Au trecut 29 de ani de când trupele ruse au intrat în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani în Donbas. Și mai este și Crimeea…

Rusia nu este pregătită să-și îndeplinească obligațiunile asumate cu privire la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a R. Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă.
Potrivit diplomatului american, Rusia este un stat agresor. „Rușii au început războiul în Ucraina și nu este un conflict – este chiar un război. Rusia are datoria să pună capăt acestui război, și nu Ucraina. Pentru că este un război în Ucraina, dar nu războiul Ucrainei. 100% este războiul Rusiei”, a remarcat oficialul.
În context, George Kent s-a referit și la relația Rusiei cu statele din regiune care au conflicte „înghețate” pe teritoriile lor – Republica Moldova și Georgia.
„Am fost în regiunea transnistreană cu o lună în urmă. Reprezint America în acest proces – în procesul de negocieri 5+2 din Transnistria. Și este clar că Rusia pur și simplu nu este pregătită să își îndeplinească obligațiile. Președintele rus Boris Elțin a promis în timpul unei reuniuni OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) de la Istanbul, în urmă cu 22 de ani, că toate trupele ruse vor fi retrase din Moldova până la sfârșitul anului 2001. Deci, anul acesta este a 20-a aniversare a promisiunii neîmplinite a președintelui Rusiei. Și este clar că au existat promisiuni similare ale lui Putin către președintele francez Nicolas Sarkozy în 2008 cu privire la situația din Abhazia, când Putin ar fi spus că va fi un război scurt. Așadar, au trecut 29 de ani în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani acum în Donbas. Și mai este Crimeea”, a declarat George Kent..
Amintim că asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent, a vizitat Republica Moldova în perioada 11-12 iulie, pentru a participa la discuțiile în formatul 3+2 privind reglementarea conflictului transnistrean sub egida OSCE și pentru a discuta cu liderii de la Chișinău și Tiraspol.
În opinia înaltului diplomat de la Washington, comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni mai mari asupra regimului de la Moscova :
„Cred că noi, împreună, toate țările – Ucraina, Statele Unite, Germania, Franța și altele – trebuie să facem presiuni asupra Rusiei. Și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca Ucraina să fie o țară de succes, astfel încât cetățenii ucraineni care trăiesc încă în teritorii ocupate temporar din Donbas și Crimeea să știe că într-adevăr guvernul Ucrainei crede că ei sunt, într-adevăr, cetățeni ai Ucrainei.”
Expert rus: „Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”

FOTO: bbc.com
Expert rus: „Ucraina a stopat un conflict NATO – Rusia la granița cu România”
La Centrul de Informare și Documentare NATO a avut loc lansarea studiului „Războiul Hibrid à la russe”, semnat de expertul în politică externă și securitate din Federația Rusă, Iuri Feodorov.
Studiul a fost publicat cu suportul Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de dezarmare (Ucraina) și prezintă o analiză a războiului hibrid dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Studiul prezintă și informații cu privire la strategia războiului hibrid, caracterul și structura forțelor hibride din Rusia, tactica războiului hibrid, planificarea și pregătirea pentru războiul clasic împotriva Ucrainei. Lucrarea este și o relatare despre susținerea oferită de Rusia organizațiilor de extremă dreaptă și şi celor ultranaționaliste din Europa, despre rolul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în războiul hibrid, finanțarea de către Rusia a organizațiilor radicale de dreapta și neofasciste, propaganda rusă în Europa, etc.
Districtul Militar Est – cel mai puternic în Rusia
Autorul a menționat că motivul începerii unui război hibrid împotriva Ucrainei, dar și pe întreg teritoriul spațiului post-sovietic, este legat de ambițiile lui Putin și ale oamenilor din anturajul său de a se manifesta ca lideri importanți pe plan mondial și regional.
Această tendință este alimentată de gândirea politică din Federația Rusă, care nu acceptă nici până astăzi ideea de destrămare a imperiului sovietic.
Se presupune că Rusia a pregătit un război hibrid, care urma să se producă în paralel cu un război clasic după primul Maidan din Ucraina, adică „Revoluția Portocalie” din 2004, în urmă căreia învingători au ieșit tandemul Iușcenko – Timoșenko.
Însă războiul din Cecenia și războiul împotriva Georgiei, din 2008, au demonstrat că Rusia nu era pregătită de o agresiune de proporții față de Ucraina.
Atunci, în anul 2008, a început să fie implementată reforma Armatei Ruse, care urmează să se încheie în anul 2020. În cadrul acestei reforme au fost create districtele militare, iar cel mai puternic – din punctul de vedere al capacității de luptă – este Districtul Militar Sud, din care, apropo, face parte și Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria.
Harta proiectatei regiuni Novorosia
Putin nu se aștepta ca Ucraina să se opună Novorosiei
Proiectul Novorosia a fost parte a războiului hibrid. Ucraina, însă, a reușit să se opună realizării acestui proiect. Spre jumătatea anului 2015 a devenit foarte clar că Moscova nu a reușit să-și atingă scopurile pe care și le-a propus la începutul anului 2014: de a transforma Ucraina într-un protectorat al Rusiei, de a fărâmiţa regiunile de sud–est ale Ucrainei și de a crea ca atare un cvasi-stat sub denumirea „Novorosia”, care să fie condus, de facto, de către Rusia, să realizeze federalizarea Ucrainei, dar și să destabilizeze puterea de la Kiev prin intermediul presiunilor economice și al unor acțiuni de ordin militar în Donbas.
Putin, pur și simplu, a subestimat hotărârea societății ucrainene și a unei mari părți din elitele ucrainene de a se opune agresiunii ruse, dar și capacitatea SUA și UE de a impune sancțiuni Rusiei.
Putin nu a luat în calcul nici capacitatea autorităților ucrainene de a reprima grupările diversioniste și teroriste din regiunile Odesa, Harkov și din alte regiuni din sud-estul Ucrainei în decursul a 3-4 luni critice după căderea regimului Ianukovici.
Astfel autoritățile ucrainene nu au permis extinderea războiului hibrid dincolo de teritoriul Donbasului.
„Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, adică dejucarea scenariilor sepratiste în regiunile Dnipropetrovsk, Harkov, Odesa, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”, a declarat Iuri Feodorov.
Expertul a conchis că următorul război hibrid Putin îl va duce împotriva propriului popor, deoarece în rândul acestuia va crește nemulțumirea față de scăderea nivelului de trai, iar acest lucru se va datora descreșterii exportului de resurse energetice, inclusiv celor de gaze naturale.
Anume din această cauză Putin a creat Garda Națională care este direct supusă lui.
Cum își legalizează Rusia forțele armate
Începând cu anul 2015, Vladimir Putin a semnat un decret prin care permite tuturor celor care cunosc limba rusă să devină mercenari în Armata Rusă. Astfel, locuitorii din regiunile Donețk și Lugansk, aflând despre acest fapt, au început să se înroleze legal în Armata Rusă.
„Potrivit informațiilor noastre, primul și al doilea corp militar, care luptă împotriva Ucrainei, este format exclusiv din oameni care locuiesc în aceste regiuni”, a declarat Mykhailo Samus, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare din Ucraina.
Astfel, Rusia a început să lucreze legal cu separatiștii, pentru a controla banii pe care îi transferă oamenilor.
Forțele armate de pe teritoriile ocupate sunt niște brigăzi, batalioane care fac parte din forțele armate ordinare ale Federației Ruse.
Toți acești oameni care luptă în Donbas și care poartă inscripția Miliția Populară a DNR au nevoie de salariu, de plăți sociale, bani de concediu etc.
Rusia a preferat să lucreze prin contract cu acești oameni, pentru că așa este mai ușor pentru Rusia și faptul nu permite furtul de bani.
În cadrul prezentării studiului a fost inaugurată și o expoziție foto cu genericul „Copiii războiului”, care prezintă soarta copiilor din zona conflictului ruso-ucrainean.
Acum în zona operațiunilor antiteroriste, pe teritoriul controlat de autorirățile constituționale, locuiesc circa 60.000 de școlari.
Sursa: deschide.md/ro/