CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Soarta tristă a fraților aromâni

                             RECENZIA UNUI (ALT) FILM Am văzut […]

 

 

 

Aromânii au fost singurul neam din Balcani din care turcii nu și-au făcut slugi – au fost în permanență liberi. Dar bogăția lor a condus la pizma mahomedanilor (turci și albanezi) care au jefuit și distrus, în două rînduri, Moscopole.

La începutul secolului trecut, după schimbul de populații dintre greci și turci, bandele grecești (încurajate nu direct de statul grec, care se ținea în umbră, ci de biserica ortodoxă greacă) au trecut la atacarea, jefuirea și uciderea aromânilor din Tesalia și Epir pentru a-i determina să se expatrieze.

După razboaiele balcanice, cînd noi aveam în mînă și pîinea și cuțitul, la pacea de la București penibila diplomație românească (etern penibilă!) s-a mulțumit să primească Cadrilaterul, dar pe aromâni i-a lăsat în mîna grecilor!

Aromânii alungați, au colonizat Cadrilaterul. Aici însă cetele de comitagii bulgari (foștii lor aliați în lupta împotriva bandelor grecești!), supărați pentru pierderea teritoriului, treceau noaptea granița ca să-i ucidă și să-i jefuiască! Alt popor ortodox care îi jefuia și îi ucidea!

Dar lovitura de grație au primit-o de la români! Judecătorii români i-au trimis în temniță, autoritățile române i-au prigonit. Dacă în Grecia politica violentă de grecizare (ei nu acceptă minoritățile) i-a determinat de frică pe grecomani (adică aromâni care se declară greci) să accepte această stare, și în România pînă în 1990 multor aromâni le-a fost frică să își recunoască originea.

Răspîndiți în toată lumea, aromânii își petrec cu bucurie ziua națională, își cîntă cu mîndrie melodiile, își joacă cu mîndrie dansurile, se bucură să mănînce „pită cu praj” (adică plăcintă cu praz), miel și celebra lor telemea de oaie. Dar și-au pierdut curajul de a lupta.

Ajunși răspîndiți prin toată lumea, trecînd la familiile mixte (pînă acum un secol, tații aromâni erau cei care hotărau cu cine se vor încuscri în neam), rătăciți de comunitățile lor, pierzîndu-și tot mai mult dialectul, de la o generație la alta, aromânii sînt pe cale de dispariție.

Cine este de vină? Mulți. Pot spune că de vină sînt forurile internaționale care au tolerat genocidul grecilor săvîrșit asupra aromânilor și încălcarea drepturilor acestei minorități (dar Grecia era membră NATO și UE cu mult înaintea noastră!), de vină este și statul român, care dacă în sec. XIX s-a preocupat de aromânii din Balcani, în secolul următor a avut altceva de făcut – dar de vină sînt și aromânii care au ajuns divizați și, cum am mai spus, și-au pierdut legendarul curaj.

Nu cred că peste două generații se va mai vorbi la prezent despre o comunitate aromână.

Dar nu va fi singura dispariție! Va dispare însăși veșnicia care, cum spunea Blaga, s-a născut la sat. Satul pe care îl cunoșteam, acela în care s-a născut veșnicia, a murit – și îmi pare firesc să moară și veșnicia.

 

 

 

Sursa:

 Dan Cristian IONESCU, un fragment din articolul „Soarta tristă a fraților aromâni”

http://www.justitiarul.ro/soarta-trista-a-fratilor-aromani-ii/

               

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/04/15/cine-sunt-aromanii/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/03/ziua-de-3-decembrie-in-istoria-romanilor/

03/12/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

UN DODECALOG AL AROMÂNILOR, SAU 12 ADEVĂRURI INCONTESTABILE, ISTORICE ȘI ACTUALE, ASUPRA AROMÂNILOR ȘI ASUPRA LIMBII LOR, de Matilda Caragiu Marioţeanu. VIDEO

Inedit: Steagul Principatului Pindului 

Foto: Steagul aromânilor din Principatul Pindului (din timpul celui de-al doilea război mondial).

 

 

UN DODECALOG AL AROMÂNILOR
sau
12 adevaruri incontestabile, istorice si actuale, asupra aromânilor si asupra limbii lor

 scris de Matilda Caragiu Marioţeanu

“Dati Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”.
(Matei, XXII, 21)

 

CONFESIUNE

 

Acest DODECALOG al aromânilor reprezinta credo-ul meu stiintific asupra “ființei” denumita “aromân”. El este rezultatul unui proces indelungat, care dureaza de 68 de ani, de la nașterea mea, și care se explica prin:
a. o excelenta cunoastere a limbii mele materne, vorbita in familie de parintii mei, Nico Caragiu si Athina Papastere, si de bunica mea materna, Dhafna Pupti, mostenire sfanta lasata de stra-stra-stramosii mei de 2000 de ani;

b. un respect fara limite pentru tot ce este “traditie”, “lege” transmisa din generatie in generatie, “mentalitate” aproape imuabila – desi foarte evoluata in comunitatea mea aromana, in raport cu altele – in  f u n d a m e n t e l e  sale;

c. o competență stiintifica veritabila, castigată, treptat, datorita unui lucru serios si constant (1947 – 1995), condus, direct sau indirect (prin cartile lor), de dascalii mei: Theodor Capidan, Pericle Papahagi, Tache Papahagi, Al. Rosetti, Iorgu Iordan.

Având in vedere aceste date, in aceste momente de  c o n f u z i e totală, creata de oameni ca nu vor sau nu pot sa respecte rezultatele științei (istorice/ lingvistice/ arheologice etc.), mă consider obligată – chiar daca acest credo al meu va fi ignorat, criticat, distrus – să formulez ideile care mi se par a fi punctul de plecare in orice initiativă, de orice fel; daca nu sunt acceptate aceste  a d e v ă r u r i  e l e m e n t a r e,  care nici măcar nu au nevoie sa fie explicate, rezultatul, in orice acțiune, ar fi: o confuzie generală (din cauza amestecului de criterii – istorice/ lingvistice/ geografice/ cultural-politice etc. – ), create adeseori conștient de toate “părțile” implicate; fricțiuni etnice in țarile balcanice; fara indoială, s a n g e  va curge din nou din toate părțile.
Îi rog pe cititori sa parcurgă, cu răbdare, cele 12 adevăruri și sș le judece numai la sfârșitul lecturii.

Îmi asum întreaga răspundere.

 

DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM.

 

1. Aromânii (macedo-vlahii) si limba lor materna  e x i s t ă  astăzi și de doua mii de ani.
2. Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni.
3. Limba veche româna (straromâna/ româna comuna/ româna primitiva/ protoromâna) vorbită pe acest teritoriu era o limbă unitară.
4. Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comună, a fost scindata de sosirea slavilor intre Dunare si Balcani.
5. Vechea limbă româna s-a scindat in cele patru ipostaze actuale ale sale:
româna (daco-româna/ daco-v(a)laha), limba natională/ literara a României, aromâna(macedo-româna/ macedo-vlaha) si meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha; varianta a aromânei?), vorbite in sudul Dunarii si istriana (istro-româna/ istro-vlaha), vorbita in Peninsula Istria.
6. Aromâna este limba materna a aromânilor, care le confera constiința lor etnolingvistica.
7. Exista  d o u a  categorii de aromâni:
a. “autohtoni”
, care locuiesc in țările balcanice (Grecia, Albania, fosta RSF Iugoslavia, Bulgaria)
b. în diaspora sunt cei care se gasesc oriunde in lume (in tarile din Europa, inclusiv in Romania, in cele doua Americi, in Australia etc.)
8. Statutul aromânilor “autohtoni” locuind in țările balcanice este cu totul diferit de acela al aromânilor din diaspora.
9. Statutul aromânilor aflați in diaspora (in România sau in alta parte) are specificul lui.
10. Numele aromânilor trebuie sa fie aromân și macedo-vlah.
11. Aromânii sunt crestin ortodocsi. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord).
12. Aromânii (macedo-vlahii) ,trebuie sa aiba un singur scop: sa-și cultive limba maternă și tradițiile lor.

Autorul articolului: Izabela Papazicu

 

SURSA

 

Matilda Caragiu Marioțeanu: Post-Scriptum la Dodecalog

 

In cei doi ani* care au trecut de la aparitia DODECALOG-ului, reactiile pe marginea celor 12 adevaruri formulate nu au lipsit. Autorii lor pot fi grupati, grosso modo, in doua categorii:

a. unii, majoritatea (mai ales oameni de stiinta, dar si nespecialisti, din toata lumea), au adoptat  i n t e g r a l  si neconditionat opiniile mele;

b. altii, mai ales aromâni din Romania, au contestat unele din adevarurile cuprinse in DODECALOG.

[…]Ambele categorii de opinii contin interpretari care sunt departe de ideile mele, nu au nici o legatura cu ele sau sunt interventii ale unor oameni total neavizati. Fie din cauza unor lecturi superficiale, fie din motive subiective, s-au tras cateva concluzii aberante. […]

Intr-un fel sau altul s-a ajuns la concluzii denaturate ca: “aromâna nu este limba română” sau “aromâna este o alta limba decat limba română”.

Or, nu se fac nicaieri in DODECALOG astfel de afirmatii, dimpotriva, ca in  t o a t e  lucrarile mele, se arata ca aromâna este o varianta a românei comune, a acelui “trunchi” comun din care s-au desprins aceste variante  i s t o r i c e  (denumite traditional “dialecte”) ale limbii străromâne (=germ. Urrumänisch).

Ceea ce este nou in DODECALOG este tocmai aceasta precizare: aromâna este un “dialect” istoric al unei faze  v e c h i  din istoria limbii române (aici rezida si deosebirea dintre opinia mea si aceea a lingvistilor Al. Graur si Ion Coteanu, care, in deceniul al saselea, eliminau stratul străromân, vorbind de “limbi” de sine statatoare, nascute direct din latina carpato-balcanica, fara o etapa românească de comunitate).

O alta precizare pe care o aduce DODECALOG-ul este aceea ca aromâna si aromânii nu s-au desprins din românitatea nord-dunareana, locul lor de origine fiind sudul Dunarii.

Gresesc, deci, in primul rand, cei care, din nevoia de argumente in favoarea identitatii aromânilor, plecand de la DODECALOG, denatureaza ideile mele spunand ca aromâna/ aromânii este/ sunt o alta limba/ un alt popor decat limba română/ românii: o exagerare si o deformare inutile, caci insusi faptul de a vorbi o alta limba decat oricare din limbile balcanice – toate neromanice, nelatine! – le confera acest drept!

Acesti autori fac o grava eroare  i s t o r i c a.

Gresesc insa, in al doilea rand, si cei care, exagerand in sens invers, pun semnul egalitatii intre ‘aromână’ si ‘aromâni’ (din sudul Dunarii) si ‘română’ si ‘români’ (din nordul Dunarii).

Acesti autori fac in plus o grava eroare  g e o g r a f i c a: aromânii sud-dunareni sunt la ei acasa acolo, dar sunt in diasporă in orice alt loc pe care s-au asezat dupa ce si-au parasit  locuintele de bastina (in Romania sau aiurea – oricat de mult ar deranja termenul diasporă pe unii autori). […]

Aromâna si aromânii se pot salva numai prin limba lor materna.

A-i ‘cultiva’ pe aromâni inseamna pentru mine a le permite sa-si cultive limba si anume: prin cateva ore – poate 4 – de  a r o m â n ă  (limba, literatura, istorie, civilizatie etc.) si 2 ore de limba română  l i t e r a r a  saptamanal, in scolile cu populatie aromânească densa din tarile balcanice.

Cat despre ‘cultivarea’ lor in sensul instruirii si al perfectionarii intr-un domeniu oarecare, aceasta se face, in mod firesc, in limba oficiala a tarii in care acestia traiesc: in greaca, albaneza, macedoneana, sarba, bulgara, italiana, germana etc. Fara limba lor materna insa, de maine nu s-ar mai putea vorbi de aromâni! […]

Si datorita fortei sale de caracter, constiinta de sine a aromânului este foarte puternica.

De aceea, el spune cu mandrie, cand se afla langa un vorbitor de alta limba: eu hiu armânu! (se intelege, in limba interlocutorului: “eu sunt aromân!”, adica “nu sunt nici turc, nici grec, nici evreu, nici francez etc.”).

Dar spune cu bucurie, cand se intalneste cu un român nord-dunarean, acolo, pe pamant balcanic sau oriunde: și-eu hiu armânu! (“si eu sunt <a>român” = “ca si tine!”). Identitate si românitate.

Consider ca intelegerea exacta a sensurilor celor 12 adevaruri din DODECALOG se impune: orice denaturare nu numai ca nu  a j u t a, dar  s u b m i n e a z a  evolutia pozitiva a aromânei, rolul ei fundamental in conservarea si afirmarea identitatii vorbitorilor ei, aromânii.

http://assets.nydailynews.com/polopoly_fs/1.2763.1313645037!/img/httpImage/image.jpg_gen/derivatives/landscape_350250/image.jpg

 

Matilda Caragiu Marioțeanu (n. 20 iulie 1927 in localitatea Hrupista din Grecia, d.la 11 martie 2009 in Bucuresti, România) ,a fost o lingvistă româncă de origine aromâna, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din anul 1993 și membru titular din 2004. Era sora marelui actor Toma Caragiu.

 

______________________________________________

*Dodecalogul a aparut prima oara in “Romania Literara”, XXVI, 33, 1-7 sept. 1993 si a fost publicat pentru prima data in volum in noiembrie 1996 la Editura Sammarina, Constanta (cu traduceri in franceza si engleza).

Nu este lipsit de interes sa amintim ca patronul respectivei edituri este actualul conducator al unui ONG care militeaza pentru declararea aromânilor ca minoritate nationala in România, sustinand ideea aberanta ca aromânii ar fi un alt popor fata de români (nota I.P.)

 

 

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/11/06/al-cincilea-adevar/

 

20/07/2013 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

VIDEO SI AUDIO: „PARINTEASCA DIMANDARI”- IMNUL DIN SUFLETUL AROMANILOR.

 

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani.

 Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect.

 Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) aromanesc.

 

DIMANDAREA PARINTEASCA RECITATA DE REGRETATUL ACTOR AROMAN TOMA CARAGIU

Poetul Belimace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare                                 Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare                               Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,                          Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata.                                Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta                            De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta:                          Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “                       Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa.                              Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui                                    Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului,                                Arza-l-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc,                                     Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc.                                Frige-i-s-ar limba in focu’

El an vatra-li parinteasca                              El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;                        De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
Di fumeli curuni s-nu base                             De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase.                              Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma                                Care fuge de a lui muma
si di parintesca-li numa,                                 si de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului                              Fugi- i-ar dorul Domnului
si dulteamea-a somnului!”                             si dulceata somnului!”

 

Drept scurta informatie voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, Romania si romanii din jurul granitei Romaniei), si ramura Aromana (Croatia,Serbia,Bulgaria,Macedonia,Albania si Grecia), cu care Romania are sau nu a avut vreodata granite. Aceasta ramura, sange din sangele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.

Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948. Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria. Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.

Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman. Castigau din oierit si cresterea altor animale.

Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.

 Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.

 O caracteristica importanta a istoriei romanilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie. Emigratia aromana a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.

Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari. Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.

Au mai fost si tradati  pe vremea Anei Pauker in 1948,cand s-au inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I,cu acordul regimului comunist inscaunat in Romania de tancurile sovietice.

Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.

 Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromanii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.

 Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari. Exceptie face doar Republica Macedonia. in constitutia Republicii Macedonia fiind inscrisa „Minoritatea Aromana”.

Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita.

 In final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict- ficiorul arman se insoara doar cu o fata de origine aromana.

Cateva personalitati marcante de origine Aromana (macedoromana):

 Nicolae Milescu-Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromaneasca, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul romanesc din Ungaria, Lucian Blaga-poet roman, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”-Gigi Becali, si nu in ultimul rand marele fotbalist roman Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.Lista e mult mai lunga…

 De origine aromana e si Maica Tereza din Albania, pe  numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.

Costache Andrusceac
membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.

01/09/2011 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: