CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN OFICIAL DE LA KIEV AVERTIZEAZĂ CĂ ÎN CAZUL ÎN CARE SEPARATIȘTII PRORUȘI DIN TRANSNISTRIA VOR ATACA REPUBLICA MOLDOVA, ”FORȚELE MILITARE UCRAINENE SUNT GATA SĂ AJUTE CHIȘINĂUL”

      Alexei Arestovici (foto), consilierul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit despre situația din Transnistria, susținând că Rusia ar fi în spatele acestor provocări, scrie https://evz.ro/ucraina-avertisment-pentru-separatistii-de-la-tiraspol.

Mai mult, el a avertizat că forțele militare ucrainene sunt gată să ajute Chișinăul, în cazul în care vor fi desfășurate acțiuni militare ale separatiștilor proruși din Transnistria.

Declaraţia sa survine după seria de atacuri cu autor necunoscut care au avut loc în ultimele zile în Transnistria. Un prim atac, cu aruncătoare de grenade, a avut loc luni asupra ministerului securităţii transnistrean. Marţi au fost atacate două antene radio-TV, o unitate militară şi aerodromul militar de lângă Tiraspol.

Autorităţile separatiste transnistrene au anunţat miercuri că în timpul nopţii au fost trase focuri de armă dinspre Ucraina asupra satului Cobasna, unde se află un mare depozit de armament şi muniţii din perioada sovietică. Potrivit politics.md, autorităţile de la Chişinău au confirmat că s-au auzit focuri de armă, dar la graniţa cu Ucraina, la circa doi kilometri de respectivul depozit,consemnează https://www.hotnews.ro.

Consilierul a avertizat că Federația Rusă a pregătit o nouă direcție operativă, deși forțele ruse nu reușesc să facă față pe frontul deja deschis, precizând că Ucraina este gata să reacționeze și să acorde ajutor Republicii Moldova în cazul în care situația escaladează.

„Rușii au adăugat o nouă direcție operativă, pentru noi asta e clar. Sunt niște idioți. Primele persoane în statul rus declară că trebuie să ocupăm Moldova. Super, mai deschid un front când nu se pot lămuri cu cel existent deja. Așteptăm cu nerăbdare să vedem ce vor face. Noi credem că ei, de fapt, vor să se miște către Odesa, pentru a livra ceva poporului rus pentru 9 mai”, a declarat aseară Alexei Arestovici, în cadrul unei emisiuni.

Ucraina avertizează separatiștii ruși din Transnistria

Întrebat despre situaţia din stânga Nistrului, Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Vladimir Zelenski, a declarat că Moldova „poate avea mari neplăceri, iar lucrul cel mai raţional pe care-l poate face este să apeleze la ajutorul Ucrainei şi României”.

În Transnistria sunt circa 1 500 de soldați ruși, plus așa zisa armată a regiunii, încă vreo 5 000 – 7 000 să zicem. Moldova poate avea probleme mari dacă ei ar ataca. Și cel mai bun lucru pe care-l poate face Moldova în acest caz este să se adreseze după ajutor Ucrainei și României.

Da, România, pentru că ei de fapt sunt același popor. Există și mulți moldoveni care ar protesta, ei au poziția că sunt popor separat, dar limba sigur e aceeași. E cert că sunt apropiați cu românii.

Trebuie să mai spunem Moldova este un vecin al nostru, care nu ne este indiferent. Am fost întotdeauna apropiați. Astfel, ei pot veni și la noi după ajutor. Noi putem interveni doar în cazul unei solicitări oficiale. Transnistria este oficial un teritoriu care aparține Moldovei”, a spus Alexei Arestovici.

Potrivit BBC, cu puțin timp în urmă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că „serviciile speciale” rusești se află în spatele seriei de explozii în Transnistria.

Consilierul prezidențial Mihail Podoliak, șeful echipei ucrainene de negociere cu Rusia, a acuzat marți că Rusia vrea să destabilizeze regiunea transnistreană și a sugerat că Moldova ar trebui să se aștepte la „oaspeți”, scrie https://www.euractiv.ro.

Incidentele din Tiraspol au fost abordate de președintele ucrainean și în întâlnirea cu premierul român, Nicolae Ciucă, aflat marți în vizită la Kiev. 

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a calificat drept „destul de provocatoare” declaraţia consilierului prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, care a spus Ucraina este în stare să rezolve problema transnistreană „cât ai pocni din degete”, relatează Agerpres, citând RIA Novosti și Unimedia.info.

27/04/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ARGUMENTE CARE DEMONSTREAZĂ că războiul din Ucraina nu este nimic altceva decât o invazie rusă

Rusia se pregăteşte pentru un conflict de amploare cu NATO?

 Șapte motive pentru care războiul din Ucraina este, de fapt, invazie rusă

De când a inceput razboiul din Ucraina, presa de la Kremlin a incercat sa il contureze ca pe un conflict intern, în care Rusia nu joaca niciun rol.

In timp ce mass-media occidentala recunoaste implicarea Moscovei in zona separatista, jurnalistii inca folosesc termeni precum „rebeli” sau „trupe uvernamentale”, fara sa spuna lucrurilor pe nume.

Astfel, jurnalistii contribuie fara sa vrea la povestea Kremlinului despre razboiul civil din Ucraina, se arata intr-o analiza publicata pe Euromaidan Press și preluată de https://ziare.com/international/ucraina.

Este de inteles, din moment ce Rusia a fabricat ideea de conflict intern si neaga cu vehementa implicarea sa. In schimb, Moscova sustine ca voluntari aflati in vacanta au ales pur si simplu sa lupte alaturi de separatistii din Donbas.

Totusi, exista mai multe realitati care demonstreaza ca in Ucraina nu se desfasoara un conflict intern, ci vorbim despre o invazie a Rusiei in adevaratul sens al cuvantului.

1. Conflictul a inceput din cauza presei ruse

De la protestele din Euromaidan incoace, presa controlata de Kremlin a dezlantuit o avalansa cu mesaje de propaganda menite sa ii discrediteze pe manifestanti.

Jurnalistii rusi au scris ca acestia sunt sustinuti de Occident si au exagerat rolul jucat de grupurile de extrema dreapta in timpul revolutiei de la Kiev.

Povesti despre „atrocitatile fascistilor” si fiecare greseala a noului guvern au alimentat nemultumirile locuitorilor vorbitori de limba rusa din sud-estul Ucrainei.

Toata aceasta situatie a determinat voluntari sa mearga in Donbas si sa puna mana pe arme de partea secesionistilor. Poate ca, fara influenta presei ruse, conflictul nu s-ar fi aprins de la bun inceput.

2. Un fost colonel al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei „a apasat tragaciul razboiului”

Daca dam filele acestui episod sangeros din istoria Ucrainei inapoi, vedem ca, la inceput, niste protestatari au ocupat o cladire guvernamentala din orasul Harkov. Un incident izolat, se credea.

Apoi a urmat rebeliunea din Donetk, iar ce a facut-o diferita este faptul ca un grup numeros de barbati mascati a inceput dintr-odata sa puna stapanire pe sediile de politie, pentru a obtine arme.

Igor Girkin, care ulterior a fost numit „ministrul Apararii al Republicii Populare Donetk”, a recunoscut intr-un interviu, in luna noiembrie a anului trecut, ca el a fost cel care „a apasat tragaciul razboiului” din Donbas, prin crearea unei unitati in Crimeea, formata din rusi si voluntari localnici.

UCRAINA. Activiștii proruși au ocupat clădirea guvernului local din Lugansk  | Digi24

3. Părinții fondatori ai Republicii Populare Donețk (DPR) sunt ruși

Multi dintre liderii așa numitei Republicii Populare Donetk sunt cetățeni ruși. În plus, doi rusi, originari chiar din Moscova, stau la originea acestei asa-zise republici – fostul colonel FSB Igor Girkin si primul lider civil al DNR Alexandre Borodai.

Se pare ca acesti doi „invadatori”, dupa cum ii numesc jurnalistii de la Euromaidan Press, au o lunga istorie impreuna. Ei au militat intotdeuna pentru expansiunea Rusiei, chiar si cand nu era „la modă”. De asemenea cei doi au legături profesionale cu oligarhul rus Konstantin Malofev și au visat mereu la refacerea imperiului sovietic.

4. Rusia a furnizat arme încă din vara anului 2014

Livrarile de arme din Rusia in Ucraina au inceput in luna iunie a anului trecut, dupa ce „teroriștii” au pus stăpânire asupra punctelor de control ucrainene de la graniță, iar frontiera a devenit practic nemonitorizată.

De asemenea, exista dovezi convingatoare ca vehicule de război ruse au fost vazute mai întâi în Rusia, iar apoi in Donbas, potrivit articolului Euromaidan Press. Printre acestea se numara inclusiv sistemul lansator de rachete Buk, despre care se crede ca a lovit si doborat avionul Malaysia Airlines.

Unele dintre vehiculele pe marginea carora s-au facut verificari sunt fabricate in Rusia si nu au fost niciodată folosite de către forțele armate ucrainene.

5. Rușii au tras cu artilerie peste graniță în trupele ucrainene

La începutul razboiului, în iulie 2014, rusii au deschis focul cu artilerie împotriva trupelor ucrainene care încercau sa securizeze granița. Pe Internet au apărut numeroase fotografii și clipuri din timpul atacului, care a fost ulterior demonstrat de o investigatie independentă.

Dupa acel episod, fortele ucrainene au pierdut multi oameni si echipamente si au fost nevoite sa se retragă.

Putin isi retrage trupele de la granita cu Ucraina - Impact FM Romania

6. Trupele ruse au luptat în Donbas

Pe lângă implicarea evidenta a fortelor ruse in timpul anexarii Crimeii, au existat mai multe cazuri în care trupele de la Moscova au patruns și în estul Ucrainei.

Cel mai notabil episod a fost în luna august a anului trecut, în momentul în care trupele separatiste erau zdruncinate de o ofensiva in forta a armatei ucrainene.

Rușii au trecut atunci granita pentru a-i ajuta pe rebeli, iar actiunile lor au dus la pierderea multor vieți omenesti, informații confirmate de surse NATO si din rândul oficialilor ucraineni.

7. „Rebelii localnici” nu sunt atât de localnici pe cât par

Daca ne uitam mai atent la componența „fortelor armate din Noua Rusie”, observam că mulți dintre luptători sunt cetățeni ruși antrenați de Moscova. Aceste detalii au ieșit la iveala în urma unor interogatorii sau dezvăluiri voluntare ale combatanților.

De asemenea, se pare ca numarul localnicilor implicati in aceasta batalie este extrem de scazut, cu toate ca ar fi greu de stabilit cu exactitate câți dintre separatiștii care luptă în est sunt cetățeni ucraineni.

Conflictul care se desfășoară acum în Ucraina a avut un casus belli (motiv de război) creat de propaganda rusă, a fost început de unități formate și antrenate în Rusia, a fost comandat de cetățeni ruși, a primit arme și artilerie din Rusia,iar trupele ruse regulate precum și forțele speciale din aceasta țară s-au implicat direct.

Când ai în față aceste realități, nu mai e posibil să numești războiul Rusia-Ucraina un conflict intern ucrainean, chiar dacă a fost creat să arate așa.

03/02/2022 Posted by | analize | , , , , , , , | Lasă un comentariu

S-au scurs 29 de ani de la agresiunea militară rusească împotriva Republicii Moldova. VIDEO


În urmă cu 29 de ani, pe 2 martie, Republica Moldova devenea stat membru cu drepturi depline în Organizaţia Naţiunilor Unite.

Din nefericire, această zi a rămas una neagră în istorie. La Nistru începea conflictul armat împotriva Republicii Moldova scrie cotidianul https://www.timpul.md/ care apare la Chișinău.

Cum a început totul şi care au fost provocările ce au precedat războiul propriu-zis.

 Sfârşitul anilor ’90. Republica Moldova, pe atunci încă RSSM, era lovită de acţiuni de separatism în zona de sud şi regiunea de est. În timp ce planul de „creare a aşa-numitei republici găgăuze” şchiopăta, focarul separatismului este transferat şi în stânga Nistrului. Până a se ajunge la un război în toată regula, pe fundalul mişcărilor de renaştere naţională a basarabenilor, regiunea de est clocotea de mişcări secesioniste inspirate de Moscova.

Pe parcursul anului ’89 încep ample mişcări de nesupunere faţă de autorităţile de la Chişinău, manifestări împotriva limbii române şi alfabetului latin. Pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol, este proclamată aşa-zisa „republică moldovenească sovietică socialistă nistreană”. Pe 17 septembrie este dat jos tricolorul de pe sediul comitetului executiv raional Dubăsari şi arborat steagul separatist. Prin asemenea acţiuni instigatoare, cei de la Kremlin încercau cu orice preţ să provoace vărsări de sânge, ceea ce nu le-a reuşit în sudul republicii. Continuând provocările, şi-au atins scopul. Prima confruntare sângeroasă a avut loc pe 2 noiembrie 1990 pe podul de la Dubăsari, soldată cu trei morţi şi peste 40 de răniţi de ambele părţi.

În timp ce pe malul drept abia se forma Ministerul de Interne, la Tiraspol, construcţia armatei era, în linii mari, finalizată. Suportul venea direct de la comandantul armatei a 14-a, care asigura forţele secesioniste cu ofiţeri, arme şi muniţie. Aşa-numitele forţe armate ale Tiraspolului aveau un efectiv de peste 20 de mii de oameni, plus efectivul de 6 mii 500 de soldaţi ai armatei ruse. Chişinăul putea miza doare pe cele câteva mii de poliţişti.

Între timp, provocările continuau. Pe 13 decembrie, 1991, pe acelaşi pod de la Dubăsari, un grup de gardişti deschid focul asupra poliţiştilor moldoveni. Trei au decedat pe loc, al patrulea s-a stins la spital. Din decembrie 1991 până în martie 1992, au fost înregistrate 57 de acţiuni criminale ale separatiştilor în raport cu poliţiştii. Chişinăul privea pasiv la toate astea.

1 martie 1992. Gardiştii şi cazacii înscenează o bătaie în oraşul Dubăsari pentru a atrage poliţia subordonată Chişinăului, în ambuscada pregătită. Şeful interimar al comisariatului de poliţie Igor Skripcenco, venit la faţa locului, este împuşcat. Ulterior, sediul poliţiei este atacat, iar poliţiştii rămaşi, luaţi prizonieri şi maltrataţi. A doua zi, pe 2 martie, Republica Moldova devine membru al ONU. A fost ziua când începe războiul propriu-zis. În zilele următoare, la Tiraspol sosesc mii de cazaci în ajutorul separatiştilor.

Pe parcursul următoarelor săptămâni sunt semnate câteva acorduri de încetare a focului, dar încălcate de fiecare dată de separatişti. Pe 20 martie 1992, la Summit-ul OSCE de la Helsinki, este creat un mecanism cvadripartit de reglementare a conflictului, format din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina. Paralel, forţele separatiste continuă atacul cu armament greu a mai multor localităţi. În luna aprilie armata rusă se implică direct în război.

La începutul lunii aprilie, poliţiştii moldoveni încearcă să elibereze oraşul Tighina. Încercare eşuată. În luptă cad opt poliţişti.

2 aprilie 1992. Comandantul Armatei a 14-a adresează un ultimatum Chişinăului. Să-şi retragă forţele militare la 15 km de Tighina pe care voia să o controleze în totalitate. Pe 5 aprilie 1992, în oraş intră 20 de blindate ale Armatei a 14-a, având arborat drapelul Federaţiei Ruse. Pe 19 mai, şeful Apărării de la Moscova ordonă mobilizarea şi pregătirea de luptă a tuturor unităţilor militare ale Armatei a 14-a, motivând că regiunea transnistreană ar fi pământ rusesc care trebuie apărat. Ostaşii noştri aveau în faţă una dintre cele mai puternice armate din lume.

Alături de poliţişti, în linia întâi, erau şi voluntarii veniţi din mai multe regiuni ale republicii.

Având susţinerea televiziunii ruse de stat, separatiştii instigau la ură şi insuflau o stare de psihoză printre locuitorii din stânga Nistrului, fluturând cu ideea unirii cu România.

Iată ce spunea, însă, un cetăţean de naţionalitate rusă, cu mintea lucidă: „Eu sunt de naţionalitate rus, dar nu afirm că trebuie să conduc cu toţi. Nu. Am venit în republică, dar să mă ierte Dumnezeu, eu nu cunosc limba „moldovenească”, dar eu copiilor mei le spun: „Învăţaţi limba „moldovenească”. În orice ţară unde te afli trebuie să-i cunoşti limba”.

Cazacii şi gardiştii, potrivit mărturiilor celor care au reuşit să fugă din calea războiului, recurgeau la crime greu de imaginat. Îşi băteau joc de băştinaşi, apoi, la televiziunea rusă, prezentau cadavrele ca atrocităţi comise de poliţia moldoveană.

Vărsarea de sânge a fost oprită pe 21 iulie 1992.

Preşedintele de atunci al Republicii Moldova Mircea Snegur şi liderul de la Kremlin Boris Elţîn îşi pun semnăturile pe aşa-numita convenţie cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat de pe Nistru. Chişinăul era silit să accepte documentul. Altă cale nu era.

02/03/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: