CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DEZVĂLUIRI. Bătăliile din umbră dintre spionajul sovietic și Occident

 

 

Imagine similară

Pavel Sudoplatov (1907~1996)

 

 

 Pavel Sudoplatov a fost director-adjunct al spionajului extern sovietic între anii 1939-1942. La 15 iulie 1941, el a fost numit director general al Administraţiei Misiunilor Speciale din Ministerul Afacerilor Interne (NKVD) al URSS, departamentul care se ocupa de răpiri, asasinate, sabotaje şi lupte de gherilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

A condus Direcţia a IV-a din NKVD, însărcinată cu războiul de partizani contra Germaniei naziste, care invadase URSS la 22 iunie 1941.

În perioada 1944-1946, Sudoplatov a fost şeful Biroului de Informaţii al Comitetului Special al URSS pentrul Proiectul Atomic, care a reprezentat principala sursă de informaţii pentru dezvoltarea tehnico-ştiinţifică a armelor atomice sovietice.

Sfera de activitate în care era angajat Sudoplatov a fost realmente extraordinară: răpire şi asasinare; sabotaj şi război de partizani în timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial; înfiinţarea de reţele ilegale de spioni sovietici în SUA şi Europa Occidentală.

Însă domeniul crucial de activitate în care a fost angrenat Sudoplatov a fost spionajul atomic pe teritoriile SUA, Angliei şi Canadei.

Pavel Sudoplatov a fost arestat după căderea de la putere a lui Lavrenti Beria temutul șef al poliției politice sovietice. În pofida torturii şi a izolării complete în închisoare, acesta a refuzat să se „confeseze”, insistând că acuzaţiile aduse contra lui sunt deformări ale activităţilor sale, pentru care fusese decorat şi promovat până la gradul de general-locotenent.

A fost eliberat din închisoare după 15 ani de temniţă grea, dar abia în anul 1992 va reşi să-şi obţină reabilitarea. A rămas un adept al comunismului, el atribuind căderea URSS-ului faptului că oameni inferiori lui Stalin au ajuns la conducerea statului sovietic.

În acest sens el scrie că: „cei care pretind a scrie istoria noastră nu pot reabilita imperiul ţarist şi pe Lenin, cu scopul de a-l prezenta pe Stalin drept un criminal, este prea facil, având în vedere intelectul şi viziunea lui.

 

„Misiuni speciale” este o carte de memorii uimitoare şi un document istoric unic, mărturia unui om care a ştiut cele mai negre secrete ale imperiului sovietic. Autorul cărţii, Jerrold L. Schecter povesteşte că pentru realizarea cărţii a realizat zeci de ore de interviuri, la care participa şi fiul fostului spion; 20 de ore sunt înregistrate video.

Discuţiile aveau loc când Anatoli Sudoplatov avea deja o vârstă înaintată, de peste 80 de ani, iar durata maximă a unui interviu era de trei ore. Autorul punctează că Anatoli Sudoplatov nu a arătat niciodată remuşcări pentru faptele sale, multe şocante, ci dimpotrivă, povestea că acţiunile sale au avut loc în contextul în care Rusia a devenit o mare putere mondială.

Dezvăluirile spionilor sunt întotdeauna incomode pentru ceilalți

 

 

Printre cele mai importante misiuni ale sale s-au numărat asasinarea lui Lev Davidovici Troţki (unul dintre fondatorii  Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă, iar mai apoi şi primul comandant al Armatei Roşii şi Comisar al poporului pentru apărare), aflarea secretelor bombei atomice, cu ajutorul unor savanţi renumiţi precum Oppenheimer sau Bohr.

Şocante sunt şi dezvăluirile acestuia privind rolul real jucat de soţii Rosenberg în spionajul atomic al URSS; motivul pentru care Stalin a inventat Complotul Medicilor şi conspiraţia sionistă; cine a ordonat masacrul din Pădurea Katyn; cum au organizat Hruşciov şi colegii săi arestarea şi împuşcarea lui Beria.

Aflăm și că Finlanda, mereu dată ca exemplu de curaj și demnitate, a avut de ales între ofeta Rusiei și ce a urmat. A cam ieșit în pagubă!…

De asemenea s-a confirmat că liderul comunist ungur, Imre Nagy, era omul rușilor. Cu soldă lunară. Așa că adevărul despre „revoluția” ungară mai trebuie căutat. 

Alături de alți maghiari, dezertori la ruși din armata imperială, Imre Nagy  făcuse parte din echipa care a asasinat familia țarului Nicolae al II-lea.

 

Mărturiile şocante ale lui Sudoplatov

 

16/04/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dosare declasificate/Spionul Mihai Matisin

Inspectoratul General al Sigurantei Romane din Basarabia l-a arestat, la 9 februarie 1927, pe Mihail Matisin, un tanar de 21 de ani, inaltime medie, brunet, „deloc urat”, acuzandu-l de „spionaj militar in favoarea sovietelor”.

Agentii Sigurantei l-au urmarit pe suspect din momentul in care au observat ca, desi acesta nu avea nici o ocupatie, frecventa localurile in care aveau loc petreceri, cheltuind sume foarte mari de bani.

„Intamplator”, in contact cu Matisin intrase un agent al Sigurantei, care i-a marturisit ca lucreaza pentru serviciul de spionaj sovietic.

 

Profitand de ocazie, Matisin l-a rugat sa-i puna la dispozitie detalii despre reteaua cailor ferate romane.

Biroul II Informatii din cadrul Corpului III Armata a realizat, la solicitarea Sigurantei, mai multe Ordine cu caracter secret, dar false, privind exploatarea cailor ferate. Matisin a fost arestat in momentul in care a primit informatiile. La perchezitie s-a gasit asupra sa o scrisoare pe voia sa o trimita unei iubite din Cehoslovacia, mustruluind-o ca i-a scris foarte putin despre ea:

„Scumpa mea pisicuta. Tu ma chinuiesti foarte mult ca sa primesc la timp scrisori. Cu ce se explica aceasta? Nu cumva ai inceput sa ma uiti?

Chiar si celelalte scrisori au fost foarte scurte si in ele se vorbeste foarte putin despre tine. Te rog iarasi sa nu ma chinuiesti. La noi tote ca si in trecut: plictiseala, invat, invat si astazi la fel. (…) Totusi, te sarut tare, tare si astept un raspuns detaliat”.

 

 La prima vedere pare ca Siguranta arestase un student indragostit. Doar la prima vedere. Si asta pana cand scrisoarea a ajuns in laboratoarele Sigurantei, unde s-a constatat ca recipisa fusese scrisa cu cerneala simpatica.

Pe scurt, mesajul interzicea recrutarile de noi informatori deoarece „cu cat te vei intinde mai mult cu atat ai mai multe sanse sa te prabusesti”.

La interogatoriu, Matisin a precizat ca a fost racolat de Serafim Vasinski din Brno (Cehia), care ii vira prin banca sume de 15.000 de dolari pentru informatiile primite.

Acesta a fost ajutat de Grigore Burda, care, pentru 15.000 de dolari, i-a pus la dispozitie informatii clasificate privind posturile telegrafice din Basarabia.

 

Matisin si colaboratorii acestuia si-au recunoscut vina, fiind trimisi in judecata la Chisinau, in fata Consiliul de Razboi al Corpului II Armata.

Intre timp, din Brno sosise, la 13 februarie 1927, o noua scrisoare prin care se cereau informatii despre lucrarile de fortificatii care se executau intre Prut si Siret si constructiile de sosele si cai ferate…

Ziarul Financiar

26/01/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: