Gândul zilei
Când scrii despre femei, trebuie sa-ți înmoi pana în culorile curcubeului și să presari rândurile cu pulberea de pe aripile fluturilor.
– Denis Diderot –
Denis Diderot (n. 5 octombrie 1713 – d. 31 iulie 1784), a fost unul dintre marii filosofi si scriitori francezi ai secolului al XVIII-lea, o figură complexă a Iluminismului francez, a carui opera a exercitat o influență majoră asupra curentului raționalist.
În 1745, împreună cu D’ Alembert, Diderot a început să editeze Enciclopedia, un proiect celebru, care i-a inclus aproape toți scriitorii francezi iluminiști importanți.
A avut o influență semnificativă asupra generațiilor următoare de gânditori, fiind apreciat pentru scrierile sale filozofice, dintre care cele mai cunoscute sunt Pensées philosophiques (Cugetări filozofice,și Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi).
Opere ale sale, La Religieuse (Calugarita) – roman psihologic, Jacques le fataliste(Jacques fatalistul), precum și satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau), au devenit binecunoscute publicului larg, pana in zilele noastre.
A avut o contribuție fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, iar corespondența sa vastă a descris o imagine uimitor de obiectivă a epocii sale.
PICTURA : FRAGONARD
La liseuse {fata citind} -1773-1775
Femei la scaldat-1765
Zavorul-1780
Portretul lui Diderot{1765-1769}
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 