Dezvăluiri: Datoria istorică a românilor față de țigani

Dorin Cioaba, autointitulatul rege al romilor (foto) a anunțat înaintea Conferinței Romilor Europeni, că Biserica Ortodoxa Româna va fi dată în judecata într-un proces internațional, prin care sa i se ceară recunoașterea implicării sale în anii de robie a romilor și scuze publice față de această etnie, pentru perioada în care aceasta ar fi ținut în robie comunitatea de romi.

Acesta a precizat faptul că mai marii Bisericii nu si-au cerut niciodata scuze public ”trauma istorică”suferită de țigani, relatează publicațiile Turnul Sfatului și https://stirimoldova24.ro.

Într-un comunicat transmis la câteva ore dupa anunțul lui Dorin Cioabă, Vasile Bănescu, purtatorul de cuvânt al Patriarhiei Române a trasmis poziția Bisericii cu privire la intenția lui Cioabă.

”În toata perioada robiei în Țările Române romii nomazi erau liberi sa colinde țara si sa-si practice obiceiurile. În schimb, romii care aveau o slujba fixa, adica o activitate statornică, erau obligați sa stea în aceeasi localitate. Desi etnia romă avea cel mai mare numar de robi, în epocă existau robi si din alte etnii si chiar robi români.

Vânzarea sau rascumpararea robilor, ori pedepsele fizice aplicate robilor romi constituiau norma juridica a vremii, deoarece robii români suportau aceleasi pedepse ca romii, nefiind nicio discriminare în privinta aceasta.

Dincolo de prevederile formale ale legilor vremii, Biserica Ortodoxa Româna a sprijinit minoritatea roma în diferite moduri, asa cum reiese din documente istorice ale aceleiași vremi”, se arată în comunicat.

Discuția despre sclavia medievală a țiganilor este atât de politizată încât se ajunge la articole aberante, precum cel de aici.

În esență, ignorând istoria, se spune că problemele actuale ale țiganilor se datorează celor aproape cinci secole de robie în țările române.

Cu un minim de cunoștințe istorice se poate ridica întrebarea: de ce țiganii din Transilvania – care nu au fost supuși regimului de sclavie – se găsesc în aceeași situație cu țiganii foști sclavi din Țara Românească și Moldova? Până la urmă o ipoteză trebuie să fie valabilă pentru toate situațiile, altminteri trebuie amendată.

M-a uimit în articolul indicat mai sus definiția pentru ”trauma istorică”, care include ”modificări genetice/ epigenetice” – o linie destul de periculoasă, câtă vreme susține că situațiile istorice de durată lungă pot duce la modificări genetice. Chestia asta ar trebui să fie valabilă în toate situațiile și atunci nu facem decât să ne întoarcem la discuția ”Übermensch/ Untermensch” – ceea ce nu cred că își dorește cu adevărat cineva.

”Majoritarii” sunt taxați pentru că resping ”trauma istorică” drept cauză a situației actuale a țiganilor și avem și o sumă de recomandări. Pe de o parte reparațiile în prezent pentru faptele petrecute cu sute de ani în urmă, pe de alta asumarea vinei pentru aceleași fapte din vechime. Oricum, pentru mine rămâne întrebarea: dacă au fost afectați până la nivel genetic de sutele de ani de robie, mai pot fi ”reparați” țiganii?

Robia țiganilor a fost un fenomen istoric ce nu poate fi negat. Însă el trebuie văzut din perspectivă istorică. De exemplu ar trebui comparată legislația românească privind robia țiganilor de la mijlocul secolului al XVII lea (pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu) cu legislațiile destinate sclavilor din Franța și Marea Britanie (Code noir din 1685 sau Codul sclaviei din Barbados din 1661). Robia țiganilor din țările române nu poate fi nici pe departe comparată cu regimul sclaviei din Lumea Nouă.

În același timp se poate ridica o altă chestiune: regimul iobăgiei în care s-au găsit sute de ani majoritatea românilor. De la cine ar trebui solicitate compensații în acest caz?

Istoric român: Țiganii au avut noroc că au fost robi în Țările Române. În urmă cu sute de ani, în statele germane se organizau vânători de țigani…

ActiveNews.ro: Istoricul George Damian afirmă că regimul juridic al țiganilor în Țările Române nu coincide cu „propaganda aboliționistă” pe acest subiect.

Într-un articol publicat pe siteul Historice.ro, George Damian arată că țiganii au ajuns în Țările Române cu statutul de rob deja bine conturat, iar românii nu au făcut decât să constate o stare de fapt existentă deja în Imperiul Bizantin și în Europa.

„Țiganii erau deja robi, ocupau o nișă specifică la periferia societății și aveau parte de o imagine negativă încă din secolul al XII-lea. Disoluția Imperiului Bizantin a împins grupuri de țigani spre periferia imperiului, în zone neafectate de destructurarea provocată de otomani”, scrie Damian.

Mai mult, istoricul arată că regimul robilor era bine definit în legislația românească a vremii, abuzurile fiind pedepsite conform codului juridic existent la vremea respectivă. Cu alte cuvinte, nimeni, nici stăpânul unui rob, nu avea voie să ucidă țigani, să despartă o familie de romi sau să abuzeze de o femeie, fără consecințe juridice.

„Pentru justificarea titlului trebuie să mai spun câteva lucruri de încheiere. Țările Române s-au constituit într-un rezervor genetic pentru țigani. Aici au avut parte de un regim juridic stabil pe o durată lungă – de fapt singurul loc din Europa unde au primit un regim juridic propriu și li s-a permis încadrarea socială într-o formă care le-a lăsat libertatea de a-și conserva identitatea.

În Imperiul Otoman țiganii au trecut în masă la Islam și au fost asimilați extrem de rapid. În Europa Occidentală au început să pătrundă după anul 1400 sub legenda că ar fi pelerini penitenți din Egipt – ceea ce le-a dat numele de ”egipteni” cu variantele derivate. După o scurtă perioadă de simpatie, țiganii nomazi din Europa au fost supuși unui adevărat regim de exterminare în secolele XVI-XVIII. Pur și simplu țiganii au fost scoi în afara legii, în statele germane se organizau vânători de țigani, când pur și simplu cetele de nomazi erau masacrate. Dacă Țările Române ar fi fost încadrate mai strict într-unul din Imperiile medievale învecinate (Otoman sau Habsburgic) țiganii ar fi dispărut pur și simplu ca etnie. (Nu mai lungesc povestea cu legislația habsburgică privitoare la țigani care avea ca scop asimilarea lor rapidă).

Regimul robiei din Țările Române a menținut de-a lungul a sute de ani o populație compactă de țigani care au beneficiat de o protecție legală – spre deosebire de toate celelalte spații juridice învecinate unde țiganii au dispărut”, a conchis istoricul George Damian.

Publicitate

Șeful CNCD declară că în prezent nu există cadru legal pentru introducerea certificatului verde. Guvernul este gata să adopte o hotărâre profund discriminatorie care va limita drastic libertățile fundamentale ale românilor

Guvernul este gata să adopte o hotărâre profund discriminatorie care va limita drastic libertățile fundamentale ale românilor în scopul de a condiționa accesul în restaurante sau evenimente doar cu certificatul verde COVID-19.

În acest context Asztalos Csaba, șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, susține că o astfel de măsură nu poate fi introdusă printr-o hotărâre de Guvern, ci doar printr-o lege adoptată în Parlament, transmite Romanian Global News
Asztalos Csaba este de părere că la această dată nu există un cadru legal care să stabilească aceste condiționări sau limitări ale oamenilor.

Șeful CNCD:

„Orice condiționare sau limitare a exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale trebuie să îndeplinească cerintele articolului 53 din Constituție, alineatele 1 si 2, respectiv a standardelor stabilite de CEDO. Prima condiție pentru a fi constituțională este ca această limitare/condiționare să fie adoptată prin lege. În acest moment, în analiza mea, nu există un cadru legal, respectiv o lege adoptata de parlament, care să stabilească aceste condiționări sau limitări.
Ele nu pot fi adoptate prin Hotărâre de Guvern care este act administrativ al admirației centrale și nici prin ordin de ministru. Legea 55 din 2020 nu reglementează aceste restricții în mod expres și nu poate constitui temei legal pentru adoptarea acestor restrictii sau condiționalități.

Chiar și adoptarea ordonanței de urgență ar putea să ridice semne de neconstituționalitate”, a declarat Asztalos Csaba citat de www.evz.ro

În Franța sau Italia, aceste măsuri au fost reglementate prin lege și nu prin acte administrative
Deși știe că vaccinarea nu are niciun efect decât creșterea profiturilor Big Farma, premierul Florin Cîţu a declarat miercuri că Guvernul nu vrea să mai închidă activităţile economice în cazul în care rata de incidenţă a cazurilor de COVID este de peste 3 la mie, dar ia în calcul să introducă pentru evenimente private de genul nunţi şi botezuri, dar şi în restaurante şi cafenele măsura monitorizării prin certificatul verde pentru COVID.
„În primul rând, trebuie să fie adoptată Hotărârea CNSU, ca apoi să fie hotărâre de guvern în şedinţa de guvern.

Direcţia în care mergem este următoarea: nu vreau să mai închidem activităţile economice peste 3 la mie şi atunci, ca să rămână deschise aceste activităţi, trebuie să avem o formă de monitorizare.

Certificatul verde, mai ales că acum se poate verifica şi prin acel cod QR, foarte simplu, este una dintre propuneri ca aceste activităţi să rămână deschise, dar pe baza unui certificat verde”, a mai spus Florin Cîțu.

Cum văd doi tineri români din Anglia diferențele dintre români și englezi? VIDEO

Sursa foto: Facebook

Un român din Anglia a fost întrebat care e diferența dintre români și englezi. Când i-a auzit răspunsul, patronul l-a concediat imediat…

Valentin Stoian este un tânăr român, plecat la muncă în Marea Britanie. Vineri, la muncă patronul l-a întrebat care e diferența dintre români și englezi și de ce românii sunt antipatici englezilor.

Valentin a dat un răspuns sincer, care însă l-a costat locul de muncă. Patronul l-a anunțat la sfârşitul programului că este concediat!

Iată mai jos, relatat cu umor de Valentin pe Facebook, ce i-a spus românul patronului din Marea Britanie:

 

”Un englez m-a întrebat ieri care-i diferența între un Englez si un Român și de ce există antipatia asta între noi și ei iar eu am fost sincer si i-am răspuns: suntem mai muncitori,mai buni la pat, mai serioși, mai frumoși, mai hoți, mai sinceri, mai iubitori, mai umblăm cu femeile lor, mai furăm, mai venim şi nu mai plecăm.

A zâmbit și a părut să aprobe ce am zis. Ca după ora 5 când am terminat programul să mă anunțe că pot sa-mi caut alt job de Luni. Așa că weekend plăcut, vedem de Luni ce și cum..” .

Postarea lui a strâns sute de like-uri și mesaje de încurajare.

” Rasiștii aceștia frustrați și aroganți așa trebuie tratați cu demnitate și fruntea sus. Un job, crede-mă, găsești altul mai bun unde vei fi respectat pentru ceea ce știi să faci mult peste puterile lor ”, i-a scris Claudiu.

Întrebat de ce nu i-a spus pe românește, că așa ar fi rămas cu job-ul, Valentin a răspuns:

”I-am spus eu altele după, în românește!”

 

 

 

 

 

Sursa:

 

https://www.jurnaldinromania.ro/un-roman-din-anglia-fost-intrebat-care-e-diferenta-dintre-romani-si-englezi-cand-auzit-raspunsul-patronul-l-concediat-imediat/