CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Propunerile din Inițiativa cetățenească (Minority SafePack) privind întărirea drepturilor minorităților, sprijinită de Ungaria și respinsă de România, au fost refuzate de Comisia Europeană

(Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orban, principalii susținători ai Minority Safe Pack – Inquam Photos / Ghiță Porumb).

Comisia Europeană a refuzat toate propunerile din Inițiativa cetățenească privind minoritățile, sprijinită de Viktor Orban și UDMR

Comisia Europeană arată într-un document oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacată fără succes de România la Tribunalul UE.

Inițiativa Minority Safe Pack cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, sprijinită activ de Viktor Orban, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE, consemnează https://www.g4media.ro/comisia-europeana-refuza-toate-propunerile-din-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-sprijinita-de-viktor-orban-si-respinsa-de-romania.

UDMR a reacționat dur față de decizia Comisiei Europene, pe care a acuzat-o într-un comunicat de presă (publicat exclusiv în limba maghiară) că ”a dezamăgit minoritățile”.

Context. La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1 128 422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020.

La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă. Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta (premierul Viktor Orban a făcut campanie activă) este extrem de sinuos și începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an, organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării.

În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019, Tribunalul UE respingea acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei , scrie https://romania.europalibera.org/a/comisia-europeana-respinge-initiativa-cetateneasca-privind-minoritatile-propusa-de-viktor-orban

CITIȚI Rezoluția Parlamentului European referitoare la inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa” (2020/2846(RSP).

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0405_RO.html

20/01/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

UN MOMENT ISTORIC TRECUT (APROAPE) NEOBSERVAT: AROMÂNILOR, LE-A FOST RECUNOSCUT OFICIAL STATUTUL DE MINORITATE NAȚIONALĂ ÎN ALBANIA. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Moment istoric la Tirana. Vineri, 13 octombrie 2017, după o dezbatere de două zile în comisii și în plen, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale.

Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.

Noul statut oficial de minoritate națională recunoscută prin lege le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România.

Este foarte important ca România să se implice cultural în susținerea minorității aromâne înrudite din Albania, în cooperare exemplară cu autoritățile de la Tirana, oferind astfel un exemplu de bună practică europeană în domeniul relațiilor dintre țări și dintre statul înrudit și minoritățile naționale înrudite.

Începând cu mijlocul secolului XIX și până la dictatura comunistă, România a sprijinit financiar funcționarea a zeci de școli și biserici ale aromânilor din cuprinsul actual al Albaniei. Fără acest sprijin cultural acordat de București minoritatea aromână din Albania nu și-ar fi putut păstra identitatea.

Drepturile minorităților naționale se vor pune aplicare în localitățile în care reprezentanții unei minorități constituie cel puțin 20% dintre locuitori.

În Albania există multe localități în care aromânii reprezintă peste 20 la sută, precum și localități în care aceștia sunt majoritari.

 

 

 

 

 

 

 

AROMÂNI, NU VLAHI

 

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost  inițiat de Guvernul Albaniei la 13 martie 2017. Acesta prevedea în alineatul 2) al articolului 3 recunoașterea, prin constatare, a 8 minorități naționale, printre care și aromânii, singura minoritate trecută cu denumire dublă (vlahă/aromână – în originalul albanez: vllahe/arumune).

Alineatul în cauză a fost redactat astfel în varianta de proiect: ”În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, vlahă /aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă” (cf. cu originalul albanez: Në kuptimin e këtij ligji, pakicat kombëtare në Republikën e Shqipërisë janë pakicat greke, maqedonase, vllahe/arumune, rome, egjiptiane, malazeze, boshnjake, serbe).

Urmare a dezbaterilor publice și consultării mai multor asociații ale aromânilor din Albania în cadrul Comisiei Juridice, Administrație Publică și Drepturi ale Omului din Parlamentul Albaniei, proiectul de Lege a fost amendat. Raportul acestei Comisii, aprobat la 10 octombrie 2017, a specificat, între altele:

Reprezentanții asociațiilor aromâne au cerut înlocuirea denumirii ”vlahă/aromână” cu cea de ”aromână”, întrucât denumirea de ”vlahă” nu reprezintă un termen științific, ci este o referință localistă, iar în orice terminologie contemporană pentru această minoritate se folosește doar termenul  de ”aromână”.”

În acest subiect, Comisia a propus următoarele: ”La articolul 3 se vor opera următoarele modificări: (…) 2. La punctul 2, sintagma ”vlahă/aromână” se înlocuiește cu cuvântul ”aromână”, iar după cuvântul ”sârbă” se adaugă cuvântul ”bulgară”.”

 Unele dintre sursele noastre de la Tirana ne comunică totuși că plenul Parlamentului nu ar fi acceptat această propunere formulată de Comisia de fond, în privința aromânilor fiind menținută varianta inițială din proiect: vlahă/aromână.

Stenograma dezbaterilor din plen nu este deocamdată disponibilă pe pagina de internet a Parlamentului. Informațiile sunt deocamdată contradictorii pe marginea acestui subiect foarte important pentru noi. Vom aștepta publicarea Legii în Monitorul Oficial al Albaniei (Fletorja Zyrtare e Republikës së Shqipërisë) pentru a afla care anume a fost voința și decizia legiuitorilor albanezi în această chestiune.

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost adoptat de Parlamentul Albaniei cu 102 voturi pro, 10 împotrivă și 1 abținere.

REPREZENTAȚI ÎNTR-O STRUCTURĂ DE STAT

Aromânii vor avea și reprezentare la nivel guvernamental.  Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede:

”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege.

(2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale.

Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale.

Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire.

(3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani.

 (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv.

Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

 

 

 

 

 

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni (alături de exonimul Vlahi). Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România. Aromânii din Albania sunt numiți Fărșeroți.

Ei au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilormuzăchiarilor, plisioților sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rămăńi, adică Români.

În sine, dacă nu ar fi fost instrumentat în scopul manipulării identitare de state ca Grecia, Bulgaria, Serbia și Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, termenul de Vlah nu ar trebui să ridice probleme, acesta fiind echivalat juridic termenului de Român, prin prevederile articolului 1 al Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

În cazul aromânilor din Albania, aplicarea apelativului „Vlah” în locul apelativului Aromân înlesnește menținerea comunității aromâne în siajul propagandei antiminoritare și asimilaționiste grecești la adăpostul Ortodoxiei comune grecilor și aromânilor.

În Grecia, unde sunt cei mai numeroși dintre statele balcanice, aromânii nu sunt recunoscuți ca minoritate, ci doar ca grup folcloric al poporului elen, ei fiind numiți greci vlahofoni, nu aromâni.

Astfel, Grecia a încercat în ultimele decenii și nu fără un oarecare succes să confiște identitar o parte din comunitatea aromână din Albania, în primul rând prin acordarea cetățeniei grecești și oferirea posibilității de a face studii sau de a obține un loc de muncă în Grecia.

Statul român a finanțat în ultimii ani în Albania funcționarea unei grădinițe de copii și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea.

Există de asemenea peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară. Un sprijin important pentru cauza culturală a aromânilor din Albania a venit din partea Institutului Cultural Român, prin Direcția Românii de Pretutindeni.

Adoptarea noii Legi privind protecția minorităților naționale din Albania permite statului român să se implice plenar în acordarea de sprijin minorității aromâne înrudite din această țară balcanică, asumându-și deplina responsabilitate care îi revine față de românitatea din peninsulă.

 Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede:

 ”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege. (2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale.

Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale. Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire. (3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani.  (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv.

Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni (alături de exonimul Vlahi).

Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România.

Aromânii din Albania sunt numiți şi Fărșeroți. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rrămăńi, adică Români.

ADDENDA

Marți, 17 octombrie 2017, deputatul  Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susținut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților privind acordarea statutului oficial de minoritate națională comunității aromâne înrudite din Albania.

 

 

 

„Vineri, 13 octombrie, am asistat la un moment istoric. Parlamentul Republicii Albania le-a acordat aromânilor statutul oficial de minoritate națională, alături de alte 8 minorități, adoptând Legea privind protecția minorităților naționale, inițiată de guvernul albanez. 
Anterior aromânii, care numără circa 300 000 de persoane și își spun în graiul lor fărșerot Rămăńi, adică Români, au deținut doar statutul de grup lingvistic și cultural, inferior celui de minoritate națională.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni. 
Ca minoritate națională recunoscută, aromânii vor putea beneficia atât de sprijinul statului albanez de reședință, cât și de sprijinul cultural al statului înrudit România. 
Autoritățile albaneze au răspuns acum cu deschidere cererilor comunității aromâne de a i se acorda oficial statutul de minoritate națională. Aceste cereri au fost formulate repetat de-a lungul anilor de fruntașii aromânilor din Albania. 
Importanța evenimentului din 13 octombrie, de la Tirana, mă obligă să amintesc aici câteva nume ale acestor fruntași aromâni care își asumă identitatea culturală românească și așteaptă susținerea României ca stat înrudit: Robert și Encheleid Ciolacu, Iancu Cocea, Pano Bacali, Iosif Cruti, Elvira Veriga, Zisa și Mario Mușa, Stere Nacicu, Eno Zguri, Elton Kalemi, Ansi Șundi, Clodian Saferai, Petrache Baliu, Marinela Cula, Dorian Zguri, Florian Vrahoritu și încă mulți alții care țin sus flamura aromână în Albania, oferind un exemplu bun fraților aromâni din Grecia, Republica fostă iugoslavă a Macedoniei și Bulgaria.

Un cuvânt de pios omagiu merită regretatul părinte Dumitrache Veriga, apostolul aromânilor din Corcea.
Recunoașterea oficială a aromânilor ca minoritate națională în Albania ne amintește o dată în plus de necesitatea ca statul român să se achite exemplar de obligațiile sale de solidaritate culturală cu aromânii aflați în dificultate identitară și cultural-lingvistică. 
Trebuie să avem în vedere, între altele, susținerea deschiderii de grădinițe, școli și biserici pentru aromânii din Albania, să sprijinim apariția ziarelor și revistelor în dialectul istoric aromân și în româna literară, să înlesnim apariția unui post de radio și de televiziune în zona de maximă concentrație a aromânilor, care să retransmită emisiunile în dialectul aromân ale Radio România Internațional, să le acordăm mai multe burse tinerilor români din Albania, să deschidem un Institut Cultural Român la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda, să înființăm o redacție în dialectul istoric aromân la postul TVR Internațional și încă atâtea altele.

Pentru toate acestea însă va trebui să aprobăm pentru 2018 un buget adecvat pentru Ministerul Românilor de Pretutindeni și cel al Afacerilor Externe.
Respectele noastre Guvernului și Parlamentului Republicii Albania pentru recunoașterea minorității naționale aromâne înrudite!”, a declarat deputatul Constantin Codreanu. 
De asemenea, președintele Comisiei pentru comunităților de români din afara granițelor țării le-a adresat aromânilor din Albania câteva cuvinte în dialectul istoric aromân:

”Duruți frați rămăńi dit Arbinișie, Rămăńia vă are tu vreare și va s-vi dea tut agiutorlu cultural ți lipseaște. S-bâneadză Arbinișia! S-bâneadză Rămăńia și rămănamea di ițido!”, cuvinte care, transpuse în limba literară, înseamnă:

”Dragi frați români din Albania, România vă iubește și vă va acorda tot ajutorul cultural necesar. Trăiască Albania! Trăiască România și românii de pretutindeni!”.

 

https://cubreacov.wordpress.com/2017/10/13/aromanii-recunoscuti-prin-lege-ca-minoritate-nationala-in-albania/

https://www.rumaniamilitary.ro/aromanii-recunoscuti-ca-si-minoritate-in-albania

https://www.timpul.md/articol/constantin-codreanu-aromanii-au-devenit-oficial-minoritate-naionala-in-albania

 

 

 

 

 

19/10/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

O analiză a problematicii minorităţilor naţionale din România. VIDEO

 

 

 

 

Cu toate că la nivel mondial, nu a fost posibilă instituirea unei definiţii unanim recunoscute, în prezent putem spune că s-a generalizat o definire a minorităţilor naţionale prin recunoaşterea ca atare a unor grupuri de persoane care au cetăţenia statului în care locuiesc, sunt în inferioritate numerică în raport cu populaţia majoritară şi  prezintă caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte .

Minorităţile naţionale mai sunt definite şi prin alţi  termeni, în cazul Poloniei, Albaniei şi Ungariei – unde întâlnim termenul de minoritate lingvistică, religioasă sau culturală şi, mai rar, naţională şi etnică.

Din punct de vedere al reglementărilor internaţionale, problematica minorităţilor în Europa este veche, iar primele acte juridice au avut în vedere protejarea unor populaţii minoritare din punct de vedere religios.

► Astfel, în anul 1878, Tratatul de la Berlin, semnat de Bulgaria, Muntenegru, România şi Serbia, prevedea asigurarea drepturilor egale ale tuturor cetăţenilor lor, iar în 1881 a fost parafată Convenţia internaţională de la Constantinopol, care aducea prevederi clare privind protecţia musulmanilor.

► În anul 1913 a fost semnat Tratatul de la Bucureşti, între Bulgaria, Grecia şi Serbia, care menţiona, printre altele, autonomia şcolară şi religioasă a cuţo-vlahilor de pe teritoriul lor.

►  În 1919, Conferinţa de la Versailles,  s-a încheiat cu instituirea unor reguli privind protecţia minorităţilor, iar în anul 1945, aceste prevederi au fost întărite de Carta Naţiunilor Unite.

► În anul 1948, a apărut Convenţia cu privire la Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid, iar în 1965 a fost instituită Convenţia Internaţională cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

► În anul 1992 a fost semnată Declaraţia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor aparţinând Minorităţilor Naţionale sau Etnice, Religioase şi Lingvistice, urmată, în anul 1996, de Recomandarea 1300 privind protecţia drepturilor minorităţilor, elaborată de statele membre ale Uniunii Europene.

În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sunt protejate de reglementări legale între care distingem:

  • Constituţia României

  • Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare

  • Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale

  • Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993

Conform recensământului din 2011, din totalul de 20,1 milioane de locuitori ai României, maghiarii sunt cei mai numeroşi dintre minoritarii recenzaţi, respectiv 6,1 %, adică aproximativ 1 300 000 de cetăţeni.

 

 Populaţia de origine maghiară

Prezenţa maghiarilor pe actualul lor teritoriu de răspândire datează din anul 895.

Secuii, o populaţie iniţial diferită etnic de cea maghiară, au fost atestaţi pe actualul teritoriu în secolul XII. 

Maghiarii sunt majoritari în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar în proporţie de   peste 20%, există în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

Ei dispun de numeroase instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, de multiple emisiuni dedicate lor la posturile publice de radio şi televiziune, de numeroase instituţii de cultură cum sunt Opera Maghiară din Cluj, Teatrele  maghiar de Stat din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Sfântu Gheorghe sau  Odorheiu Secuiesc, muzee, biblioteci, case memoriale.

Principala lor organizație care îi grupează  sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, reprezentată şi în Parlament.

Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

 

Sursa: http://www.rador.ro/

 

 

 

 CITIŢI MAI MULT ACCESÂND :

http://www.rador.ro/2014/12/18/analiza-minoritatile-nationale-din-romania-intre-aspiratii-si-realitati/

 

 

 

29/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: