CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Republica Moldova şi desovietizarea. VIDEO

Limba română

 

 

 

Desovietizarea Republicii Moldova trebuie dusă la bun sfârșit.

 

 

 

Ideea că „limba română” ar putea să-și ocupe oficial locul cuvenit în Constituția Republicii Moldova i-a tulburat nespus nu numai pe cei pe care îi cunoaștem ca oameni ai Moscovei ducând mâna la pistol ori de câte ori aud cuvântul „român”.

Chiar unii care se declară unioniști consideră că statutul limbii române nu ar fi o „prioritate”, că e o „problemă falsă”, readusă pe tapet pentru a genera o nouă fisură în societatea noastră aflată în proces de coagulare națională pe criterii cetățenești, civice și a ne sustrage atenția de la furtul miliardului.

Cu alte cuvinte, actualul statu-quo mincinos ar trebui menținut, cred ei, pentru recuperarea banilor, căci procesul de amendare a articolului 13 din Constituție ar putea încurca procesului de căutare a miliardului dispărut din rezervele BNM.

De parcă guvernarea nu poate găsi altă „distracție” pentru cetățeni. Nu e decât o presupunere și faptul că legiferarea unui adevăr general, recunoscut de toți lingviștii, ne va diviza, ne va arunca pe baricade.

Ar fi logic ca cei care se pregătesc să protesteze împotriva limbii române să se manifeste mai întâi împotriva disciplinei „limba și literatura română” din programele școlare, nu-i așa? Nu e posibil ca cetățenii să nu mai fie „alergici” la această temă? Este incapabilă majoritatea să priceapă lucruri elementare?

Votul în Parlament pentru limba română i-ar speria pe transnistreni și ar împiedica procesul de reintegrare a raioanelor separatiste, afirmă alții. Ca la comandă, împotriva limbii române s-a pronunțat „însuși” liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care se pretinde „președinte al moldovenilor” din rezervația de peste Nistru.

Faptul că Chișinăul pune accentul pe această „chestiune acută” este „necorect, lipsit de perspectivă și greșit”, fiindcă „ne îndepărtează de la rezolvarea problemei transnistrene”, a declarat el pentru ziarul „Izvestia”.

„La ei (pe malul drept) – limba română, iar la noi – moldoveneasca. Ei înșiși arată că suntem diferiți unii de alții”. Din punctul său de vedere, fixarea în Constituție a limbii române ar demonstra o dată în plus că Chișinăul și Tiraspolul nu merg în aceeași direcție.

„Limba moldovenească” este una dintre importantele relicve imperiale, „piatra de temelie” și „veriga principală” a proiectului „moldovenesc”, conceput să ne separe „pe veci” de românii de dincolo de Prut.

A insista ca ea să rămână în continuare markerul identitar al populației pruto-nistrene, chiar dacă se recunoaște în sfârșit că vorbim „aceeași limbă” cu românii de dincolo de Prut, înseamnă a menține proiectul respectiv în viață, conectat „la aparatele” moderne, în interesul Moscovei, care dorește să repună, cu ajutorul separatiștilor, Republica Moldova pe bazele RSSM.

Dodon admite chiar și o revenire la alfabetul chirilic (abandonat de mai toate fostele „republici-surori” ale Rusiei) în scopul „reunificării statului și reglementării transnistrene” – o dovadă că proiectul „moldovenesc” nu este mort, chiar dacă Moscova e nevoită să se adapteze noilor condiții, când nu mai poate recurge deschis la forța militară și la teroare.

Dar cât de stabil va fi noul construct bazat, ca în perioada sovietică pe glotonimul și grafia diferite de cele de peste Prut, deși logic ar fi ca transnistrenii să adopte alfabetul latin, nu basarabenii pe cel chirilic.

Cât de viabilă va fi această micro-URSS? Vor fi de acord cetățenii de pe malul drept al Nistrului să renunțe la limba română și alfabetul latin de dragul „statalității reîntregite”? Greu de crezut. Și „patriotismul moldovenesc” al transnistrenilor, fidelitatea lor față de alfabetul rus poate fi pus sub semnul întrebării, dacă ne amintim entuziasmul cu care ei s-au alăturat procesului de revenire/trecere la alfabetul latin în anii 1988-89.

În condiții de democrație, de emancipare culturală ei ar păși cu siguranță pe urmele basarabenilor spre integrarea culturală cu România. Izolarea culturală în care sunt ținuți acum este o crimă și faptul că Chișinăul se împacă cu această situație se numește trădare și complicitate.

Pe ce mizează Moscova? Pe ignoranță și minciună? Pe Dodon și dodoniști? Pe „omuleții verzi” și operațiuni „hibride”? Am încuraja-o în aceste fantezii bolnave, în aceste intenții imperiale anacronice, monstruoase, dacă am renunța acum, din rațiuni conjuncturale discutabile, la inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție. Unui bolnav trebuie să i se spună că e bolnav.

Procesul de restabilire a adevărului început în anii 90 ai secolului trecut trebuie continuat și dus la bun sfârșit spre însănătoșirea, desovietizarea definitivă a societății noastre. Actualul Parlament are șansa să realizeze aceasta și să intre în istorie. 

Nicolae Negru

http://www.ziarulnational.md/nicolae-negru-desovietizarea-republicii-moldova-trebuie-dusa-la-bun-sfarsit/

 

 

 

03/12/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Înlocuirea în Constituţia R. Moldova a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. VIDEO

 

 

 

 

 

 

Mai puțin de 20 de zile au trebuit Curții Constituționale (CC) a R.Moldova pentru a se pronunţa asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați privind modificarea articolului 13 din Constituție în partea ce ține de denumirea limbii de stat a Moldovei.

Marți, 31 octombrie 2017, judecătorii au dat Parlamentului undă verde pentru înlocuirea în Constituţie a sintagmei  „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”.  

 

 

”Soluție tehnică” 

 

 

Proiectul  privind modificarea denumirii limbii de stat, indicate în Constituție,a fost semnat de deputați ce reprezintă patru partide – Liberal, Liberal-Democrat, Popular European și cel Democrat. De asemenea, printre semnatari se numărau şi  parlamentarii independenți din rîndul liberalilor.

Din partea PDM și PPEM inițiativa a fost susținută de deputații care, anterior trecerii ”sub aripa” acestor partide, au făcut parte din PLDM.

Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv interpelării. Președintele CC, Tudor Panțîru, a comunicat după examinarea interpelării că inițiativa legislativă nu necesită o analiză minuțioasă, deoarece este „o soluție tehnică” și este orientată spre îndeplinirea deciziei CC nr.36 din 5 decembrie 2013.

„În ea CC recunoaște limba română drept limbă de stat, în conformitate cu Declarația de Independență a RM. Această decizie a CC este obligatorie pentru îndeplinire de către toate autoritățile publice. Indiferent de decizia privind această inițiativă legislativă de modificare a Constituției, decizia CC din 5 decembrie 2013 rămîne în vigoare, deoarece deciziile CC sînt parte indispensabilă a Constituției și urmează a fi îndeplinite”, a declarat Tudor Panțîru.

Vom aminti că la baza verdictului CC din decembrie 2013 a stat concluzia că textul Declarației de Independență a RMoldova (adoptată de Parlament prin lege), în care limba de stat este numită româna, prevalează asupra Constituției, în care limba este numită moldovenească.

„Declarația de independență este parte indispensabilă a Constituției. În caz de discrepanțe, prevalează textul Declarației”, se spune în hotărîrea CC.

Totodată, Curtea a menţionat că indiferent dacă proiectul avizat  de ea va fi sau nu votat în Parlament, hotărârea sa din decembrie 2013 rămâne în vigoare şi trebuie respectată de toate instituţiile publice.

Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societate de mai bine de două decenii.   

În Constituţia adoptată în 1994, în contextul existenţei la acea dată unei majorităţi parlamentare filoruse, a fost stabilit că limba de stat este aşa-numita „limbă moldovenească”.  

O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română, a fost anulată de către parlamentul moldovean.

În orice caz, identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost recunoscută oficial încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989 în ultimii ani de existenţă ai Moldovei sovietice și, într-adevăr, în Declarația de independență din 1991 limba se cheamă „română”, denumire sub care de altfel se predă și în școli începând de atunci.

 

 

 

 

Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească

 

 

 

În 2013 unii „experți” și comentatori „moldovenişti”au criticat dur decizia Curţii Constituţionale privind denumirea oficială în stat a  limbii române , considerând-o ilegală şi contravenind chipurile nu doar Constituției, ci și practicii internaționale și realității istorice.

Au răsunat epitete ca ”înaltă trădare”, ”trădare de patrie”, ”amenințare la adresa securității naționale”.

Mulţi politicieni şi formatori de opinie devotaţi Rusiei se arătau convinşi că poziția exprimată de judecători ar fi un motiv serios de demisie a acestora, cu toate că membrii Curții Constituționale au un statut special de inamovibilitate absolută, astfel încât dorinţa fierbinte a opozanţilor limbii române de a-i înlătura  nu s-a putut materializa.

 Președintele – slugă rusească, Igor Dodon, consideră că oricum va veni timpul cînd ”trădătorii țării” vor fi pedepsiți, iar faptul că unii  judecători au cetăţenia română l-a îndurerat profund şi pe  vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a comentat iritat verdictul Curţii Constituţionale a R. Moldova pe pagina sa dintr-o rețea de socializare.

Dodon consideră că unii politicieni ”de dreapta”, dar și unii membri ai CC se comportă ca niște ”mercenari străini”, iar scopul lor este adaptarea Constituției la proiectele unioniste de lichidare a identității naționale. 

La recentul recensământ al populației,  56,7% dintre cetățenii R.Moldova își numesc limba „moldovenească”, și doar 23,5% – română.  

 La nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și  persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, majoritatea moldovenilor din mediul rural au declarat româna ca limbă maternă.

  Șeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul populaţiei din 2004, John Kelly, a declarat atunci că șapte din cele zece grupuri de observatori internaționali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenților să se declare moldoveni și nu români.
Totodată, un studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „limba română” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova.
În schimb, susținerea față de denumirea de „limbă moldovenească”  corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural.

De asemenea, această susţinere este mai mare între minoritățile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova.

 

 

 

PLDM atenţionează opinia publică asupra unui atac mediatic la adresa Moldovei, după lansarea filmului „Istoria Moldovei” sub patronajul lui Igor Dodon

 

 

 

 

Dodonul ameninţă 

 

„Și în Constituția țării, și în datele recensămîntului populației, și în sondajele opiniei publice, și în letopisețe limba moldovenească este indicată drept limbă istorică a poporului moldovenesc.

Denumirea „limba moldovenească”, secole în șir, s-a înrădăcinat pe teritoriul țării noastre, fiind un element fundamental al identității și matricei culturale a moldovenilor.

Majoritatea absolută a populației băștinașe a Moldovei consideră că vorbește moldovenește. Iar dacă cineva are îndoieli, putem organiza un referendum pentru a întreba cetățenii care denumire a limbii o preferă: română sau moldovenească”, clamează Igor Dodon.

 Socialiștii din partidul condus de Dodon apreciază decizia CC ca pe o ”tentativă asupra statalității țării noastre și a identității poporului nostru”.

Partidul socialist consideră inacceptabil faptul că judecători din CC, cetățeni ai României, care au depus jurămîntul de credință altui stat, să adopte decizii fundamentale pentru statul moldovenesc și întreaga națiune moldovenească.

PSRM consideră de asemenea că acțiunile judecătorilor sunt ”anticonstituționale, ele încalcă principiile democratice și subminează suveranitatea națională”.

 

 

„Trădezi” limba „moldovenească” – „trădezi” țara

 

 

 

Adepții „statalității moldovenești” consideră că denumirea limbii și a națiunii însăși are o importanță primordială pentru dezvoltarea unui stat național tânăr și încă slab.  

Fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin,  a insistat şi el  în perioada guvernării PCRM, să fie adoptată o lege care interzicea persoanelor cu cetățenie dublă să ocupe posturi înalte în statul moldovenesc.

Această lege a fost anulată în 2009, imediat după ce coaliția democratică proeuropeană, a obținut puterea. 

 

Ce va urma ?

Deputații pot adopta Legea privind modificarea Constituției, doar peste șase luni după înregistrarea inițiativei în Parlament.

Amendamentele se adoptă cu două treimi din voturile aleșilor poporului (67 din 101). Dacă ele nu vor fi aprobate timp de un an după introducerea proiectului de lege, acesta se va considera lipsit de valabilitate și va fi anulat. 

Autorii inițiativei nu vor să aștepte însă expirarea celor șase luni stipulate de Constituție. „Cum numai vom avea textul deciziei CC, vom înregistra propunerea legislativă în Parlament pentru a da start procedurii de examinare a proiectului, spune Tudor Deliu, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 2010, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova. CC practic a confirmat că decizia ei din 2013 trebuie îndeplinită.”

Unii experți au susținut această opinie, menționînd că CC consideră Constituția secundară comparativ cu Declarația de Independență și că proiectul de lege poate fi examinat în decurs de șase luni, dar nu după expirarea lor.

Pe de altă parte, experții în drept constituțional menționează că Legea supremă stipulează norme procedurale stricte, pe care deputații trebuie să le respecte la examinarea proiectelor legislative constituționale. 

Da, înregistrarea proiectului în Parlament se face după obținerea avizului pozitiv al CC. Însă examinarea lui poate începe doar după expirarea a șase luni din clipa înregistrării.

Așa sau altfel, deputații interesați urmează să găsească 67 de voturi în susținerea modificării articolului 13 din Constituție. Liberal-democratul Tudor Deliu consideră că nu vor apărea mari probleme în acest sens.

„Cunosc mulți deputați din diferite partide care susțin că limba de comunicare este româna. Printre ei se numără deputații din Partidul Democrat.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, care în repetate rînduri a susținut că vorbește româna”, a spus imediat după ședința Curții Constituționale că limba oficială a Moldovei este româna și că ”în anumite condiții vom fi nevoiți să modificăm articolul 13 privind limba de stat”.

Valeriu Ghilețchi nu a fost însă la fel de optimist: „Nu sînt sigur că va fi ușor să găsim 67 de voturi pentru a adopta amendamentele.”

El consideră că pentru ca două treimi din deputați să susțină această inițiativă legislativă, este necesar un dialog și un compromis în Parlament.

În această ordine de idei, multe depind de Partidul Democrat, care oficial încă nu și-a determinat poziția. În dezbaterile publice unii deputați susțin modificarea denumirii limbii de stat în Constituție, alții tac sau preferă sintagma „limba moldovenească”.

Fără voturile majorității membrilor fracțiunii PDM, care numără 41 de deputați, proiectul legislativ al PLDM nu are sorți de izbîndă.

Între timp, PSRM a și început negocierile de căutare a celor 11 voturi de care mai are nevoie fracțiunea socialiștilor pentru a bloca amendamentul constituțional (35 de voturi contra).

În plus, președintele- slugă rusească Igor Dodon amintește că are două tentative de a bloca proiectul de lege.

„Eu voi tergiversa adoptarea modificărilor minim pentru 1,5 luni din momentul aprobării legii în ultimă lectură în Parlament. Dacă majoritatea parlamentară va insista și va încerca iarăși să utilizeze pîrghiile Curții Constituționale controlate, spre a face presiuni, apoi aceasta este chestiunea pentru care voi ridica întregul popor moldovenesc în apărarea limbii materne și a demnității noastre”, a declarat el.

 

Un comentariu: 

 

Etnonimul”român” şi  glotonimul „limba română” sunt foarte vechi şi există documente scrise despre aceasta (Vezi „Cartea românească de invaţătura”, sau „Cazania lui Varlaam”, tipăritura de cel mai larg răsunet în viaţa spirituală a poporului nostru, în decursul secolelor trecute, editată în 1643 , prima scriere tipărită în limba română, alcătuită şi îngrijită de Mitropolitul Varlaam în perioada domniei lui Vasile Lupu.

 Cazania sau paucenia, cum mai era numită în epocă, a fost un dar al domnitorului, destinată întregului neam românesc, „seminţiei” pravoslavnice de pretutindeni.

Numele Moldova vine de la căţeaua „Molda”, dar numele de „român” nu e chiar la întâmplare dat, dacă avem in vedere latinitatea limbii române.

„Moldoveniştii”preaplecaţi Rusiei colonialiste ar trebui să ştie, că nu  putem vorbi de naţiuni teritoriale, un popor putând trăi în state diferite (ex. germanii, ruşii, francezii, italienii, grecii, albanezii etc).  Aşadar nu doar românii trăiesc în mai multe ţări !

 Lumea s-a impraştiat, au venit seminţii de la sud spre nord,vest, est şi invers.

Este prin urmare  o aberaţie demnă de cineva care nu a fost niciodata prin România sau prea prost, să creadă că un moldovean este altceva decât român.

  R.Moldova este o bucata dintr-o bucată (Basarabia dintre Nistru şi Prut), dintr-o o bucată (Moldova istorică), care are o statalitate inventată acum 27 de ani (plus o lună – două în 1917), care nu se poate sprijini pe o cultură proprie diferită de cea română şi nici pe trecut sau pe credinţa într- un viitor propriu, şi care e lipsită de resurse (singura sa resursă au fost oamenii calificaţi care au plecat peste hotare).

Niciodată Principatul medieval Moldova nu a avut, la est de Prut o capitală şi nici o statalitate diferită. Statalitatea”moldovenească” şi „limba moldovenească”au fost inventate în secolul XX de ocupanţii sovietici,  după apariţia României ca stat.

Nimeni nu investeşte astăzi nimic în R.Moldova, nici Rusia, nici nimeni.

 R. Moldova primeşte câte ceva de la UE, România şi SUA, pentru a putea să surpavieţuiască pâna se va uni cu România, ca să nu se creeze o dramă umanitară la marginea UE.

Pe plan  internațional, termenul de „limbă română” este folosit pentru a denumi şi limba oficială a Republicii Moldova de către diverse instituții și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe  sau Departamentul de Stat al SUA.

În anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, declara că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că  ar trebui modificată Constituția Republicii Moldova, nu neapărat prin schimbarea cuvântului moldovenească în română, ci prin adăugarea sintagmei „Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă“.

 Ministrul moldovean al învățământului, Valentin Beniuc, zicea la rândul său că: „Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență“. 

De altfel, în standardul internațional ISO 639, aşa zisei limbi moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile mol și mo, însă acestea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române.

Aşadar, în prezent Nu există un cod Ethnologue al „limbii moldovenești”…

 „Moldovenismul” nu este altceva decât o diversiune politică clocită în laboratoarele moscovite, prin care se încearcă de aproape un secol cu încăpăţânare să se sădească în minţile neştiutorilor, ideea imbecilă că moldovenii ar fi un popor separat, diferit de poporul român.

Marele savant lingvist Eugen Coșeriu (n. 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, în Germania), fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul  „limba moldovenească”, preciza că:  

„a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”

 În încheiere, îi sfătuim pe toţi neisprăviţii de peste Prut, care încearcă să falsifice şi să mutileze lingvistica şi istoria poporului nostru, să bage bine la cap cuvintele înţelepte publicate în Revista Ministerului Instrucțiunii Publice din Rusia din Sankt Petersburg, fasciculul 29, secțiunea IV , unde se află scris, încă în anul 1840, la pagina 7  :

„Moldova și Valahia sunt țări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credință, în pofida separației lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeași cruce grea, iar acum sorb o nouă viață din același izvor dătător de viață. Ele au același trecut, același prezent și, bineînțeles – același viitor!”

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/02/08/adevarata-istorie-a-basarabiei-hartile-moldovei-de-a-lungul-timpului-si-negarea-ocupatiei-rusesti/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_moldoveneasc%C4%83

 

Citiţi mai mult în articolul „Curtea Constituțională a aprobat ”sentința” pentru limba moldovenească”

https://www.noi.md/md/news_id/253629

18/11/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: