CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce nu va fi întrebat Klaus Iohannis?

 

 

 

Imagini pentru dancila si iohannis photos

 

 

 

 

 

Întrebată dacă se va duce astăzi la dezbaterea organizată de Klaus Iohannis, contracandidata lui Iohannis la prezidențiale, Viorica Dăncilă a declarat următoarele:

Îi văd așa de speriați, încât nu știu ce să zic. Am văzut astăzi numai pentru faptul că aș putea merge acolo, au venit purtătorii de mesaje ai domnului Iohannis și au jignit, au venit cu un atac. E ceva care cred că nu a fost întâlnit în România de la Revoluție încoace. Vom analiza. Luăm în calcul ambele variante”, a spus Dăncilă.

Eu am deschidere, este o datorie pe care o avem atât eu, cât și Klaus Iohannis în fața cetățenilor. Este un act de normalitate. Acest act arată respectul pe care îl avem pentru cetățenii români. În niciun caz România normală nu este România pe care o vrea Klaus Iohannis.

Așa este corect pentru români în primul rând. Am elimina toate aceste articole din presă străină în care toți se amuză că președintele României se ascunde de această dezbatere. E important că românii să își facă o impresie. Dacă ei cred că sunt nepregătită atunci această dezbatere ar fi un punct forțe pentru Klaus Iohannis. Puteam fiecare dintre noi să arătăm ce am făcut în mandat. Așa este normal”

 „  Pentru mine e important un singur lucru, faptul că trebuie să dăm dovadă de respect și responsabilitate, că în orice țară între candidații care intră în turul doi, o dezbatere e necesară. Domnul Iohannis de fiecare dată m-a jignit, că nu sunt pregătită, cu nu știu să gestionez. De ce nu vrea acea dezbatere, pentru a arăta cât de pregătiți suntem? Îi sfidează pe români.”

Într-adevăr, Klaus Iohannis se teme de o confruntare unu la unu cu Viorica Dăncilă. Iar pentru a nu se face literalmente de râs,   staff-ul său de campanie îi organizează marți, în aula Bibliotecii Universitare din București, o comedie. Căreia i-au pus eticheta de confruntare. Dar nu e o confruntare scrie analistul politic Sorin Roșca Stănescu pe  https://www.facebook.com/srstanescu/

Care este deosebirea dintre o dezbatere și o conferință de presă? Care este diferența dintre o conferință de presă făcută pe bune și o conferință de presă simulată? Ce detalii am aflat din interiorul staff-ului de campanie al lui Iohannis? Și nu de la Rareș Bogdan, cum ar putea să creadă unii.

Ce se va întâmpla și mai ales ce nu se va întâmpla marți, la impostura organizată în aula Biblioteca Centrale Universitare din București?

Confruntare electorală înseamnă să stai față în față cu contracandidatul tău, să răspunzi  la întrebările puse de un moderator, să-ți prezinți propriile argumente și să încerci să demostrezi că tu ești mai folositor cetățenilor țării decât celălalt.

Să răspunzi, dacă este cazul, unor acuzații. Ceea ce îi organizează lui Klaus Iohannis staff-ul său de campanie este o șmecherie și atâta tot.

O conferință de presă și ea simulată. Din interiorul staff-ului său de campanie, aflu că modul în care sunt aleși invitații este gândit riguros. În așa fel încât să fie evitați analiștii, jurnaliștii și politologii cei mai incomozi. Cei capabili să-i pună lui Klaus Iohannis întrebări tranșante. Însoțite de scurte comentarii, la fel de tranșante.

Neexistând o confruntare reală, prezidențiabilul PNL are posibilitatea

1). să îi evite pe toții interlocutorii care ar putea fi incomozi;

2) Să răspundă eliptic sau pur demagogic la întrebări, care vor avea un anumit grad de dificultate, care nu va depăși niciodată numărul cinci pe o scală de la unu la zece. Va fi o conferință de presă submediocră, cu răspunsuri neinteresante, dar această peltea, care va dura câteva ore, aruncată în ochii și în urechile telespectatorilor își va putea juca rolul de diversiune.

Fanii lui Klaus Iohannis vor pretinde că această impostură se numește dezbatere.

În aceste condiții, nu întrebările care i se vor pune la Klaus Iohannis sunt relevante și nu modul în care el va răspunde va fi relevant, ci mai degrabă întrebările care nu i se vor pune și răspunsurile pe care nu le va da ar putea prezenta un anumit grad de interes.

De altfel, în acest sens, în mediul electronic au apărut și primele semnale. Lui Klaus Iohannis  se pun întrebări grele. Care vizează pagube de miliarde de euro pe care el le-a provocat cu bună știință economiei naționale.

Sau încălcări grosolane ale Constituției dovedite prin decizii ale Curții Constituționale. Sau afirmații apocaliptice formulate în mod repetat, care au mărit în mod periculos dobânzile împrumuturilor făcute de Guvernul țării.

Aceste întrebări și provocări au inundat literalmente internetul, dar este evident că nici Klaus Iohannis, nci staff-ul său de campanie nu se arată dispuși să răspundă. Câinii latră, caravana merge mai departe.

În disperare de cauză, PSD montează la rândul său o comedie. Inițiază mai multe dezbateri unu la unu între miniștri Guvernului Dăncilă și miniștri Guvernului Orban.

Sunt provocări interesante, care s-ar putea dovedi utile pentru cetățenii României.

Numai că membrii Guvernului Orban refuză la rândul lor o confruntare. Și oricum, chiar dacă ar accepta, confruntarea nu va fi despre președinție, ci despre guvernare. Altă gâscă, în altă traistă.

Asemenea provocări pot fi la fel de utile, dacă n-ar avea la rândul lor un scop propagandistic și în altă săptămână decât în săptămâna decisivă de dinaintea turului doi a campaniei prezidențiale.

 ”Se vorbește tot mai insistent despre o intenție a doamnei Viorica Dăncilă și a staff-ului ei de campanie de a rupe porțile aulei Bibliotecii Universitare, năvălind peste Klaus Iohannis și stricându-i petrecerea pe care și-o organizează, pretextând că astfel răspunde numeroaselor întrebări care îl vizează, scrie pe  pagina sa de facebook SR Stănescu

Teoretic, este posibil acest lucru. Teoretic, întrucât Iohannis a anunțat că are loc o întâlnire deschisă la care participă și studenți, alături de ziariști, formatori de opinie și analiști politici, nimic n-ar putea împiedica un grup bine ales de pesediști reprezentând categoriile de mai sus să vină in corpore și să ocupe locuri în sala destinată dezbaterii.

Căci dacă intrarea e pe bază de listă și nu este liberă, Iohannis se face de râs.

Dacă la intrare nu este o listă, nu are cum să se opună provocării preconizate. Și tot teoretic nimic nu o poate împiedica pe Viorica Dăncilă, dacă intrarea e liberă, să fie prezentă și să transforme pantomima în dezbatere. În calitate de contracandidat prezidențial. Dar cum precizam mai sus, mișcarea poate avea un efect de bumerang.

Să ne imaginăm că organizatorii, care oricum nu fac altceva decât să simuleze o sesiune de întrebări și răspunsuri, cu lucrurile dinainte aranjate, sunt vigilenți și se așteaptă la o asemenea provocare. Pregătindu-se să-i facă față. În aceste condiții, am putea să vedem o îmbulzeală și un incident la intrare.

Iar doamnei Dăncilă pur și simplu i-ar putea fi barat accesul. Ca și celorlalți din batalionul de șoc PSD. În aceste condiții, confruntată cu SPP-ul lui Iohannis, doamna Dăncilă ar fi slită să părăsească scena de luptă și să plece acasă cu coada între picioare. Cine ar ieși în câștig?

După opinia mea, Klaus Iohannis. Pentru că aparatul său electoral și de propagandă ar scoate imediat în evidență faptul că doamna Dăncilă, rățoindu-se și îmbulzindu-se la intrare, a avut un comportament de țață. Total inadecvat unui candidat prezidențial.

Prin urmare, eu cred că mai degrabă tema aflată în discuție, mestecată îndelung pe rețelele de socializare, nu este decât încă o petardă electorală.

Poate lansată chiar de căre staff-ul lui Iohannis. Pentru a crea și a întreține o stare de tensiune și de emoție electorală. Favorabilă acestuia în toate ipostazele.”

19/11/2019 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Duplicitate în Găgăuzia

 

 Drapelul Găgăuziei

Drapelul Găgăuziei 

Găgăuzia sau Gagauz-Yeri ( în limba turcă Gagavuzya; yeri înseamnă pământ sau ţară), este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al limbii turce şi apropiat cultural de turci, însă de confesiune creştină ortodoxă.
Denumirea sa provine de la cuvantul „Găgăuz”, care este o derivatie a numelui Gok-oguz folosit pentru a descrie descendentii triburilor turce Oguz.
Tătarii crimeeni şi uigurii foloseau cuvântul „gok” cu sensul de „cer” sau „cer albastru”, astfel încât „Gok-Oguz” literalmente înseamnă „cer albastru-Oguz”. 

Găgăuzii sunt urmaşii turcilor selgiucizi stabiliţi în Dobrogea, împreună cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) şi cumanii (Kipchak), poporul care au urmat în Anatolia pe sultanul Izzeddin Keykavus II (1236-1276). Mai exact, un clan de turci Oghuz a migrat către Balcani în timpul conflictele inter-tribale cu alţi turci.

Acest clan turcesc Oghuz s-a convertit de la Islam la Creştinismul Ortodox după ce s-au stabilit în Balcanii de Est (în Bulgaria) şi au fost numiţi turci găgăuzi. Un grup mare de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria şi s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un grup de etnici bulgari.

În 1812, Basarabia, care era jumătatea estica a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus şi triburile Nogai care locuiau în mai multe sate din Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligaţi să părăsească zona.

Între 1812 şi 1846, ruşii au recolonizat cu găgăuzi aduşi din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în aşezările părăsite de triburile Nogai.

Ei s-au stabilit acolo, în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cişmichioi şi alte sate locuite de cei din tribul Nogai. Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc in 1812, dar aceştia s-au mutat în zona compactă care populează astăzi partea de sud a Basarabiei.

Cu excepţia a cinci zile, când a fost de facto, independentă în iarna anului 1906, atunci când o răscoală ţărănească a declarat republică autonomă din Comrat, găgăuzii au fost conduşi de Imperiul Rus (1812-1917), România (1918 – 1940 şi 1941 – 1944), de Uniunea Sovietică (1940 -1941 şi 1944 – 1991) şi Republica Moldova (1917 – 1918 şi 1991 până în prezent).

 

 

 

gagauzia harta

Harta R.Moldova cu Găgăuzia şi Transnistria

 

 

 

Sindromul Stockholm la găgăuzi

 

Literatura de specialitate descrie sidromul Stockholm ca un comportament al unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Victimele, încep după o perioadă să se identifice cu răpitorii.

Drept consecință, la un moment dat separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, existând frica că victim ar pierde singura relație pozitivă formată – cea cu răpitorul.

Găgăuzii își adoră foștii călăi – sovieticiiUna dintre cele mai mari tulburări ale societății găgăuze , care a acceptat  comunismul, ajungând ca astăzi să-l regrete chiar foarte tare, se referă nemijlocit la sindromul Stockholm.

Așa se face că deși au suferit enorm de pe urma comunismului, găgăuzii au ajuns să-și venereze vechiii călăii, să le cinstească memoria și chiar să-i regrete.

Astăzi, găgăuzii au preluat elementele propagandistice sovietice și sărbătoresc cu mult fast victoria sovieticilor în cel de-al doilea război mondial, uitând de suferințele pe care comunismul le-a adus.

Bineînțeles că data de 9 mai înseamnă și anihilarea regimului criminal nazist, dar comunismul a fost o etapă mult mai neagră în istoria micului popor turcic.Lichidarea în masă a intelectulității găgăuze.

Mai întâi de toate intrarea Basarabiei în componența sovieticilor în 1940, a însemnat și separerea poporului găgăuz în trei state. Mai apoi, sursele de arhivă arată că odată cu instaurarea puterii sovietice în Basarabia, are loc un masacru în masa a intelectualior găgăuzi. Documentele scot la iveală cazurile unor primari găgăuzi, care au fost deportați sau executați.

Unul dintre aceste cazuri este și a lui Vasilii Marinov, primar în Ceadîr Lunga (1933-1937, care a fost arestat pe 9 iunie 1941 și deportat în Ivdellag, unde va deceda la scurt timp. Pe timpul său vor fi construite maternitatea din localitate, baia, săpate fântâni arteziene și construit drumul până la calea ferată. Un alt caz este acel al lui Dmitri Bacu, deținând timp de 18 ani funcția de primar în satul Gaidar.

Pentru că era un bun gospodar oamenii din sat s-au răsculat, atunci când autoritățile sovietice au încercat arestarea sa în 1940 și din această cauză va fi lăsat o perioadă la libertate. Până la urmă va fi deportat la 13 iunie 1941 în lagărul Ivdel, unde a murit la 10 februarie 1942.
O istorie destul de tragică va avea loc în satul Congaz unde familia lui Mitișov Vasili, fost primar al localității în anul 1935, va fi împușcat în anul 1941.Restul familiei sale și familia fraților săi Nicolae și Macar vor fi deportate în Kazahstan.

Soartă asemănătoare cu cei amintiți mai sus au avut și alți primari: Stepan Cara, Ilia Curdoglo, Constantin Mandaji, Ivan Cazanji, Petru Dimcioglo, Gheorghi Todorov, Ignat Iazadji, Ivan Tarlev.Genocidul găgăuz, sub comanda sovieticilorVictoria sovieticilor în cel de-al doilea război mondial, a readus Basarabia în componența URSS.

Cu această ocazie găgăuzii au fost și ei victim ale colectivizarea forțată și au suferit repercursiuni abuzive care i-au urmat, mai ales confiscare produselor agricole, a adus după sine un genocid al populației găgăuze.

Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat populația găgăuză în anii 1945-1947 a fost lipsa produselor alimentare, care a dus la îmbolnăvirea și decesul unui număr impresionant de găgăuzi.

Semion Potapov, secretarul PC al raionului Ceadîr-Lunga îl informa în decembrie 1945 pe Gancev despre îmbolnăvire din cauza lipsei de alimente a unui număr de aproape 2000 de persoane dintre care cele mai multe în localitățile Beș-Gheoz (952 de persoane), Tomai (400 de persoane), Gaidar (182 de persoane) etc.

În lipsa e alimente, găgăuzii au început să se mănânce între ei. Așa se face că un funcționar trimis de la Chișinău informa că în zilele 7-8 februarie, cât a stat în teritoriu, a depistat în satul Baurci patru cazuri de canibalism.

Un alt funcționar informa că în satul Beșalma, în primele 8 zile ale lunii februarie, murise 630 de persoane.

 

Naţionalismul găgăuz a început ca o mişcare intelectuală, în timpul anilor 1980. Mişcarea adevenit mai puternică la sfârşitul deceniului, când Uniunea Sovietică a început să îmbrăţişeze idealurile democratice.

În 1988 activişti din intelectualitatea locală, uniţi cu alte minorităţi etnice, crează o mişcare cunoscută sub numele de „Poporul Găgăuziei”. Un an mai târziu a avut loc prima adunarea acestei mişcări în care a fost adoptată o rezoluţie care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei, cu capitala la Comrat.

Mişcarea naţională găgăuză s-a intensificat atunci când româna a fost acceptată ca limbă oficială a Republicii Moldova în august 1989, înlocuind rusa, limba oficială a URSS-ului.

O parte din populaţie multietnică din sudul Moldovei considera, cu îngrijorare, această decizie ca fiind o precipitare şi îşi manifesta lipsa de încredere în guvernul central de la Chişinău.

Găgăuzii au fost, de asemenea, îngrijoraţi în legătură cu implicaţiile pentru ei în cazul când Moldova s-ar reuni cu România, aşa cum părea foarte probabilă în acel moment.

În august 1990 Comrat s-a declarat ea însăşi o republică autonomă, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declaraţia ca fiind neconstituţională. În acel moment, Stepan Topal se impune ca lider al mişcării naţionale de găgăuzi.

Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituţia Republicii Moldova şi reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. În cazul în care Republica Moldova va decide să se unească cu România, Găgăuzia ar avea dreptul la auto-determinare.

UTA Găgăuzia are 32 localităţi dintre care: 1 municipiu (Comrat), 2 oraşe, 23 comune şi 6 sate.

Conform recensămîntului din anul 2004, populaţia era de 155.587 locuitori (găgăuzi 82,6%, români/moldoveni 4,6%, ucraineni 3,0%, ruşi 3,7%, bulgari 5,1%, alte naţionalităţi 1%). Centrul administrativ al regiunii este oraşul Comrat (25 mii locuitori). Limbile oficiale sunt găgăuza, româna vorbită în graiul moldovenesc şi rusa.

Economia Găgăuziei se bazează pe agricultură, viticultură şi creşterea vitelor.

Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura. Produsele principale de export sunt vinul, uleiul de floarea-soarelui, băuturile nealcoolice, lâna, pielea şi textilele. Există douăsprezece întreprinderi vinicole care prelucrareză peste 400.000 de tone anual. Există şi două fabrici de ulei, două fabrici de covoare, o fabrica de carne, precum şi o fabrică de băuturi alcoolice.

 

Într-un raport  prezentat de Veacheslav Berbeca – expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale «Viitorul», precum și Alla Levițcaia – Director al Institutului pentru Dezvoltare Economică Regională «REDI» se arată că Uniunea Europeană este cel mai important investitor din UTA (regiunea autonomă) Găgăuzia.

Jumătate din investițiile externe vin din UE

Potrivit raportului, în perioada 2010-2016, 42 % din proiectele implementate în Găgăuzia, au fost realizate cu capital venit din Uniunea Europeană. Conform datelor prezentate de Platforma pentru gestionarea ajutorului extern, în Găgăuzia au fost realizate 58 de proiecte, în valoare totală de 19,5 milioane de euro.

După statele din Uniunea Europeană, Japonia este cel mai mare investitor în regiune, contribuind la 15 % din proiectele realizate în cei 7 ani.

Alte ajutoare au venit din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – 13%, precum și Banca Europeană de Investiții (BEI) – 13%. Banii veniți din UE au fost redirecționați în realizarea proiectelor ce țin de aprovizionare cu apă și sisteme de canalizare, dezvoltarea societății civilă și modernizarea sectorul sanitar.

Turcia la coada topului, Rusia lipsește

Chiar dacă investițiile turcești au crescut fulminant în ultima vreme, Republica Turcia nu este unul din principalii investitori din autonomie. De partea cealaltă investițiile rusești în zonă sunt egale cu zero, din partea Federației Ruse venind doar câteva ajutoare materiale.

Cu toate acestea Rusia și Turcia sunt statele care se bucură de cea mai mare simpatie în regiune, unii considerând-o pe prima chiar patria lor. De cealaltă parte Uniunea Europeană este privită cu oarecare teamă, fiind văzută ca un pericol, ce atentează la valorile morale și creștine ale găgăuzilor.

 

Găgăuzii iubesc Rusia pe banii europenilor

Teritoriul mic, de puţin peste 1800 de km, adică ceva mai mare decât judeţul Ilfov, cu o populaţie de 160.000 de oameni, aparent nu ar reprezenta o miză pentru Rusia. Aparent.

 Moldova are deja o regiune separatistă, care a devenit de facto un stat și o sursă de instabilitate pe termen lung: Transnistria. Poziţiile unioniste ale unora dintre politicienii de la Chişinău radicalizează discursul în regiunea autonomă Găgăuzia.

Liderii acesteia au spus că, în eventualitatea unirii României şi Republica Moldova, Găgăuzia şi-ar declara independenţa. O independenţă văzută însă, în sânul Rusiei…

România priveşte cu atenţie harta. Dacă Găgăuzia ar alipi Bugeacul, ca un coridor spre Bender, noua republică autonomă Transnistria -Odessa ar avea aproape mărimea şi populaţia Moldovei dar ar avea şanse mai mari, având în vedere ieşirea la Marea Neagră şi la Dunăre.

O prezenţă/ocupaţie a Rusiei a unui astfel de teritoriu ar aduce armata rusă la o distanţă foarte mică  pentru NATO şi UE, de portul strategic, Constanţa.

De ce totuși găgăuzii iubesc Rusia și chiar dacă acceptă fără echivoc banii veniți din occident, văd în UE un dușman? Într-un interviu acordat pentru sabaa.md, jurnalistul găgăuz, Dmitrii Popozoglo încearcă să ofere un răspuns la aceaste întrebări.

Acesta spune că găgăuzii ar trebui să profite de orice oportunitate care li se oferă, pentru a îmbunătăți viața locuitorilor autonomiei și că numai un nebun ar refuza banii occidentalilor.

Acesta mai menționează că „Indiferent cât de mulți bani vor investi românii și europenii, găgăuzii tot vor iubi Rusia. Așa, fără nici un motiv, deoarece sunt mai aproape de mentalitatea noastră, chiar dacă nu are ocazia să ne ajute.”

Cu cât mai mulți bani vor oferi europenii găgăuzilor, cu atât vor avea mai puține resurse pentru a construi tancuri împotriva Rusiei”

Într-o altă ordine de idei, Popozoglo mai spune că acești bani sunt răsplata pentru „genocidul occidental împotriva găgăuzilor”, fără să menționeze când și cum a avut loc acest genocid.

Tot el mai crede că găgăuzii sunt obligați să ia acești bani „deoarece cu cât mai mulți bani vor oferi europenii găgăuzilor, cu atât vor avea mai puține resurse pentru a construi tancuri împotriva Rusiei.”

La final acesta mai spune că „la noi și la toate alegerile din Găgăuzia există asemenea tactici oficiale: acceptăm daruri și mită din toate direcțiile, iar noi votăm cu inima noastră, pentru că nu ne vindem inimile.”

 

 

 

 

 

 

 Surse:

 

http://moldnova.eu/ro/de-ce-iubesc-gagauzii-rusia-si-accepta-bani-europeni-27465.html/

http://moldnova.eu/ro/sindromul-stockohlm-la-gagauzi-27475.html/

http://istoria.md/articol/202/

http://cursdeguvernare.ro/alegeri-in-gagauzia-candidatul-sustinut-de-moscova-a-castigat-irina-vlah-a-deveni-bascan.html

13/05/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

VA INCETA RAZBOIUL DECLARATIILOR INTRE PUTEREA DE LA CHISINAU SI AUTORITATILE AUTONOMIEI GAGAUZE ?

Găgăuzia și Chișinăul  vor îngropa „securea războiului”? Formuzal și Filat se întâlnesc la începutul săptămânii viitoare.

 

Găgăuzia și Chișinău vor îngropa „securea războiului”? Formuzal și Filat se întâlnesc de la o luni

Colaj: UNIMEDIA

7.o7.2011

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal și primul ministru Vlad Filat se vor așeza la masa de discuții la începutul săptămânii viitoare. O declarație în acest sens a fost făcută de către liderul autonomiei. El a subliniat că, luni sau marţi, intenţionează să discute cu Filat despre conlucrarea dintre Comrat şi Chişinău, relatează publika.md.

„Sunt absolut sigur că vom găsi un compromis rezonabil. Cei doi ani de colaborare cu premierul au demonstrat că el este o persoană foarte comunicativă şi cu care te poţi înţelege, persoană care ştie să găsească ieşire din orice situaţie. Prin urmare, soluţia va fi identificată”, a spus Formuzal.

Amintim că scandalul dintre Chișinău și UTA Găgăuzia a izbucnit pe fundalul necunoașterii limbii de stat atât de către oficialii din autonomie, cât și de către locuitorii acesteia. După ce câteva zeci de elevi găgăuzi nu au susținut BAC-ul la limba și literatura română, Ministerul Educației a decis să le dea absolvenților de liceu din Găgăuzia, care au luat calificativul „insuficient” la examenul de Limba şi literatura română, un certificate de confirmare a finalităţii studiilor liceale, care le vor oferi posibilitatea să acceadă la studii în învăţământul profesional şi mediu de specialitate.

Bașkanul Găgăziei Mihail Formuzal, însă, a anunțat că regiunea va elibera propriile dipliome de BAC, unde nu se va reflecta și nota de la acest obiect. Ulterior, Comitetul Executiv al Găgăuziei a aprobat modelul diplomei de BAC de tip propriu care va fi decernat absolvenţilor autonomiei care au primit note negative la disciplina limba şi literatura română.

Declarațiile lui Formuzal au fost criticate de unii politicieni, el fiind acuzat de separatism. În replică, Bașkanul Găgăuziei a declarat că „cei care ne atârnă etichete separatiste, pot fi numiți ped*****i politici”.

Ulterior, bașcanul a afirmat că nu va mai comenta declarațiile din presă care vizează conflictul dintre conducerea Găgăuziei și autoritățile centrale, până când nu va discuta cu premierul moldovean Vlad Filat.

Totuși, vineri, pe 5 august, autoritățile din UTAG au întors corespondența de la Chișinău, fără a o revizui, pe motiv că documentele au fost prezentate doar în limba română, nu și în limba rusă.

Sursa: UNIMEDIA

07/08/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: