CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Acordul secret româno-rus „Sazonov-Diamandy” din 1914

Imagini pentru harta Romaniei 1916 photos

Foto: Harta României în anul 1914

 

 

 

 

La 18 septembrie/1 octombrie 1914, guvernul României a încheiat o înțelegere secretă cu Rusia („Acordul Sazonov-Diamandi”).

În schimbul neutralității binevoitoare față de Antanta, Rusia angajându-se să apere frontierele României și să-i recunoască drepturile asupra teritoriilor românești ocupate de Austro-Ungaria.

Cât de sinceră era Rusia, reiese din circulara trimisă de ministrul de externe Sazonov, către omologii săi din Antanta prin care se justifica, apreciind că trebuie să se promită României orice pentru a nu sprijini militar Puterile Centrale, urmând ca la sfârșitul războiului să se reanalizeze doleanțele ei, în funcție de interesele zonale ale învingătorilor.

Un Tratat secret încheiat de România cu Puterile Centrale ( Germania şi Austri-Ungaria), cunoscut de foarte puţine persoane, exista încă din 30 octombrie 1883 şi stipula, printre altele şi sprijinul armat împotriva Rusiei.

Existenţa acestui tratat a fost adusă în atenţia preşedinţilor marilor partide din ţarăde către regele Carol I în timpul Consiliului de Coroană din 3 august 1914, întrunit la Sinaia.

Cei 18 politicieni,regele Carol I şi principele moştenitor, Ferdinand aveau sarcina extrem de dificilă de a alege între trei opţiuni:

(1) să păstreze alianţa cu Puterile Centrale, care deşi avea avantaje enorme, însemna renunţarea la Transilvania şi Bucovina,

(2) să se alieze cu Antanta, chiar dacă Rusia anexase Basarabia în 1878 sau

(3) neutralitatea, varianta cea mai prudentă.

În aceeaşi perioadă, Italia îşi declarase neutralitatea, lucru care a contribuit la luarea deciziei finale de către guvernul român.

În perioada neutralității României, relația cu Rusia a fost bună, în condițiile în care la 18 septembrie/1 octombrie 1914 a fost semnat Acordul secret  Diamandy-Sazonov, prin care:

,,Rusia se angajează să se opună la orice atingere a statu-quo-ului teritorial al României în fruntariile actuale. Ea se obligă depotrivă să recunoască României dreptul să-și anexeze părțile din monarhia Austro-Ungară locuite de români.

Cât privește Bucovina, principiul naționalităților ne va servi de bază la delimitarea teritoriilor anexate de către Rusia și România. Această delimitare va fi săvârșită după constatările făcute la fața locului. Pentru aceasta o comisie inter-administrativă va fi numită și ea va primi instrucțiuni pline în spiritul împăciuitor de care sunt însuflețite ambele guverne. România poate ocupa teritoriile mai sus menționate, cândva judeca mai bine, Rusia se obligă să facă să fie aprobate de către cabinetele de la Londra și din Paris, instrucțiunile de mai sus.” 

În aceeași zi, Constantin Diamandy îi declara lui S. D. Sazonov că ,,România se angajează din partea ei, să păstreze o neutralitate amicală față de Rusia, până în minutul când dânsa va ocupa părțile din monarhia Austro-Ungară locuite de români.” 

Alte prevederi ale acordului stipulau că statul român se obliga să păstreze o „neutralitate binevoitoare” faţă de Rusia până ce se va decide să intre în război, în schimb Rusia se obliga să determine guvernele francez şi britanic să recunoască acordul încheiat.

De asemenea, părţile se obligau să păstreze un secret absolut asupra existenţei şi conţinutului acordului.

 

La nouă zile după încheierea acordului secret cu Rusia, bătrânul militar și patriot german care a fost Carol I și care nu ezitase să reprime cu trupele orice manifestație pro-război și pro-eliberarea Ardealului, a murit de inimă rea.

Bătrânul suveran a murit de război”, a fost concluzia ministrului de externe ungur Ottokar Czernin!

După doi ani de neutralitate, România a semnat la București, la 4/17 august 1916, Tratatul de alianță cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia, prin care i se recunoșteau drepturile asupra teritoriilor românești ocupate de Austro-Ungaria.

Revista vieneză Muskete, extrem de influentă prin politica editorială pro-monarhică și materialele care frizau rasismul despre inamicii Puterilor Centrale, publica pe prima pagină o caricatură extrem de violentă în ediția sa  din 7 septembrie 1916.

 

 

 

 

 

bordel

 

 

 

 

 

Sub titlul ”Meșteșugul Miss Britannia”, graficianul maghiar Josef Diveky reda o scenă de bordel: matroana îndesată și fălcoasă (Marea Britanie) îi prezintă unui ofițer rus ce se bucura deja de mângâierile a două profesioniste (Franța și Italia) o tânără rușinată în costum popular românesc cu vorbele:

”Iat-o și pe a treia soră latină. Poate vreți să vă retrageți cu ea acum domnule Kanciukov?”

Caricatura de mai sus încerca să sintetizeze furia Austro-Ungariei, față de intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, la 28 august 1916.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

http://revistapolis.ro/cooperarea-militara-romano-rusa-1916

http://www.cunoastelumea.ro/dr-mircea-dogaru-sacrificarea-romaniei-de-catre-aliati

http://moldnova.eu/ro/romania-ca-o-curva-drumul-spre-unirea-romanilor-1916-1918

18/09/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: