Ce nu va fi întrebat Klaus Iohannis?

 

 

 

 

 

 

 

 

Întrebată dacă se va duce astăzi la dezbaterea organizată de Klaus Iohannis, contracandidata lui Iohannis la prezidențiale, Viorica Dăncilă a declarat următoarele:

„Îi văd așa de speriați, încât nu știu ce să zic. Am văzut astăzi numai pentru faptul că aș putea merge acolo, au venit purtătorii de mesaje ai domnului Iohannis și au jignit, au venit cu un atac. E ceva care cred că nu a fost întâlnit în România de la Revoluție încoace. Vom analiza. Luăm în calcul ambele variante”, a spus Dăncilă.

„Eu am deschidere, este o datorie pe care o avem atât eu, cât și Klaus Iohannis în fața cetățenilor. Este un act de normalitate. Acest act arată respectul pe care îl avem pentru cetățenii români. În niciun caz România normală nu este România pe care o vrea Klaus Iohannis.

Așa este corect pentru români în primul rând. Am elimina toate aceste articole din presă străină în care toți se amuză că președintele României se ascunde de această dezbatere. E important că românii să își facă o impresie. Dacă ei cred că sunt nepregătită atunci această dezbatere ar fi un punct forțe pentru Klaus Iohannis. Puteam fiecare dintre noi să arătăm ce am făcut în mandat. Așa este normal”

 „  Pentru mine e important un singur lucru, faptul că trebuie să dăm dovadă de respect și responsabilitate, că în orice țară între candidații care intră în turul doi, o dezbatere e necesară. Domnul Iohannis de fiecare dată m-a jignit, că nu sunt pregătită, cu nu știu să gestionez. De ce nu vrea acea dezbatere, pentru a arăta cât de pregătiți suntem? Îi sfidează pe români.”

Într-adevăr, Klaus Iohannis se teme de o confruntare unu la unu cu Viorica Dăncilă. Iar pentru a nu se face literalmente de râs,   staff-ul său de campanie îi organizează marți, în aula Bibliotecii Universitare din București, o comedie. Căreia i-au pus eticheta de confruntare. Dar nu e o confruntare scrie analistul politic Sorin Roșca Stănescu pe  https://www.facebook.com/srstanescu/

Care este deosebirea dintre o dezbatere și o conferință de presă? Care este diferența dintre o conferință de presă făcută pe bune și o conferință de presă simulată? Ce detalii am aflat din interiorul staff-ului de campanie al lui Iohannis? Și nu de la Rareș Bogdan, cum ar putea să creadă unii.

Ce se va întâmpla și mai ales ce nu se va întâmpla marți, la impostura organizată în aula Biblioteca Centrale Universitare din București?

Confruntare electorală înseamnă să stai față în față cu contracandidatul tău, să răspunzi  la întrebările puse de un moderator, să-ți prezinți propriile argumente și să încerci să demostrezi că tu ești mai folositor cetățenilor țării decât celălalt.

Să răspunzi, dacă este cazul, unor acuzații. Ceea ce îi organizează lui Klaus Iohannis staff-ul său de campanie este o șmecherie și atâta tot.

O conferință de presă și ea simulată. Din interiorul staff-ului său de campanie, aflu că modul în care sunt aleși invitații este gândit riguros. În așa fel încât să fie evitați analiștii, jurnaliștii și politologii cei mai incomozi. Cei capabili să-i pună lui Klaus Iohannis întrebări tranșante. Însoțite de scurte comentarii, la fel de tranșante.

Neexistând o confruntare reală, prezidențiabilul PNL are posibilitatea

1). să îi evite pe toții interlocutorii care ar putea fi incomozi;

2) Să răspundă eliptic sau pur demagogic la întrebări, care vor avea un anumit grad de dificultate, care nu va depăși niciodată numărul cinci pe o scală de la unu la zece. Va fi o conferință de presă submediocră, cu răspunsuri neinteresante, dar această peltea, care va dura câteva ore, aruncată în ochii și în urechile telespectatorilor își va putea juca rolul de diversiune.

Fanii lui Klaus Iohannis vor pretinde că această impostură se numește dezbatere.

În aceste condiții, nu întrebările care i se vor pune la Klaus Iohannis sunt relevante și nu modul în care el va răspunde va fi relevant, ci mai degrabă întrebările care nu i se vor pune și răspunsurile pe care nu le va da ar putea prezenta un anumit grad de interes.

De altfel, în acest sens, în mediul electronic au apărut și primele semnale. Lui Klaus Iohannis  se pun întrebări grele. Care vizează pagube de miliarde de euro pe care el le-a provocat cu bună știință economiei naționale.

Sau încălcări grosolane ale Constituției dovedite prin decizii ale Curții Constituționale. Sau afirmații apocaliptice formulate în mod repetat, care au mărit în mod periculos dobânzile împrumuturilor făcute de Guvernul țării.

Aceste întrebări și provocări au inundat literalmente internetul, dar este evident că nici Klaus Iohannis, nci staff-ul său de campanie nu se arată dispuși să răspundă. Câinii latră, caravana merge mai departe.

În disperare de cauză, PSD montează la rândul său o comedie. Inițiază mai multe dezbateri unu la unu între miniștri Guvernului Dăncilă și miniștri Guvernului Orban.

Sunt provocări interesante, care s-ar putea dovedi utile pentru cetățenii României.

Numai că membrii Guvernului Orban refuză la rândul lor o confruntare. Și oricum, chiar dacă ar accepta, confruntarea nu va fi despre președinție, ci despre guvernare. Altă gâscă, în altă traistă.

Asemenea provocări pot fi la fel de utile, dacă n-ar avea la rândul lor un scop propagandistic și în altă săptămână decât în săptămâna decisivă de dinaintea turului doi a campaniei prezidențiale.

 ”Se vorbește tot mai insistent despre o intenție a doamnei Viorica Dăncilă și a staff-ului ei de campanie de a rupe porțile aulei Bibliotecii Universitare, năvălind peste Klaus Iohannis și stricându-i petrecerea pe care și-o organizează, pretextând că astfel răspunde numeroaselor întrebări care îl vizează, scrie pe  pagina sa de facebook SR Stănescu

Teoretic, este posibil acest lucru. Teoretic, întrucât Iohannis a anunțat că are loc o întâlnire deschisă la care participă și studenți, alături de ziariști, formatori de opinie și analiști politici, nimic n-ar putea împiedica un grup bine ales de pesediști reprezentând categoriile de mai sus să vină in corpore și să ocupe locuri în sala destinată dezbaterii.

Căci dacă intrarea e pe bază de listă și nu este liberă, Iohannis se face de râs.

Dacă la intrare nu este o listă, nu are cum să se opună provocării preconizate. Și tot teoretic nimic nu o poate împiedica pe Viorica Dăncilă, dacă intrarea e liberă, să fie prezentă și să transforme pantomima în dezbatere. În calitate de contracandidat prezidențial. Dar cum precizam mai sus, mișcarea poate avea un efect de bumerang.

Să ne imaginăm că organizatorii, care oricum nu fac altceva decât să simuleze o sesiune de întrebări și răspunsuri, cu lucrurile dinainte aranjate, sunt vigilenți și se așteaptă la o asemenea provocare. Pregătindu-se să-i facă față. În aceste condiții, am putea să vedem o îmbulzeală și un incident la intrare.

Iar doamnei Dăncilă pur și simplu i-ar putea fi barat accesul. Ca și celorlalți din batalionul de șoc PSD. În aceste condiții, confruntată cu SPP-ul lui Iohannis, doamna Dăncilă ar fi slită să părăsească scena de luptă și să plece acasă cu coada între picioare. Cine ar ieși în câștig?

După opinia mea, Klaus Iohannis. Pentru că aparatul său electoral și de propagandă ar scoate imediat în evidență faptul că doamna Dăncilă, rățoindu-se și îmbulzindu-se la intrare, a avut un comportament de țață. Total inadecvat unui candidat prezidențial.

Prin urmare, eu cred că mai degrabă tema aflată în discuție, mestecată îndelung pe rețelele de socializare, nu este decât încă o petardă electorală.

Poate lansată chiar de căre staff-ul lui Iohannis. Pentru a crea și a întreține o stare de tensiune și de emoție electorală. Favorabilă acestuia în toate ipostazele.”

Publicitate

Interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii

 

 

Sunt monitorizaţi  ON LINE  cei care îl susţin pe Mareşalul Ion Antonescu şi  ideile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, sau promoveză cultului preoţilor şi intelectualilor naţionalişti, dar şi a lui Ceauşescu.

Aceste fapte se pedepsesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

 

 

 

Foto: Mareşalul Antonescu şi Horia Sima 

 

 

 

Să începem cu începutul…

 

În 2002 Guvernul României a interzis organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Actul normativ incrimina totodată negarea Holocaustului, definit ca „persecuția sistematică sprijinită de stat și anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum și de aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945”.
Patru ani mai târziu, cu ocazia aprobării și modificării ordonanței de către legislativ, două comisii ale Parlamentului României au adoptat un amendament prin care se elimină din definiția Holocaustului sintagma „aliații și colaboratorii săi”.

Apoi în perioada iunie-iulie 2015, au fost adoptate și promulgate noi amendamente ale ordonanței care, de data aceasta, aduc un plus de specificitate locală actului normativ.

Spre deosebire de versiunea anterioară, ultimele amendamente definesc Holocaustul din România, interzic promovarea simbolurilor și ideologiilor legionare și extind interdicția cultului public asupra persoanelor vinovate de crime de război și genocide.

Noutatea noului act normativ adoptat  este că meţionează între ogranizaţiile fasciste Mişcarea Legionară, activă în România între 1927-1941. Documentul a fost adoptat de Parlament în iunie, în lipsa unei dezbateri publice.

Președintele Iohannis sau  fostul lider PNL, Crin Antonescu, se numără printre promotorii aprobării actualei legi care dau vina pe legislația europeană!

 Crin Antonescu: „Mai întâi, nu sunt singurul inițiator al legii, în al doilea rând este o lege care a reunit la dezbaterea ei un vot aproape unanim.

Completarea ordonanței din 2002, a venit din necesitatea de a pune în concordanță și legislația românească cu legislația europeană în acest sens, o legislație îndreptată împotriva negaționismului și anumitor fenomene care au căpătat o anumită amploare în ultimii ani, mai ales în spațiul european, nu doar în România”.

„Nichifor Crainic are placă pusă de Academia Română cu aprobarea Primăriei pe strada Vasile Conta, Nichifor Crainic care a făcut parte din guvernarea Antonescu; mai este un bust al lui Mircea Vulcănescu în sectorul 2, fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe și condamnat pentru crime de război în baza Legii 312/1945 cu modificările ulterioare.

Menționez că legile în baza cărora au fost condamnați în procesele după Al Doilea Război Mondial sunt și azi în vigoare, iar deciziile definitive sunt și astăzi valabile.

Toți cei care le pun în discuție minimalizează o legislație care a fost recunoscută de către trupele Aliate — SUA, URSS, Marea Britanie — împotriva Germaniei naziste, deci verdictele date în 1945 și după sunt perfect legale și astăzi și trebuie să ținem seama de ele”,a declarat intr-o conferinţă de presă Directorul general al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, referitor la legea 217/2015 care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Institutul Ellie Wiesel este condus de Alexandru Florian, fiul lui Radu Florian, profesor timp de 40 de ani (1950 – 1990) la catedra de marxism-leninism, ulterior socialism științific a Facultății de Filosofie a Universității București.  

Ceea ce nu prea se spune, este faptul că acum nici nu poate fi vorba de antisemitism, nu există un pericol real în societatea românească de azi.

În anul 2015 mai putem vorbi de antisemitism în România, când numărul evreilor nu depășește câteva mii?
Faptul că o stradă sau o asociație va purta numele unui filozof sau preot sau om de mare cultură românească ce a împărtășit aceleași idealuri creștine de mântuire cu membrii Mișcării se poate numi antisemitism?

Prin holocaust pe teritoriul României se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a rromilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român, în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944.

Comentariu: Definirea holocaustului pe teritoriul României exclude teritoriile care nu au aparţinut statului în perioada 1940-1944, precum Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940.

Astfel, în condiţiile prezentei legi, negarea holocaustului realizat de către autorităţile maghiare nu este incriminată.

Din acţiunile Institutului Naţional pentru Studiul Holocaustului „Elie Wiesel” (INSH-EW), care a oferit consultanţă parlamentarilor iniţiatori ai proiectului legii 217/2015, deducem că intenţia a fost cea de exonerare a autorităţilor horthyste pentru crimele din Ardealul de Nord, având în vedere că institutul nu s-a pronunţat niciodată împotriva acţiunilor de promovare a ideilor fascismului maghiar şi nici împotriva cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de război de etnie maghiară, care au făcut parte din aparatul administrativ maghiar şi care au persecutat sistematic, în perioada 1940-1944, atât evrei, cât şi români.

Constatarea este cu atât mai hilară cu cât Elie Wiesel, care este preşedinte de onoare al INSH-EW şi al cărui nume în poartă institutul, este victimă a persecuţiilor maghiare din Ardealul de Nord.

În baza acestei legi aprobate de Parlament, la iniţiativa Insitutului „Elie Wiesel  martirii anticomunişti, luptătorii din munţi, mărturisitori ca Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa sau Iustin Pârvu şi intelectuali ca Mircea Eliade, Petre Ţuţea, Emil Cioran, Constantin Noica sau Mircea Vulcănescu vor fi interzişi, din nou, ca în anii 50.

Pe de altă parte, directorul fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER), Radu Preda, spunea la RFI că aşa-numita lege anti-legionară este pro-comunistă prin omisiune pentru că nu interzice şi apologia comunismului – condamnat în 2006 de Parlamentul României ca ”ilegitim şi criminal”.

Tot Radu Preda constata că sunt legitimate deciziile instanţelor comuniste:

”Eu am făcut o constatare pe care o poate face orice jurist. Legea este pro-comunistă prin omisiune pentru că – pe de o parte – dă dreptate justiţiei comuniste, pune sub semnul întrebării calitatea de document istoric a mărturiilor celor care au trecut prin gulagul comunist şi în general relativizează crimele comunismului. E nevoie de schimbarea acestei legi care se referă la toate formele de extremism, deci ar trebui adusă la zi, inclusiv prin menţionarea regimului comunist, care a fost condamnat oficial”  

În luna iulie 2015, Consilierul prezidential Andrei Muraru a anuntat ca a inceput  monitorizarea, inclusiv online, a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau extremiste, potrivit noii legi promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. 

 

 

 

Surse:

 

http://www.atitudini.com/2015/08/bunicul-meu-evreu-ucis-de-comunisti-si-protejat-de-romanii-ortodocsi/

https://www.activenews.ro/cultura-istorie/Tanarul-istoric-Silvian-Emanuel-Man-comenteaza-legea-%E2%80%9Eantilegionara-pe-articole.-Va-fi-interzisa-Politia-Romana-124872

http://www.flux24.ro/primele-tinte-ale-legii-anti-legionare-mircea-vulcanescu-si-nichifor-crainic/

http://www.rfi.ro/societate-80980-dispute-pe-tema-legii-anti-legionare-cinci-membri-iiccmer-cer-demisia-directorului

 

 

 

Preşedintele Iohannis vizitează Harghita şi Covasna. VIDEO

 

 

 

Cum a explicat IOHANNIS în SECUIME de ce nu e bună AUTONOMIA etnică  

Preşedintele Klaus Iohannis face o vizită oficială în judeţele Harghita şi Covasna, fiind prima de acest fel efectuată în ultimii ani de un şef al statului român.

Iohannis a participat la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Judeţean Harghita, în timpul căreia a fost întâmpinat la Miercurea Ciuc cu mesaje autonomiste, cu imnul secuiesc şi i-a fost înmânat un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului, oferind tricolorul românesc .

Intervenţia lui Klaus Iohannis a fost precedată de alocuţiunile lui Borbely Caba, în calitate de gazdă şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, şi de Tamas Sandor, şeful CJ Covasna.

„Ne dorim să fiţi mediator în relaţia minoritate-majoritate”, i-a transmis Borboly Csaba lui Klaus Iohannis.

„Domnule preşedinte, Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip Uniune Europeană, ca să dau un exemplu, de tipul Tirolului de Sud”, a fost şi mesajul lui Tamas Sandor.

Acesta a avut şi o intervenţie dură la adresa justiţiei, spunându-i şefului statului că liderii din Secuime sunt persecutaţi de justiţie, „din motive necunoscute”.

„Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administrației, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”, a declarat la rândul său  președintele Klaus Iohannis.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer – descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației.

În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local.

Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.

Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.

La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita, potrivit Agerpres.

”Dintr-o oarecare eroare, ați folosit steagul statului maghiar. Și cu acela avem un parteneriat strategic, România-Ungaria, dar el nu se bazează pe relații etince sau interetnice, ci pe relațiile între două state vecine”, a spus Klaus Iohannis.

 Şeful statului i-a îndemnat pe tinerii maghiari din judeţele Harghita şi Covasna să înveţe limba română pentru a-şi maximiza şansele de reuşită în viaţă, iar pe politicieni să renunţe la „concepţii care ţin prea mult de politicianism şi prea puţin de oameni”.

„Că doar împreună putem să construim o Românie prosperă”, a argumentat președintele.

 

 

 Surse:

 http://www.puterea.ro/eveniment 

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-vizita-oficiala-in-secuime 

https://www.antena3.ro/actualitate/klaus-iohannis