CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

EMINESCU: ”Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte.”


Mihai Eminescu: Rusia vrea să MISTUIASCĂ poporul român

Mihai Eminescu are pentru mulţi o imagine asemeni luceafărului din poezia cu acelaşi nume-rece, distant faţă de ceea ce se petrecea în veacul său, căutând iubirea eternă etc. Totuşi contemporanii îl cunosc puţin altfel. Mare parte din talentul său scriitoricesc s-a mistuit în opera sa publicistică.

Azi ne vom opri asupra unui text publicat în iunie 1878, la puţină vreme după ce România rupsese legăturile cu Rusia din cauza anexarii acestora a celor 3 judeţe din sudul Basarabiei.

Articolul se numeşte:România în luptă cu panslavismul şi este un fel de semnal de alarmă pentru ceea ce avea să se întâmple în secolul următor.

„Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.

Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să inainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.

E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decît nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.

Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.

Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă. Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.

De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a canta în ziua de Paşti „Hristos a inviat” în româneşte.

Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.

Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.

Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.”

25/04/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | 3 comentarii

Comisia Europeană a fost interpelată în legătură cu situația românilor din Valea Timocului care se înrăutățește de la zi la zi

https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2021/04/607e2-harta2bzonelor2blocuite2bde2bromani2bintre2bvidin2bsi2btimoc.jpg
Harta zonelor locuite de români între Vidin şi Timoc

Comisia Europeană a fost interpelată de eurodeputatul Rareș Bogdan în legătură cu încălcarea drepturilor românilor/vlahilor din Timoc și catastrofa ecologică care îi afectează pe aceștia.

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, a anunțat marți că a depus două interpelări prin care semnalează Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi, transmite Romanian Global News.

“S.O.S.! Românii din Valea Timocului, împinși să părăsească zona! Am depus două interpelări prin care semnalez Comisiei Europene situația românilor din Valea Timocului, situație care se înrăutățește de la zi la zi. Aștept măsuri urgente care să-i salveze pe frații noștri din Serbia de o catastrofă ecologică!

Pe lângă faptul că sunt împiedicați să învețe limba maternă în școli, că au fost supuși asimilării agresive, că sunt amenințați și șantajați să-și abandoneze limba, credința, mama, să uite cărei culturi aparțin, 300.000 de români din sudul Dunării sunt victimele unui dezastru ecologic.

Și asta deși Serbia, candidată pentru aderarea la UE, s-a angajat să respecte obiectivele de mediu ale eurosistemului. Cum este posibil ca, sfidând Acordul de la Paris și Pactul verde european, autoritățile de la Belgrad să închidă ochii la poluarea produsă de compania minieră chineză Zi-Jin??”, a scris Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că a primit memorii de la românii din zona orașului Bor, care arată că valorile emisiilor de dioxid de sulf, arsenic, cadmiu depășesc cu mult valorile maxime permise, iar contaminarea râurilor Bor și Timoc au ca efect poluarea Dunării.

“Vă dau niște cifre: dioxid de sulf – valori de 30 de ori mai mari, arsenic – valori de aproape 800 de ori mai mari, timp de câteva ore, cadmiu – valori de 8 ori mai mari. Vi se pare exagerat dacă îmi însușesc poziția reprezentanților românilor din sudul Dunării, care sunt convinși că zona va deveni o colonie chineză? Mie nu mi se pare, dacă este adevărat că planurile de investiții ale Zi-Jin se ridică la miliarde de dolari”, a continuat europarlamentarul.

Rareș Bogdan a remarcat că, pentru a adera la Uniunea Europeană, Serbia trebuie să se conformeze regulilor atât în privința mediului, cât și în privința drepturile persoanelor care aparțin minorităților.
“Mai sunt și alte capitole cu stegulețe roșii, dar mă opresc aici. Deocamdată, vreau să știu cum va opri Comisia Europeană drama fraților noștri, care sunt gata să părăsească zona.

Vă țin la curent cu răspunsurile pe care le primesc și vă anunț că nu mă opresc aici!”, a conchis el, în mesajul publicat pe rețeaua de socializare.

18/04/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ROMÂNII DIN TIMOC SUB SLAVII CREŞTINI – MECANISME INFERNALE DE DEZNAŢIONALIZARE

EPISODUL III: SUB SLAVII CREŞTINI – MECANISME INFERNALE DE DEZNAŢIONALIZARE

La începutul sec. XVIII austriecii cuceresc Banatul dar şi teritorii la sud de Dunăre (Semedria,
Columbac şi Negotin). Aceste teritorii din sudul Dunării şi temporar Banatul, le vor pierde în
confruntările cu Poarta, un rol mare avându-l răscoala românilor bănăţeni din anii 1736-1739.
Abuzurile administraţiei habsburgice, colonizările masive cu străini, au determinat populaţia
română să se alăture otomanilor a căror stăpânire o socoteau mult mai blândă. O importantă
victorie a românilor răsculaţi asupra austriecilor a fost cea de la Vârşeţ din 14 feb. 1739.
Represaliile imperialilor au fost groaznice [20].

De la 1690 în Timoc şi Banat veniseră primii sârbi din Kosovo (Svetislav Prvanovici vorbeşte de 28 de sate nou colonizate atunci în Timoc) şi bulgari din Teteven. D.Rizoff scrie într-o lucrare publicată la Berlin în 1917 că “bazinul Timocului cedat de Turcia Serbiei în 1833 n-a intrat niciodată în hotarele istorice ori politice ori religioase ale Serbiei” de până atunci.
Insurecţia sârbă izbucnită în 1804 s-a bucurat şi de sprijin românesc. “Comitetul Serbiei”
condus de Karagheorghe, îl avea în componenţă şi pe voievodul românilor timoceni Mişu
Karapancea de la Negotin.

Pentru eliberarea Balcanilor de turci, Tudor Vladimirescu a luptat în
fruntea a 7.000 voluntari la sud de Dunăre, participând şi la importanta bătălie de a Cladova.
Prietenul sârbilor Gravier recunoaşte şi el că până şi sârbii din Belgrad sunt în imensa lor
majoritate nou-veniţi din ţinuturile din sud-vest.

 Unii români se alătură mişcării de eliberare de sub turci dar se opun schimbării unui stăpân cu altul. Haiduc-Velku luptă împotriva turcilor cu preţul vieţii la Negotin şi Prahovo având oaste şi tunuri “Capu-oi da, Craina n-oi da” şi îşi luă titlul de “Gospodar (Domn) de Ţârna Reka”. După pacea din 1812 rezistă în cetatea Negotin.

Alţi haiduci ai vremii erau Stevan Mokrainaţ, Veliko Petrovici, Petar Dobrâniak, Stoian Abras din Bucopcea, Gicu Hraborg şi Milenko Stoikovici despre care românii spun că erau de ai lor.
În Timoc, sârbii îşi extind graniţa  abia în 10 iunie 1833.

 Miloş Obrenovici obţine de la turci în schimbul unei apreciabile sume alipirea Crainei la paşalâcul Belgradului. În urma acestui târg populaţia Tribaliei de est este obligată să plătească bir turcilor ca şi cea din Tribalia de Vest.

 Pe cei din Tribalia orientală, Soliman Magnificul, la timpul lui i-a scutit de bir şi a interzis turcilor să intre călare şi cu caii potcoviţi în satele din zonă. Noua înţelegere lăsa provincia sârbilor care nu mai respectă vechile privilegii românilor timoceni.

Sârbii încep să se instaleze în zonă şi să înlocuiască preoţii români cu cei sârbi. Clerul român se va retrage dincolo de graniţă, în imperiul otoman, înfiinţând şi mănăstirile Dosul Mare, Coilova, Cosova, Deleina şi Zlocutea, precum şi bisericile de la Albotina, Tar-Petrova, Dobridol şi Ursoaia. Nu peste mult timp însă bulgarii şi macedonenii vor intra ei în acestea [24]

Un raport din 1849 spunea “pe lângă cele 4 sate ce s-au revoltat lângă hotarele Serbiei s-au mai
revoltat şi alte 13 între care şi rumâni, iar căpetenia acestei revolte este un ciorbagiu Ivan
Başchinezul” [25]. Istoricul Djordjevici arată că “Bulgaria nordică era sub puternica influenţă a
mişcării revoluţionare din Valahia din 1848″.

 În 1850 are loc o mare insurecţie la Vidin [26]. Românii de aici s-au adresat sârbilor ca să le sprijine revolta. Sârbii le pun condiţia ca zona de până la Iskar să se supună Belgradului. Scriitorul Ion di la Vidin scria în “New York Spectator”că românii ar fi spus “mai bine morţi decât să schimbăm un călău cu altul”.

 Ştefan Singeleanu a condus o altă răscoală la Berkoviţa şi Pirot stând în fruntea vlahilor de la Morava-Iagodina, Kupru, Alexina şi a fraţilor lor Torlaci şi Sopi. În strâmtoarea Cegar la nord de Niş răsculaţii sunt înfrânţi de turci. Sârbii vor face din vlahul Singeleanu eroul lor naţional sub numele de Ştefan Singelici [27]. O altă răscoală a fost la 1856 cu Puiu Stan de la Bregova.

Primele date statistice asupra românilor din Serbia sunt din 1846 când atingeau cifra de 97.215.
Geograful francez G. Lejean documentându-se la faţa locului scrie că pentru Serbia românii sunt“un mare dar” fiind “laborioşi, activi şi mai prolifici decât sârbii”.

Spunea că la 1857 erau 39.728 români în cercul Pojarevaţ, 35.671 în Craina, 20.597 în Cerna Rieca, 7.351 în Ciupria, 996 în Semedria sau Podunavlia, de toţi 104.343. În Bulgaria aprecia numărul lor la 40 000.

La 1860 Brătianu era acuzat că jinduieşte să refacă vechiul imperiu româno-bulgar din 1186,dezmembrat de Murat I la 1389 .

Sursa

 

(va urma)

31/10/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: