Povestea emoţionantă a lituanianului DRASIUS KEDYS, tatăl care şi-a facut singur dreptate ucigând doi pedofili. VIDEO

 

 

 

 

Drama tatălui lituanian, Drasius Kedys, care i-a executat pe violatorii fiicei sale de numai patru anişori, a impresionat  cu câţiva ani în urmă întreaga Europă.

 Lituanianul care a decis să-și răzbune cu propriile mâini  fetița de 4 ani, violată cu acordul mamei, de un politician și un judecător, este încă un erou, un simbol al spiritului dreptății pe cont propriu, atunci când justiția nu face nimic.

Fiica sa, Deimantela ,avea 4 ani în 2008 când și-a rugat tatăl, în custodia căruia se afla din 2006, să nu o mai ducă în vizită la mama ei, Laima Stankūnaite.

 Fetița  i-a spus că de fiecare dată când venea la mama ei, acolo era și un anumit individ, Andrius, care o atingea, o mângâia și o supunea la acte greu de descris.

Din povestirile micuței Deimantela, era clar că totul se petrecea cu acordul mamei şi că acel Andrius, însoțit de alți doi, Jonas și Aidas, o luau uneori pe fetiță și o duceau într-un hotel.

Mama primea în schimb bani, 1000 de euro de fiecare dată, adica 4000 de euro pe lună, pentru că fetița își vizita mama lunar, la finele săptămânii. 
  În 2008, bărbatul a prezentat unei instanţe din Lituania 200 de scrisori şi filmuleţe.

Acestea arătau că fosta soţie a lui Kedys îşi oferea fetiţa unor pedofili, printre care un politician şi un judecător, ambii lituanieni, iar cumnata lui Drasius Kedys (sora soţiei), ar fi fost complice.

Drasius Kedys a încercat să dea grupul de pedofili pe mâna justiției, fără niciun rezultat.

Justiția litiuaniana a refuzat orice plângere civilă a lui Kedys. Mai mult, procurorul general al Lituaniei nu a găsit potrivită interogarea lui Jonas Furmanavičius, unul dintre pedofili, judecător la un tribunal din Vilnius, dar a găsit de cuviință să îl critice pe Drasius Kedys pentru că, în dispererea lui,  a publicat pe internet un filmuleț cu tot ceea ce povestea micuța Diemantela și că a trimis scrisori la sute de parlamentari.

După ce procesul a fost închis din lipsă de probe, Drasius Kedys a decis să îşi facă dreptate de unul singur.

 Judecatorul Jonas Furmanaviczius a fost executat în data de 5 octombrie 2009 cu trei gloanţe în organele genitale şi unul in cap. În aceeasi zi, a fost executată şi cumnata sa, mama verişoarei fiicei sale, Violeta Naruseviciene, gasită moartă la periferia orasului Kaunas.

Fosta sotie a lui Drasius şi pedofilul Andrius Usas au scăpat ca prin minune.

Andrius Usas, politicianul de care vorbea fetița si pe care Drasius nu a apucat să-l omoare atunci, a murit doi ani mai târziu înecat într-o mlaştină.

Drasius a mers însă la sediul partidului acestuia și la sediul Oficiului Protecției Copilului, din Vilnius, unde a detonat bombe.

Sute de mii de oameni şi-au exprimat solidaritatea faţă de bărbatul de 37 de ani care şi-a făcut singur dreptate, în numele micuţei sale Deimantela.

Drasius Kedys a fugit, fiind cautat de politişti, dar a beneficiat   de sprijinul oamenilor, care s-au solidarizat cu el şi care au încercat sa îl ajute.

Deşi era căutat de poliţia din întreaga Europă, tatăl care i-a executat pe cei care i-au molestat sexual fiica, nu a putut fi prins multă vreme.

In cele din urma, Drasius a fost găsit mort. Iniţial s-a dat publicităţii informaţia ca  s-ar fi înecat chipurile cu propria vomă, pentru că era beat.

 

Presa a dezvaluit însă că la autopsie s-a descoperit că avea stomacul plin cu cocaină şi calmante şi că pe corpul său existau mai multe răni.

Ulterior, raportul medicilor legişti arăta clar că de fapt lituanianianul a fost ucis. Varianta neoficiala a fost aceea ca Drasius Kedys ar fi fost  ucis chiar de autorităţi.

 

 

 

 

Cand lituanienii au ales în 2010 în direct la televizor, cei mai populari oameni ai anului din ţara lor, Drasius Kedys a ieşit al doilea, după  Dalia Grybauskaite, proaspăt aleasă preşedinta tarii.

 

Epilog :

 

În 2012, aceeași „justiție” a decis ca fiica lui Kedys să fie reîncredințată mamei degenerate.

Pentru punerea în aplicare a deciziei au fost au fost aduşi  300 de membri ai forţelor speciale de interventie lituaniene, care au luat cu asalt casa în care se afla refugiată fetița și, în ciuda emoţionantului scut uman care populaţia a încercat să se opuna acestei nemernicii, fiica lui Drasius Kedys a fost luată cu forţa, sedată şi dusă intr- un loc  păstrat  secret.

 

 Surse: activenews.ro/ http://www.libertatea.ro/ http://www.luju.ro

 

 

 

 

 

MOLDOVENII REDOBANDESC CETATENIA ROMANA IN DEPLINA CONFORMITATE CU NORMELE EUROPENE

Exista precedente, in anii 70 in Franta cu cei nascuti in Algeria, si in anii 90 cu Germania de est.

Cateva ziare europene influente au revenit recent la presupusele ingrijorari pe care le-ar avea europenii in legatura cu obtinerea cetateniei romane de un numar tot mai mare de moldoveni. Europa Libera i-a intrebat pe Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene de la Bucuresti, si pe Jana Kobzova, Coordonatorul pentru Rusia si Europa extins de la Consiliul European pentru Relatii Externe din Londra, cum se explica ingrijorarea invocata de presa.

Coordonatorul pentru Rusia si Europa extinsa de la Consiliul European pentru Relatii Externe din Londra, Jana Kobzova noteaza ca articolelele ce vizeaza proportiile pretins ingrijoratoare ale obtinerii pasapoartelor romanesti de catre moldoveni au aparut in ziare considerate eurosceptice, cu toate acestea ele exprima o anume stare de spirit in anumite straturi sociale din Europa de Vest:

Jana Kobzova: „Germania, Marea Britanie, Italia au avut experientele lor proprii cu muncitori din Europa de Est. Chiar daca s-a inregistrat si un beneficiu asupra economiilor lor, perceptia publicului este in disonanta cu acest impact, europenii au impresia ca lucratorii din estul Europei le iau locurile de munca.

Vestul Europei se arata ingrijorat alteori de faptul ca extinderea a mers prea departe si mai curand ar opta pentru oprirea extinderii decat pentru continuarea asimilarii de noi membri. De aceea, problema pasapoartelor si pasii facuti de Romania le trezeste ingrijorare intrucat le da senzatia ca s-ar incerca o extindere prin „usa din spate”, cum ar veni.”

Experta nu exclude ca motivatia cea mai simpla a articolelor critice este lipsa de subiecte incitante in plina vara. Si totusi articolele sunt de luat in seama intrucat pot fi considerate o hartie de turnesol ce reda reactia la tot ce se intampla in Romania si in Republica Moldova. Experta noteaza in acelasi timp ca la modul practic Uniunea Europeana nu poate zadarnici acordarea cetateniei romanesti pentru ca este vorba despre dreptul suveran al Romaniei.

Jana Kobzova: „In general sa eliberezi pasapoarte cetatenilor care traiesc in alte state, este un lucru sensibil. Mai ales dupa razboiul ruso-georgian, pentru ca asta e ceea ce a facut Rusia in Osetia de Sud si Abhazia – a eliberat pasapoarte ruse si a folosit ca argument pentru intrarea in Georgia protejarea cetatenilor rusi. Si de aici provin ingrijorarile.”

Directorul Centrului Roman de Politici Europene de la Bucuresti, Cristian Ghinea crede ca o parte din responsabilitatea pentru zisul subiect scandalos ar fi trebuit sa si-o asume autoritasile romanesti care, noteaza expertul, nu au putut comunica eficient europenilor despre temeiurile si evolutia procesului de redobandire a cetateniei romane de catre cei din Republica Moldova.

Cristian Ghinea: „Trebuie sa comunicam bine si coerent si preventiv, sa nu mai asteptam scandaluri de presa si sa fim acuzati si pur si simplu sa comunicam noi de buna-voie aceste informatii. De pilda, nu se comunica foarte bine la Ministerul Justitiei din Romania numarul de cetatenii, cum se acorda, in ce stadiu se afla dosarele, cate dosare sunt respinse – aceasta este foarte important ca sa arati ca nu dai tuturor celor care o cer.”

Expertul este de parere ca Bucurestiul ar fi trebuit sa insiste pe conformitatea cu normele si principiile europene a procesului de redobandire a cetateniei cu suficiente precedente in practicile europene.

Cristian Ghinea: „Sa spunem la Bruxelles, sa spunem Uniunii Europene, ca este un proces de redobandire a cetateniei, care nu se practica pe scara masiva si imediata, adica nu dam doua–trei milioane de cetatenii imediat, este un proces in timp, chiar greoi. Exista precedente, in anii 70 cu Franta si cu cei nascuti în Algeria, care era teritoriu administrativ francez si care si-au recapatat cetatenia franceza, la fel nu mai vorbesc de cei din Germania de Est.”

Directorul Centrului de la Bucuresti spune ca in urma furtunei de presa s-ar putea sa existe o presiune mai mare pe autoritatile romanesti, dar in acelasi timp este important sa se faca diferentierea intre ceea ce el numeste isteriile din mass-media, discursul politic si realitatatile curente.

Sursa

De ce trebuie sa afisam harta Romaniei Mari?

Acest articol nu are drept scop atacarea unor grupuri sau persoane care folosesc o harta a „Romaniei Mari” care cuprinde doar teritoriul actual al Romaniei si al Republicii Moldova.

Nici macar nu ma intereseaza cine foloseste aceasta harta si nu ma intereseaza nici daca cineva va lasa comentarii la acest articol in care sa aduca argumente de ce trebuie folosita harta aia si considera ca eu am o pozitie gresita.

icol nu are drept scop atacarea unor grupuri sau persoane care folosesc o harta a „Romaniei Mari” care cuprinde doar teritoriul actual al Romaniei si al Republicii Moldova.

Nici macar nu ma intereseaza cine foloseste aceasta harta si nu ma intereseaza nici daca cineva va lasa comentarii la acest articol in care sa aduca argumente de ce trebuie folosita harta aia si considera ca eu am o pozitie gresita.

Care e problema cu aceea harta? E o harta falsa a Romaniei, Romania Mare dintre cele doua razboaie mondiale cuprindea si Bucovina de Nord, Cadrilaterul, Tinutul Herta, Tinutul Hotinului (Nordul Basarabiei, astazi in Ucraina) si Bugeacul (Sudul Basarabiei, tot in Ucraina).

Astfel si sloganul „Basarabia Pamant Romanesc” nu isi are rostul cand e pus langa o astfel de harta, find reprezentata doar Republica Moldova (doua treimi din teritoriul Basarabiei).

Argumentul ca harta reprezinta realitatea politica si istorica actula (existenta a doua state romanesti) e lipsit de sens.

Daca vrem sa prezentam realitatea polica a momentului, trebuie sa reprezentam harta cu granita intre Romania si Republica Moldova, pentru ca asta ar insemna sa vorbim de realitatea politica: sa recunoastem granitele.

Si daca e sa vorbim de realitatea istorica, atunci trebuie sa tinem cont de granitele Romaniei in perioada interbelica.

Sunt de acord ca pe moment nici nu se pune problema ca Bugeacul sau Bucovina de Nord sa reintre in granitele Romaniei si ca in primul rand trebuie realizata unirea cu Republica Moldova.

Dar aceeasi situatie e si in cazul ungurilor, au avut si ei „o Ungarie mare”(de fapt o provincie autonoma a Imperiului Austro-Ungar) si daca ar fi sa ne referim la realitatea politica actuala, atunci ne putem intreba: Sibiul, Brasovul, Hunedoara, cand vor mai face parte din Ungaria?

Croatia cand va mai face parte din Ungaria? Transcarpatia cand va mai face parte din Ungaria?

Estul Austriei cand va mai face parte din Ungaria? Dar in ciuda acestui fapt ungurii folosesc tot timpul harta Ungariei mari, cuprinzand toate teritorile care au facut parte din Ungaria intre 1867 si 1918.

Nu o sa vedem niciodata la unguri o harta care sa cuprinda doar teritoriul actual al Ungariei, nordul Ardealului si sudul Slovaciei.

Asta pentru ca la ei Ungaria mare, desi o idee utopica, este un simbol, un ideal. De ce sa nu fie si la noi Romania Mare un ideal?

Iar daca este deja, cea ce cred, atunci avem datoria sa folosim adevarata harta a patriei noastre: harta Romaniei Mari.

Insa acum, unii pot sa imi reproseze ca daca tot vreau o harta mare, trebuie sa folosesc o harta care sa cuprinda si Transnistria, Maramuresul de Nord, Timocul, Banatul de Vest, Partiumul, Pocutia, zona Vidin din Bulgaria, etc, ca si acestea sunt teritorii romanesti.

Da, sunt teritorii romanesti, insa nu au facut parte niciodata din Romania Mare.

Romania Mare nu a fost cel mai mare stat pe care l-am fi putut avea, insa a fost statul pe care ni l-a lasat Dumnezeu.

Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne implicam pentru romanii din teritorile care nu au facut parte din Romania Mare.

 Noua Dreapta a aratat ca nu este indiferenta fata de situatia romanilor din Timoc si Bulgaria.

 Dar romanul abia daca mai invata la scoala ca a existat o Romanie Mare, cred ca cea mai mare parte a romanilor habar n-au ca la sud de Dunare, in Timoc, traiesc 400.000 de romani. Din cate am observat, cei mai multi se uita ciudat numai cand vad harta Romaniei Mari.

Deci sa promovam o harta cu toate aceste teritorii ar insemna ca majoritatea sa stie de ce aceste teritorii au fost puse pe harta. Tot ce ar face o astfel de harta ar fi sa creeze confuzie si sa dea nastere la sute de intrebari.

Deocamdata este important ca fiecare roman sa cunosca ce reprezinta Romania Mare si sa promoveze aceasta harta, sa se mandreasca cu si sa o afiseze peste tot.

 Romania Mare a existat, ea este un ideal spre care tinde nationalismul romanesc. 1 decembrie 1918 nu a fost finalul unirii romanilor dar a fost punctul culminant, un reper la care sa ne raportam (deocamdata).

 

Traiasca Romania Mare!

 

 

Autor: Gheorghe Haiduc-ND Cluj