CARTEA LUI THEODOR CAPIDAN -”MACEDOROMANII”, IN FORMAT ELECTRONIC
A aparut cartea lui Theodor Capidan – “MacedoRomânii” în format electronic.
Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Pentru accesare, click pe linkul de jos:
http://www.vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/macedo-romanii.pdf
Theodor Capidan – “MacedoRomânii”
Scurt fragment din carte:
“Macedoromânii reprezintă ramura meridională a poporului român. Identitatea lor ca neam cu Românii din ţară se întemeiază pe mărturii istorice şi realităţi lingvistice.
Din istorie se ştie că, aproape cu trei sute de ani înainte de cucerirea Daciei de către Romani, limba latină se răspândise în ţinuturile din sudul Dunării.
Când, după cucerirea Daciei, limba latină s’a întins şi în ţinuturile din stânga Dunării, atunci romanizarea populaţiunilor traco-ilirice de pe ambele ţărmuri ale marelui fluviu a dus la formarea poporului român de astăzi.
Dacă această stare de atunci s’ar fi continuat până în vremurile noastre, strămoşii Macedoromânilor n’ar fi fost împinşi de evenimente să apuce drumul spre sud, în ţinuturile muntoase ale Greciei, ci ar fi trăit în unitate teritorială cu fraţii lor din Dacia.
Numai năvălirea barbarilor, în speţă a Slavilor, a făcut pe Macedoromâni să rămână izolaţi pentru totdeauna în sudul Peninsulei Balcanice.”
VIDEO:CARTEA LUI THEODOR CAPIDAN-”MACEDOROMANII”, IN FORMAT ELECTRONIC
A aparut cartea lui Theodor Capidan – “MacedoRomânii” în format electronic.
Fişierele pdf se pot deschide cu aplicaţia Adobe Acrobat Reader (Windows, Unix, Macintosh).
Pentru accesare,click pe linkul de jos:
macedo-romanii.pdf
Theodor Capidan – “MacedoRomânii”
Scurt fragment din carte:
“Macedoromânii reprezintă ramura meridională a poporului român. Identitatea lor ca neam cu Românii din ţară se întemeiază pe mărturii istorice şi realităţi lingvistice.
Din istorie se ştie că, aproape cu trei sute de ani înainte de cucerirea Daciei de către Romani, limba latină se răspândise în ţinuturile din sudul Dunării. Când, după cucerirea Daciei, limba latină s’a întins şi în ţinuturile din stânga Dunării, atunci romanizarea populaţiunilor traco-ilirice de pe ambele ţărmuri ale marelui fluviu a dus la formarea poporului român de astăzi. Dacă această stare de atunci s’ar fi continuat până în vremurile noastre, strămoşii Macedoromânilor n’ar fi fost împinşi de evenimente să apuce drumul spre sud, în ţinuturile muntoase ale Greciei, ci ar fi trăit în unitate teritorială cu fraţii lor din Dacia. Numai năvălirea barbarilor, în speţă a Slavilor, a făcut pe Macedoromâni să rămână izolaţi pentru totdeauna în sudul Peninsulei Balcanice.”
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 