CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ANALIZE GEOPOLITICE: Războiul care a schimbat lumea și șase tendințe strategice pe care Rusia nu le mai poate opri

Revista Newsweek.ro constată că cele 100 de zile de război declanșat de Rusia în Ucraina au adus mutații politice de neimaginat cu doar câteva luni mai înainte.

Este adevărat, în ultimele săptămâni s-au constatat diferențe de vederi în interiorul taberei occidentale cu privire la condițiile păcii. În același timp, livrările de armament greu către Ucraina continuă și este posibil ca acestea să schimbe cursul confruntării în următoarele săptămâni și luni.

Da, Rusia continuă să distrugă și să aducă tot mai multe trupe pe teatrul de război. Dar aceasta nu poate schimba tendințele deja vizibile și care își vor lăsa amprenta asupra mersului lumii, indiferent de evoluțiile de pe terenul de luptă. 

Suedia și Finlanda abandonează neutralitatea și cer aderarea la NATO

Este un fapt cu adevărat istoric. Suedia iese dintr-o neutralitate de 200 de ani pentru a se alătura taberei nord-atlantice.

În timp ce vecina sa, Finlanda, renunță la politica ambivalentă față de URSS și Rusia, în schimbul căreia și-a menținut sistemul politic și economic liberal, după Cel de-al Doilea Război Mondial. 

De facto, cele două națiuni scandinave au fost considerate tot timpul ca fiind parte a lumii occidentale. În același timp, ele s-au mândrit mereu cu neutralitatea și pacifismul lor.

Dar atât la Stockholm cât și la Helsinki se discuta de mai mult timp cel puțin despre apropierea de NATO dacă nu chiar despre o aderare propriu-zisă.

Suedia și Finlanda au privit cu foarte multă teamă la creșterea agresivității Rusiei lui Putin. Anexarea Crimeei din 2014 a fost un prim semnal de alarmă, iar cele două guverne au trecut ime-diat la modernizarea armatelor. Opiniile publice rămâneau, însă, atașate ideii de neutralitate.

Până la invadarea Ucrainei, care a răsturnat totul. O schimbare de atitudine atât de bruscă în rândul a două națiuni democratice își găsește cu greu corespondent în istoria modernă. Rusia a reușit.

Danemarca iese din euroscepticism

La 1 iunie, danezii votau, în proporție de 67%, pentru aderarea la Politica de Apărare a Uniunii Europene.

În 1992, danezii s-au opus Tratatului de la Maastricht, care a a transformat Comunitatea Economică Europeană în Uniunea Europeană, planificând, printre altele, apariția monedei comune. 

Pentru a permite totuși intrarea în vigoare a Tratatului, danezii au aceptat în cele din urmă un compromis care le oferea mai multe derogări.

În baza lor, Danemarca a respins moneda unică, iar în 2015 s-a opus cooperării europene în domeniul justiției și afacerilor interne.

Acum, danezii au recurs la gestul invers și renunță, din proprie voință, la una dintre excepții, prin aderarea la politica europeană de apărare.

Stat membru al Uniunii Europene din 1972, Danemarca a fost caracterizată, în ultimele două decenii, de un pronunțat euroscepticism dovedind, pe de altă parte, un puternic angajament atlantist.

Iată că, de această dată, Danemarca se alătură unei forme de cooperare militară și strategică din cadrul Uniunii Europene, dând astfel mesajul că apărarea europeană este complementară Alianței Atlantice, nu opusă. Rușii au ajutat la această clarificare.

Polonia revine în tabăra europeană

După ce, la 28 mai, Seimul de la Varșovia a votat desființarea controversatei camere disciplinare, care putea pedepsi sau demite orice magistrat, Comisia Europeană a aprobat – în sfârșit – PNRR-ul polonez.

Astfel, este deschisă calea pentru ca Polonia să poată primi cele 35 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, sume necesare refacerii economiei după criza sanitară.

Momentul marchează o revenire a Poloniei la masa Europei „frecventabile“, iar aceasta nu poate fi desprinsă de războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Polonia se află în „prima linie“ în raport cu războiul, a fost afectată din plin de criza refugiaților și este un sprijinitor puternic al Ucrainei, inclusiv în privința aprovizionării cu echipamente de război sau a facilitării exporturilor. 

Este adevărat, la inițiativa unor europarlamentari din grupul Renew Europe, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen ar putea trece printr-o moțiune de cenzură în urma deciziei de a aproba PNRR-ul Poloniei.

Dar decizia strategică este pe masă: Polonia este un aliat puternic al Vestului, în contextul războiului, iar Varșovia este gata să devină mai flexibilă. O evoluție la care puțini se așteptau în urmă cu câteva luni. Rușii au făcut-o posibilă. 

Ungaria, tot mai izolată în Europa: pericolul Articolului 7

În privința relațiilor din interiorul Uniunii Europene, Ungaria se află acum la polul opus în raport cu Polonia. Politica pro-rusă a guvernului lui Viktor Orban i-a exasperat pe cei de la Varșovia, care au văzut în agresiunea declanșată de Kremlin o adevărată amenințare existențială. 

S-a rupt astfel – cu zgomot – un parteneriat de lungă durată în centrul Europei, între două guverne iliberale. Și, odată cu venirea la putere a unui guvern liberal în Cehia, am asistat la prăbușirea Grupului Vișegrad (V4), care, din motorul liberalismului în Europa Centrală și de Est, în anii 1990-2000, a devenit simbolul iliberalismului și euroscepticismului, în ultimul deceniu.

În ultimii ani, Ungaria și Polonia s-au sprijinit reciproc în Consiliul European, zădărnicind astfel adoptarea de sancțiuni pentru cele două guverne, din cauza încălcării normelor referitoare la democrație și statul de drept. 

Acum, Ungaria nu doar că a rămas singurul stat membru al UE cu PNRR-ul încă blocat la Comisia Europeană, dar împotriva sa a fost declanșat și mecanismul de condiționalitate a fondurilor europene de statul de drept. Budapesta are în față perspectiva sumbră de a nu mai primi niciun cent de la Comisia Europeană.

Mai rău, ruptura de Polonia – pe care vizita la Varșovia a noii președinte ungare Katalin Novak nu a reușit să o repare – poate veni cu ceva și mai rău pentru Budapesta decât tăierea banilor europeni: izolarea în cazul declanșării Articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea merge până la pierderea dreptului de vot în Consiliu.

În condițiile în care aliații europeni sunt și așa exasperați de atitudinea Budapestei în contextul războiului, ruptura de aliatul polonez poate aduce Ungaria într-o situație limită. 

Serbia, lăsată singură până și de vecinii ei

Refuzul Macedoniei de Nord, a Muntenegrului și Bulgariei de a permite survolul pentru aeronava ministrului rus de Externe Serghei Lavrov este extrem de semnificativ. 

Nu doar că au zădărnicit vizita programată la Belgrad, în 7 iunie, dar au transmis un mesaj clar: respingem intențiile Kremlinului de a destabiliza Balcanii.

Lavrov plănuia să vină la Belgrad cu un mesaj puternic de susținere a liderului separatist bosniac Milorad Dodik. Pentru Kremlin,  declanșarea unui conflict în Balcanii de Vest ar fi un mare avantaj, pentru că ar distrage atenția europenilor de la războiul din Ucraina. 

Dar atitudinea agresivă a Moscovei s-a lovit de rezistența a trei mici națiuni și a scos în evidență izolarea Serbiei, singurul aliat din Balcani.

Statele central-asiatice, tot mai reticente față de Kremlin

De la izbucnirea invaziei rusești în Ucraina, mai multe țări din Asia Centrală s-au distanțat de Moscova, arată o recentă analiză a rețelei tv France 24.

De la declanșarea invaziei, Kazahstanul și alte țări din regiune au sugerat prin numeroase gesturi distanțarea lor de puternicul lor aliat și vecin.

Manifestații pro-Ucraina s-au organizat, de exemplu, în Kazahstan, acolo unde adunările publice sunt strict controlate și unde, în decembrie, Rusia a intervenit brutal pentru a pune capăt unei revolte populare.

Uzbekistanul și Kazahstanul au trimis câteva zeci de tone de ajutor umanitar la Kiev, în principal materiale medicale. Ambele țări, care au relații bune cu Ucraina, nu recunosc independența celor două republici autoproclamate Donețk și Luhansk.

Îngrijorări se fac resimțite și în alte republici central-asiatice unde, după invazia rusă, o întrebare persistă: nu cumva, următorul va fi cineva dintre noi?

Un lucru e clar: după 24 februarie, în Asia Centrală, teama a luat locul atitudinii până acum binevoitoare sau măcar ambivalente față de Moscova. 

NOTĂ:

Rzeczpospolita, cel mai important cotidian din Polonia, a scris recent că unul dintre cei mai apropiați aliați și vecini ai Rusiei, Kazahstanul, a refuzat să trimită trupe în Ucraina pentru a sprijini ofensiva rusă și, de asemenea, nu recunoaște republicile separatiste Donețk și Lugansk, scrie Rzeczpospolita, cel mai important cotidian din Polonia.

Publicitate

19/06/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce nu va fi întrebat Klaus Iohannis?

 

 

 

Imagini pentru dancila si iohannis photos

 

 

 

 

 

Întrebată dacă se va duce astăzi la dezbaterea organizată de Klaus Iohannis, contracandidata lui Iohannis la prezidențiale, Viorica Dăncilă a declarat următoarele:

Îi văd așa de speriați, încât nu știu ce să zic. Am văzut astăzi numai pentru faptul că aș putea merge acolo, au venit purtătorii de mesaje ai domnului Iohannis și au jignit, au venit cu un atac. E ceva care cred că nu a fost întâlnit în România de la Revoluție încoace. Vom analiza. Luăm în calcul ambele variante”, a spus Dăncilă.

Eu am deschidere, este o datorie pe care o avem atât eu, cât și Klaus Iohannis în fața cetățenilor. Este un act de normalitate. Acest act arată respectul pe care îl avem pentru cetățenii români. În niciun caz România normală nu este România pe care o vrea Klaus Iohannis.

Așa este corect pentru români în primul rând. Am elimina toate aceste articole din presă străină în care toți se amuză că președintele României se ascunde de această dezbatere. E important că românii să își facă o impresie. Dacă ei cred că sunt nepregătită atunci această dezbatere ar fi un punct forțe pentru Klaus Iohannis. Puteam fiecare dintre noi să arătăm ce am făcut în mandat. Așa este normal”

 „  Pentru mine e important un singur lucru, faptul că trebuie să dăm dovadă de respect și responsabilitate, că în orice țară între candidații care intră în turul doi, o dezbatere e necesară. Domnul Iohannis de fiecare dată m-a jignit, că nu sunt pregătită, cu nu știu să gestionez. De ce nu vrea acea dezbatere, pentru a arăta cât de pregătiți suntem? Îi sfidează pe români.”

Într-adevăr, Klaus Iohannis se teme de o confruntare unu la unu cu Viorica Dăncilă. Iar pentru a nu se face literalmente de râs,   staff-ul său de campanie îi organizează marți, în aula Bibliotecii Universitare din București, o comedie. Căreia i-au pus eticheta de confruntare. Dar nu e o confruntare scrie analistul politic Sorin Roșca Stănescu pe  https://www.facebook.com/srstanescu/

Care este deosebirea dintre o dezbatere și o conferință de presă? Care este diferența dintre o conferință de presă făcută pe bune și o conferință de presă simulată? Ce detalii am aflat din interiorul staff-ului de campanie al lui Iohannis? Și nu de la Rareș Bogdan, cum ar putea să creadă unii.

Ce se va întâmpla și mai ales ce nu se va întâmpla marți, la impostura organizată în aula Biblioteca Centrale Universitare din București?

Confruntare electorală înseamnă să stai față în față cu contracandidatul tău, să răspunzi  la întrebările puse de un moderator, să-ți prezinți propriile argumente și să încerci să demostrezi că tu ești mai folositor cetățenilor țării decât celălalt.

Să răspunzi, dacă este cazul, unor acuzații. Ceea ce îi organizează lui Klaus Iohannis staff-ul său de campanie este o șmecherie și atâta tot.

O conferință de presă și ea simulată. Din interiorul staff-ului său de campanie, aflu că modul în care sunt aleși invitații este gândit riguros. În așa fel încât să fie evitați analiștii, jurnaliștii și politologii cei mai incomozi. Cei capabili să-i pună lui Klaus Iohannis întrebări tranșante. Însoțite de scurte comentarii, la fel de tranșante.

Neexistând o confruntare reală, prezidențiabilul PNL are posibilitatea

1). să îi evite pe toții interlocutorii care ar putea fi incomozi;

2) Să răspundă eliptic sau pur demagogic la întrebări, care vor avea un anumit grad de dificultate, care nu va depăși niciodată numărul cinci pe o scală de la unu la zece. Va fi o conferință de presă submediocră, cu răspunsuri neinteresante, dar această peltea, care va dura câteva ore, aruncată în ochii și în urechile telespectatorilor își va putea juca rolul de diversiune.

Fanii lui Klaus Iohannis vor pretinde că această impostură se numește dezbatere.

În aceste condiții, nu întrebările care i se vor pune la Klaus Iohannis sunt relevante și nu modul în care el va răspunde va fi relevant, ci mai degrabă întrebările care nu i se vor pune și răspunsurile pe care nu le va da ar putea prezenta un anumit grad de interes.

De altfel, în acest sens, în mediul electronic au apărut și primele semnale. Lui Klaus Iohannis  se pun întrebări grele. Care vizează pagube de miliarde de euro pe care el le-a provocat cu bună știință economiei naționale.

Sau încălcări grosolane ale Constituției dovedite prin decizii ale Curții Constituționale. Sau afirmații apocaliptice formulate în mod repetat, care au mărit în mod periculos dobânzile împrumuturilor făcute de Guvernul țării.

Aceste întrebări și provocări au inundat literalmente internetul, dar este evident că nici Klaus Iohannis, nci staff-ul său de campanie nu se arată dispuși să răspundă. Câinii latră, caravana merge mai departe.

În disperare de cauză, PSD montează la rândul său o comedie. Inițiază mai multe dezbateri unu la unu între miniștri Guvernului Dăncilă și miniștri Guvernului Orban.

Sunt provocări interesante, care s-ar putea dovedi utile pentru cetățenii României.

Numai că membrii Guvernului Orban refuză la rândul lor o confruntare. Și oricum, chiar dacă ar accepta, confruntarea nu va fi despre președinție, ci despre guvernare. Altă gâscă, în altă traistă.

Asemenea provocări pot fi la fel de utile, dacă n-ar avea la rândul lor un scop propagandistic și în altă săptămână decât în săptămâna decisivă de dinaintea turului doi a campaniei prezidențiale.

 ”Se vorbește tot mai insistent despre o intenție a doamnei Viorica Dăncilă și a staff-ului ei de campanie de a rupe porțile aulei Bibliotecii Universitare, năvălind peste Klaus Iohannis și stricându-i petrecerea pe care și-o organizează, pretextând că astfel răspunde numeroaselor întrebări care îl vizează, scrie pe  pagina sa de facebook SR Stănescu

Teoretic, este posibil acest lucru. Teoretic, întrucât Iohannis a anunțat că are loc o întâlnire deschisă la care participă și studenți, alături de ziariști, formatori de opinie și analiști politici, nimic n-ar putea împiedica un grup bine ales de pesediști reprezentând categoriile de mai sus să vină in corpore și să ocupe locuri în sala destinată dezbaterii.

Căci dacă intrarea e pe bază de listă și nu este liberă, Iohannis se face de râs.

Dacă la intrare nu este o listă, nu are cum să se opună provocării preconizate. Și tot teoretic nimic nu o poate împiedica pe Viorica Dăncilă, dacă intrarea e liberă, să fie prezentă și să transforme pantomima în dezbatere. În calitate de contracandidat prezidențial. Dar cum precizam mai sus, mișcarea poate avea un efect de bumerang.

Să ne imaginăm că organizatorii, care oricum nu fac altceva decât să simuleze o sesiune de întrebări și răspunsuri, cu lucrurile dinainte aranjate, sunt vigilenți și se așteaptă la o asemenea provocare. Pregătindu-se să-i facă față. În aceste condiții, am putea să vedem o îmbulzeală și un incident la intrare.

Iar doamnei Dăncilă pur și simplu i-ar putea fi barat accesul. Ca și celorlalți din batalionul de șoc PSD. În aceste condiții, confruntată cu SPP-ul lui Iohannis, doamna Dăncilă ar fi slită să părăsească scena de luptă și să plece acasă cu coada între picioare. Cine ar ieși în câștig?

După opinia mea, Klaus Iohannis. Pentru că aparatul său electoral și de propagandă ar scoate imediat în evidență faptul că doamna Dăncilă, rățoindu-se și îmbulzindu-se la intrare, a avut un comportament de țață. Total inadecvat unui candidat prezidențial.

Prin urmare, eu cred că mai degrabă tema aflată în discuție, mestecată îndelung pe rețelele de socializare, nu este decât încă o petardă electorală.

Poate lansată chiar de căre staff-ul lui Iohannis. Pentru a crea și a întreține o stare de tensiune și de emoție electorală. Favorabilă acestuia în toate ipostazele.”

19/11/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

UN ANTREPRENOR COLUMBIAN DE POMPE FUNEBRE A TRECUT LA RECENSAMANTUL FANTOMELOR

https://i0.wp.com/filmfanatic.org/reviews/wp-content/uploads/2006/11/Ghosts.JPG

Un antreprenor de pompe funebre columbian din orasul Medellin si-a ridicat meseria la un nivel superior si anume acela de a realiza, in premiera mondiala, un adevarat “recensamant” al fantomelor, spiritelor si altor duhuri care populeaza cimitirul aflat in grija sa in cel de-al  doilea mare oras din Columbia si in general locurile din oras unde bantuie acestea.Până acum oamenii sai  au recenzat  215 spirite si au inregistrat  23 de fotografii şi clipuri video.

„Este dincolo de orice îndoială că multe dintre clădirile oraşului  au fantome.De ani de zile, am auzit poveşti despre ele şi ne-am gândit că a sosit timpul să le catalogam  şi sa le si clasificam in urma unui  recensământ”, a declarat pentru AFP William Betancur.

Proprietarul firmei  Betancur Funeral Home  spune ca a inceput ‘activitatea’ cu câteva săptămâni în urmă prin trimiterea „unei  echipa de patru muncitori de la salonul sau  funerar – îmbrăcată în uniforme – pentru a inspecta  clădiri” în jurul orasului  Medellin, aflat la 245 km (152 mile) nord-vest de capitala Bogota .

„Au raportat 215 de fantome iar  …. aparatele noastre video  şi  de fotografiat au capturat 23 de imagini cu fantome,” a spus el cu mândrie.

Oricine poate raporta o apariţie nelumeasca, a spus el. „Ei imi dau doar un telefon sau e-mail (censofantasmas@hotmail.com) şi în funcţie de manifestarile acestora  ele vor fi clasificate.”

Betancur a spus el primeste  apeluri în fiecare zi de la oameni si companii „din Columbia şi în străinătate” cu oferte privind modul de abordare a  „relaţiei dintre fantoma şi locul în care trăieşte” .
Groparul-sef sustine ca primeste informatii zilnic despre traseul fantomelor, iar in prezent lucreaza la „identificarea legaturilor dintre fantome si locurile pe care acestea aleg sa le bantuie”, precum si la achizitionarea unui echipament ultrasensibil, care va fi folosit la urmarirea cat mai eficienta a duhurilor nelinistite.

„Planul nostru este de a lucra un  an pentru recensământ …. Mai târziu, ne gândim sa scriem o carte şi, de ce nu,sa  facem un film documentar.”

Sursa: YahooNews

05/01/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: