Tortură și crimă în Gulag. Ororile temnițelor sovietice, reproduse în desenele unui angajat al NKVD

 

Foto: Călăul Stalin, numit de propaganda sovietică în timpul maximei sale glorii: „Cel mai iubit fiu al popoarelor lumii”

 

 

 

 

Iata şi ce putem citi în articolul  Tortură și crimă în Gulag. Ororile temnițelor sovietice, în desenele unui angajat al NKVD:

Despre universul concentraționar sovietic s-a scris cam cât pentru o bibliotecă: studii, memorii, beletristică. Probabil, însă, că niciuna dintre titlurile acestei literaturi nu redau cu atâta putere ororile lagărelor sovietice ca Drawings from the Gulag (Desene din Gulag), cartea lui Danzig S. Baldaev, fost paznic de închisori și lagăre pe întreg întinsul defunctei URSS.

Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Sau chiar mai mult. Cartea lui Baldaev, apărută la Londra, în 2010, are 130. 130 de desene ale unui pictorial devastator despre istoria, particularitățile și teroarea Gulagului încă de la începuturile lui, din 1918. Revista de istorie a BBC scria la apariția cărții lui Baldaev că are cele mai tulburătoare imagini grafice realizate vreodată despre Gulag.

Realizate în epoca despre care vorbesc, ilustrațiile lui Baldaev par ecouri ale scrierilor lui Aleksandr Soljenițîn, Varlam Shalamov sau Osip Mandelștam. Cu fiecare vinietă a sa, fostul temnicer redă istoriei câte un personaj (de la deținutul de duzină, la cel mai violent tatuat mardeiaș) și câte o metodă de umilire a nefericiților ajunși în lagărele comuniste.

Detaliile sunt incredibile și șocante. Baldaev surprinde disprețul și aroganța, dar și metodele de tortură și crimele în masă comise de executanții Moscovei, fără a scăpa  însă din vedere atrocitățile comise de deținuți. Una peste alta, descrierea sa grafică oferă întregul tabloul orwelian al transformării acestor cetățeni ai URSS în supraviețuitori sau victime.

La apariția cărții, autorul nu era un debutant. Născut în 1925 la Ulan-Ude, în Buriația, o republică din sudul Siberiei, Baldaev este trimis de NKVD, în 1948, după ce fusese înrolat și a participt la cel de Al Doilea Război Mondial, într-unul dintre cele mai rău-famate locuri ale URSS: penitenciarul Kresty din Sankt Petersburg. Devine gardian.

La Kresty, sfatuit de tatăl său, un apreciat etnograf, se apucă să studieze ți să desenze tatuajele infractorilor, preocupare despre care află și ofițerii serviciilor secrete. În mod surprinzător, aceștia se arată interesați de munca suplimentară a lui Baldaev și îi propun un târg: să călătorească prin pușcăriile Uniunii Sovietice pentru a-și completa colecția. Baldaev acceptă și pleacă în ciudatul pelerinaj.

Devine, astfel, martor direct la cele mai brutale realități ale Gulagului și are ocazia să cunoască, de pe ambele părți ale gardului de sârmă ghimpată, o lume inaccesibilă, total închisă.

Periplu său a durat mai bine de 50 de ani, perioadă în care Baldaev strânge o colecție impresionantă de imagini și desene. Publică, în trei volume, Russian Criminal Tattoo Encyclopaedia, operă care s-a bucurat de un real succes. Documentarea, însă, l-a ajutat să consemneze grafic și realități interzise.

De aceea, scriu cei de la BBC History Magazine, Baldaev este un caz aparte și relativ puțin studiat: un disident „sub acoperire” care lucrează direct cu serviciile secrete.

Fără îndoială, Desene din Gulag nu este o carte ușoară, realismul brutal al ilustrațiilor lui Baldaev indispun, fac lectura inconfortabilă. Dincolo de această impresie, cartea transmite, totuși, și o generozitate față de istorici. Pentru că, la urma urmei, întrebarea pe care și-o poate pune orice cititor este dacă descrierile grafice ale lui Baldaev servesc sau nu interesele istoriei.

The Observer susține că există câteva precedente artistice puternice care vin în sprijinul lui Baldaev. Bunăoară, Dezastrele Războiului, seria de 82 de desene ale lui Goya, consemnează atrocități comise din rațiuni politice într-o manieră similară anticipând concepția modernă despre formele de război. Apoi, sunt gravurile macabre ale lui Gustave Doré despre Infernul lui Dante, serie care a oferit posterității curajul necesar pentru a contempla opusul raiului.

Așadar, răspunsul la întrebarea privind rostul istoric al desenelor lui Baldaev este simplu: dovezile anulează miturile, folclorul, ficțiunea, dar mai ales formele de negare a celor întâmplate în lagărele sovietice.

Mai este, însă, și un aspect funcțional, dat de latura artistică a ilustrațiilor: Baldaev conferă desenelor sale despre torturile, abuzurile sexuale și restul formelor de umilință practicate în lagăre, un anume echilibru între grotesc și realitate, reușind astfe să amplifice durerea, suferința transmisă, chiar mai mult decât ar putea-o face un o fotografie, consideră scriitoarea americană Lisa Hayden Espenschade.

În plus, continuă ea, meritul extraordinar al cărții este acela că salvează memoria unei realități, redă ceea ce s-a întâmplat acolo descriind lucruri oribile și inimaginabile pe care niște oamenii le-au făcut altor oameni.

 

Mai multe imagini la:

http://www.romanialibera.ro/galerie/tortura-si-crima-in-gulag–ororile-temnitelor-sovietice–in-desenele-unui-angajat-al-nkvd-341955/img/1

 

 

 

 

Pregătirile pentru moartea prin înghețare a unui borfaș care și-a pierdut propria viață la cărți.

 

 

 

Șefii de gașcă erau la fel de privilegiați ca birocrații moderni. Recidiviștii erau cu trei trepte deasupra „dușmanilor poporului” în ierarhia penală. De regulă, nu munceau și se țineau de mici furturi. Ei erau infractorii care ajutau la eliminarea „dușmanilor poporului”…

 

 

 

În lagărele lui Stalin, borfașii omorau deținuții, cu complicitatea administrației, prin electrocutare, spânzurare sau decapitare.

 

 

 

La ordinul procurorului general Vișinski, orice metodă era „bună” pentru a-l face pe cel anchetat să vorbească. NKVD-ul folosea metode de tortură brutale, folosind pompe, ciocane de lipit, sticle (băgate în vagin sau în anus) și șobolani (puși într-o găletă fierbinte sub fesele victimei).

 

 

„Dușmanele poporului” erau examinate dezbrăcate, înainte de a fi trimise într-un anumit lagăr. Cele care acceptau să devină sclave sexuale ale administrației primeau munci mai ușoare. Celelalte erau trimise la munci grele sau închise în celulă și torturate prin înfometare.

 

 

 

La interogatoriu.

 

 

 

La un al treilea nivel al interogărilor, femeile erau duse în celulele cu deținuți de drept comun, unde erau umilite și violate. După aceea, cele mai multe dintre victime se sinucideau.

 

 

 

 

Gardienii lagărelor vindeau „bunăciuni” infractorilor în timpul transporturilor. Femeile din Germania, Polonia și Țările Baltice erau special „evaluate” și violate în grup. Unii dintre bandiți aveau 2-3 astfel de femei „în proprietate”.

 

 

Din cauza suprapopulării orfelinatelor speciale, în care se aflau odraslele „trădătorilor patriei”, copiii „dușmani” erau executați. Motivul: la majorat ar fi putut deveni o amenințare pentru regim.

 

 

 

„Ia, spune-mi, ștoarfă educată, cum ai predat tu pseudoștiința aia a geneticii capitaliste în departamentul tău?”

 

 

 

CITIŢI ŞI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/11/02/imagini-document-atrocitatile-bolsevice-descoperite-dupa-dezrobirea-basarabiei-de-catre-armata-romana-in-1941/

Omul vitruvian – un etalon al perfecţiunii umane. VIDEO SI FOTO

 Omul vitruvian,reprezentat in faimosul desen realizat de Leonardo da Vinci în 1490, este considerat un etalon de perfecţiune pentru proporţiile trupului uman.

Este un desen pe care toată lumea îl ştie, dar căruia nimeni nu îi cunoaşte istoria…

Omul vitruvian este considerat în zilele noastre drept una dintre cele mai bune exemplificări ale „omului perfect”, iar povestea lui este mult mai veche…

Gian Francesco Poggio Bracciolini (n. 11 februarie 1380 – d. 30 octombrie 1459, a fost un filozof umanist italian, pentru care, începutul Conciliului de la Constanţa în noiembrie 1414, nu a fost de bun-augur.

 

Sosit aici ca secretar al lui Ioan al XXIII-lea, declarat ulterior antipapă, el a asistat la demiterea acestuia în mai 1415. Născut în Toscana, Bracciolini a fost numit secretar al Curiei papale încă din timpul papei Bonifaciu al IX-lea, în 1402.

Era considerat ca unul dintre cei mai cultivaţi oameni ai timpului său, si este cunoscut noua si pentru faptul ca a  afirmat originea romană a poporului român în secolul al XV-lea si a constatat elemente comune ale limbii latine si limbii române.

Pentru prima data se argumenta latinitatea limbii române cu probe culese direct din spatiul românesc de cunoscatori ai limbii latine.

Deoarece Conciliul s-a prelungit pe o perioadă de patru ani, Bracciolini şi-a petrecut timpul liber căutând manuscrise vechi în mănăstirile din sudul Germaniei, din Elveţia şi estul Franţei.

Intenţia sa era de a le compara cu cele pe care le cunoştea deja din mănăstirile italiene.

Aşa a descoperit în biblioteca Mănăstirii Sankt Gallen toate cele zece volume ale tratatului „De architectura” scris de învăţatul latin Vitruviu.

 

 

 

 

 

 

Marcus Vitruvius Pollio s-a născut între anii 80 şi 70 î.Hr. şi a fost un celebru arhitect şi inginer roman.

Ajuns ofiţer în armata lui Cezar, el s-a evidenţiat atât prin curajul său, cât şi prin îndemânarea de a inventa diferite arme şi instalaţii militare.

Mai târziu, ca veteran de război, a primit o pensie specială pentru merite deosebite.

Cele 10 volume „De arhitectura”, dedicate împăratului Augustus, sunt considerate şi astăzi ca fundamentale pentru studiul arhitecturii.

Vitruviu consideră că cine doreşte să construiască o clădire trebuie să se orienteze după trei principii fundamentale: durabilitate, utilitate şi estetică.

Unui constructor i se cere un puternic spirit de observaţie pentru a înţelege natura, de la care poate învăţa adevăratul simţ al măsurii şi proporţiilor.

În acest sens, cel mai frumos exemplu de echilibru este corpul omenesc.

Omul şi natura trebuie să fie sursa principală de inspiraţie a arhitectului.

Dintre cele zece volume ale tratatului, opt se ocupă exclusiv cu arhitectura, volumul nouă este dedicat astronomiei şi geometriei, iar volumul zece prezintă diferite utilaje specifice.

Descoperirea de către Bracciolini a celor zece volume ale tratatului lui Vitruviu, a avut o importanţă deosebită, pentru că toţi marii arhitecţi ai Renaşterii s-au folosit de cunoştinţele cuprinse în această lucrare.

Se poate afirma cu certitudine că, fără această descoperire, arhitecţilor Renaşterii le-ar fi lipsit baza teoretică necesară construcţiilor impunătoarele din această epocă.

Faptul că manuscrisele au fost păstrate şi copiate într-o mănăstire, până ce un mare învăţat al timpului său le-a readus în circulaţie, dovedeşte continuitatea spirituală dintre Evul Mediu, care se apropia de sfârşit, şi epoca tocmai începută, pe care Giorgio Vasari a numit-o „Renaşterea”.

Doar efortul mănăstirilor şi al învăţaţilor creştini medievali de a păstra şi conserva moştenirea intelectuală a Antichităţii a făcut posibilă Renaşterea cu interesul sporit pentru cultura clasică.

Istoricul german Wolfgang Seidel consideră că „…interesul enorm pentru cultura antică se datorează în mare parte învăţaţilor creştini bizantini, care au fost constrânşi de otomani la emigraţie.

Ei au adus cu ei textele greceşti, manuscrisele Iliadei şi Odiseei, dar şi operele lui Tucitide, Herodot, Aristotel şi Platon.

Acesta a fost începutul preocupării pentru antichitatea grecească în Italia” (Wolfgang Seidel, „Unde cad zarurile.Cuvinte care au făcut istorie” DTVerlag, 2008).

Totuşi Petrarca interpreta Evul Mediu ca pe o epocă întunecată.

În acelaşi timp, el scrie că „nu există nici o contradicţie între poezie şi teologie.

Aş vrea chiar să spun că teologia este poezie care vine de la Dumnezeu”.

Aceste cuvinte, emoţionante prin frumuseţea lor, sunt mărturisirea de credinţă a unui mare erudit, care a înţeles că viaţa nu se lasă închisă în formulări sterile.

Este incontestabil faptul că teologia medievală apuseană a căzut în capcana unei teoretizări, care s-a îndepărtat treptat de învăţătura plină de iubire a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.

Petrarca şi contemporanii săi au considerat speculaţia filosofică scolastică drept fiind lipsită de sens şi au declarat perioada de aur a scolasticii ca fiind, din acest motiv, întunecată.

Pe drept cuvânt se poate afirma că omul care se bucură de dragostea nemărginită a Creatorului trebuie aşezat în centrul preocupărilor intelectuale, dincolo, departe, de orice speculaţie filosofică sterilă.

Cele zece volume ale tratatului lui Vitruviu l-au influenţat fundamental pe Leonardo da Vinci.

 

 

 

 Leonardo da Vinci

 

 

Într-un desen rămas celebru, Da Vinci a demonstrat principiul vitruvian prin care trupul omenesc este fundamentul echilibrului dintre diferitele coordonate matematice.

În acest desen, corpul uman se aşază armonic atât în mijlocul unui cerc, cât şi al unui triunghi. Acesta este „omul vitruvian”.

Desenul lui Da Vinci este important atât prin frumuseţea datorată echilibrului elegant dintre diferitele forme şi proporţii reprezentante, cât şi prin mesajul transmis.

Da Vinci a creat „Omul vitruvian” pentru a ilustra un pasaj despre proporţiile corpului uman, scris, cu aproximativ 15 secole înainte, de arhitectul roman Vitruvius (de aici şi numele lucrării).

„Niciun templu nu poate fi ridicat fără simetria şi proporţia corpului unui bărbat bine făcut”, scria Vitruvius.

Astfel, Lester explică faptul că, pe vremea romanilor, arhitecţii construiau temple folosind proporţiile unui corp bărbătesc „ideal”.

În pasajul respectiv, ilustrat de da Vinci, Vitruvius mai spunea că un corp bărbătesc ideal ar trebui să încapă într-un cerc şi într-un pătrat.

Această afirmaţie reprezenta o aluzie la teoria microcosmosului a grecilor şi romanilor, care spuneau că omul reprezintă o versiune miniaturală a întregului univers.

În  desenul  rămas celebru, Da Vinci a demonstrat principiul vitruvian prin care trupul omenesc este fundamentul echilibrului dintre diferitele coordonate matematice.

În acest desen, corpul uman se aşază armonic atât în mijlocul unui cerc, cât şi al unui triunghi. Acesta este „omul vitruvian”.

Conform  acestei teorii, cercul era asociat elementelor cosmice, iar pătratul – celor pământeşti.

Ulterior, această idee a fost preluată de evrei, musulmani şi creştini.

De altfel, în Renascentism, a apărut şi ideea că diverse părţi ale corpului uman corespundeau sau erau influenţate de diverse părţi sau astre de pe cer.

Astfel, în acea perioadă, medicina şi astrologia erau strâns legate.

„Când un om se uită la semnele zodiacale, îl vede pe Dumnezeu. Iar când Dumnezeu se arată, omul este vindecat”, spune o maximă creştină.

Ilustraţia de mai sus arată legătura între semnele zodiacale şi diverse părţi ale corpului

Desenul lui Da Vinci este important atât prin frumuseţea datorată echilibrului elegant dintre diferitele forme şi proporţii reprezentante, cât şi prin mesajul transmis.

Noţiunea de umanism primeşte o formă concretă care nu mai este cea pur speculativă, ci aplicabilă în viaţa cotidiană, unde simţul estetic este considerat adevărata împlinire a omului, ca expresie a echilibrului armonios primit ca dar de la Dumnezeu pentru noi toţi.

 

În semn de consideraţie pentru marii înaintaşi, Vitruviu şi Leonardo da Vinci, guvernul italian a hotărât ca simbolul „omului vitruvian” să fie gravat pe moneda de un euro emisă în Italia.

 

 

 VIDEO:

 

 

 

 

 

 

 Surse:

http://ziarullumina.ro/ Dumitru Horia Ionescu; http://archiva.flux.md/; http://www.huffingtonpost.com/

 

FOTOGALERIE. NEMAVAZUT ! CE POATE FACE UN CHINEZ…

NU SUNT FOTOGRAFII ARTISTICE ale unor animale , cu toate ca sunt expresive. Oricat ar fi de greu de crezut, aceste imagini sunt, integral, realizate din creion.

Paul Lung, un artist in varsta de 38 de ani, din Hong Kong, nu are nevoie decat de un creion de grafit cu grosimea de 0.5 mm si  si coli de hartie format A4, pentru a crea unele dintre cele mai impresionante piese artistice ce pot iesi din mana unui om.

Nu foloseste niciodata guma de sters si isi petrece pana la 60 de ore lucrand la desenele lui, insa rezultatele sunt extraordinare.

 Scepticismul este de inteles, dat fiind faptul ca este aproape imposibil de facut diferenta intre o fotografie reala, alb-negru, si operele artistului, cel putin de la distanta.

Surse: Odditycentral si Descopera ro.