Profețiile lui Nicola Tesla si medicina viitorului
Unii oameni sunt cu generații sau chiar sute de ani înaintea vremii lor. Așa a fost Leonardo da Vinci, așa a fost și istro-românul Nicola Tesla. Acum 100 de ani, acest geniu născut la sud de Dunăre vedea și apoi materializa lucruri care sunt revoluționare chiar și pentru știința de astăzi.
Nikola Tesla s-a născut la 10 iulie 1856 în Smiljan în Croația de azi și a fost un inventator prolific.
În 1882 a găsit un loc de muncă la Paris la compania Edison, iar în 1884 s-a mutat la New York, continuând să lucreze pentru Edison, însp după șase luni, a renunțat și și-a înființat propria companie.
Tesla a devenit cetățean al Statelor Unite în 1891 și în același an a brevetat bobina Tesla.
Tesla a murit pe 7 ianuarie 1943, în vârstă de 86 de ani în New York City.
Printre nenumăratele lui preocupări și invenții, se numără și cele legate de domeniul medicinii energetice.
În acest sens, a făcut și o profeție care tinde să se realizeze astăzi:
“… atunci când oscilațiile electrice vor fi pe deplin înțelese și aplicate, se va crea un agent universal de vindecare ce va spori atât de mult energia vitală și reacția de rezistență a corpului uman, încât să-i permită să alunge orice boală…”
În acest videoclip vi se propune o incursiune incitantă în lumea invențiilor lui Tesla, pentru a-i descoperi brevetul în domeniul medicinii energetice. În același timp, veți afla despre tehnologiile inspirate de Tesla care s-au dezvoltat în al Treilea Reich al Germaniei Naziste dar și în China sau Rusia.
Viitorul va suna bine, numai dacă aceste tehnologii vor fi folosite spre binele omului!
Adevărata poveste a faimosului măr al lui Newton
Isaac Newton
Va amintiti povestea conform careia Sir Isaac Newton, in timp ce motaia sub un copac, a fost trezit pe neasteptate de lovitura unui mar copt care l-a lovit in cap ?
Marele om de stiinta s-a intrebat care ar fi putut sa fie forta care sa faca marul sa cada si asa ar fi ajuns sa formuleze faimoasa lege a atractiei universale.
Ei bine, dupa ce multa vreme specialistii au asigurat ca acest episod nu este altceva decat o simpla legenda, un manuscris al epocii demonstreaza insa ca este vorba despre o realitate documentata.
Cei care au clarificat povestea sunt specialistii de la Royal Society din Marea Britanie, celebra societate stiintifica al carui presedinte a fost insusi Newton, facand disponibila online, pentru prima oara, biografia lui Newton scrisa de contemporanul si prietenul acestuia, William Stukeley. In acest manuscris din 1752, intitulat „Memoirs of Sir Isaac Newton’s Life”, Stukeley confirma in buna parte veriditatea celebrei anecdote, povestind ca ar fi auzit-o direct din gura lui Newton.
Se pare totusi ca fructul nu l-a lovit pe marele om de stiinta in cap, dar cu siguranta Newton se afla in gradina casei sale din Woolsthorpe Manor, atunci cand a asistat la caderea marului din pom.
Mai multe manuscrise şi lucrări de ştiinţă din secolul al XVIII-lea au fost publicate pe Internet cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la înfiinţarea Societăţii Regale londoneze.
Unul din documente, scris de William Stukeley, descrie etapele prin care renumitul om de ştiinţă, matematician, fizician şi astronom, Isaac Newton, a trecut până a elaborat legea atracţiei universale.
În manuscrisul apărut sub numele “Amintiri despre viaţa lui Sir Isaac Newton”, este relatată o discuţie a scriitorului avută cu Newton pe data de 15 aprilie 1726, în Kensington (pe atunci un sat la marginea Londrei), în care acesta şi-a amintit toată întâmplarea cu “mărul lui Newton” şi cum s-a întrebat el:
“De ce trebuie ca mărul să cadă mereu perpendicular pe Pământ. De ce să nu cadă într-o parte sau să nu se ducă în sus, de ce constant spre centrul Pământului”.
Se pare că aceasta a fost prima dată când el s-a gândit la existenţa unei forţe universale de gravitaţie, aceeaşi care ţine Luna în jurul Pământului, care ţine Pământul legat de Soare.
“Povestea cu mărul este atât de cunoscută chiar şi acum după multe secole deoarece explică cum funcţionează ştiinţa modernă, face referire la sistemul solar şi poate avea şi semnificaţii biblice.
Atunci când Newton a descris procesul prin care un măr cade şi a intuit principiile fizice acesta vorbea din punct de vedere ştiinţific. Totuşi forma mărului seamănă cu cea a unei planete, este rotund, şi de asemenea aduce aminte de povestea biblică a lui Adam şi a Evei, iar Newton era un om credincios”, a declarat Keith Moore, membru al Societăţii regale.
Surse: Corriere della Sera si ziua.ro