locale din 25 mai 2003 a candidat din partea PPCD la funcția de primar general al municipiului Chișinău, obținând locul III cu 8,0% din voturi, după liderul Alianței Moldova Nostră Serafim Urechean și candidatul comunist Vasile Zgardan.

Între august 2009 și februarie 2012 a lucrat ca jurnalist la săptămânalul FLUX din Chișinău.

Este președinte al Asociației „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) și al Institutului pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă (IDRAD).

A condus, ca președinte Fundația pentru Democrație Creștină (2000 – 2010) și Frăția Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012).

A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016).

Este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (UJM) și al Asociației Naționale a Jurnaliștilor (ANJ) din Republica Moldova.

 

PRESA UCRAINEANA:ZECI DE MII DE ROMANI DIN REGIUNEA CERNAUTI AU OBTINUT CETATENIA ROMANA,INCALCAND LEGEA UCRAINEANA CARE INTERZICE DUBLA CETATENIE

 

Zeci de mii de romani  bucovineni dețin dubla cetățenie ilegal”

Experţii estimează că în regiunea Cernăuţi locuiesc 10 – 50 de mii de persoane, care sunt atât cetăţeni ai Ucrainei, cât şi a României, în pofida faptului că legislaţia ucraineană interzice dubla cetăţenie”, relatează focus.ua.

„Se permite obţinerea cetățeniei române, americane sau oricărei alte, dacă renunți la pașaportul ucrainean. Dar oamenii care primesc paşapoarte româneşti, nu renunță la cele ucrainene. Marea majoritate a celor care primesc aceste paşapoarte, pleacă în Europa să lucreze.

Statul român, fiind membru al Uniunii Europene, permite acestor oameni să treacă hotarul fără probleme”, – a declarat analistul politic Igor Burkut.

Partea română nu confirmă aceste cifre, dar nici nu le infirmă, relatează BBC.

Consilierul raional al regiunii Cernăuți, Viktor Dovganich, avertizează:”În mod evident, aceste acțiuni din partea statului vecin influențează cetățenii noștri.

Dacă ești cetăţean al acelei ţări, trebuie să te conformezi cu legile lor. Cetățenii noștri au mers acolo la vot şi cunoaștem declaraţiile dure ale preşedintelui român cu privire la pretenţiile teritoriale față de Ucraina.

 Pericolul nu este în acordarea cetățeniei, ci în modul în care serviciile speciale, sau organele de conducere ale statului vecin vor folosi situația nou creată”, – a explicat Dovganich.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la  focus.ua