CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Laboratorul în care s-a zămislit conceptul „moldovenismului”și al așa zisei „națiuni”moldovenești

PrintMarime Font

Harta: România și ”Republica autonomă sovietică socialistă moldovenească”

RASS Moldovenească a fost laboratorul în care s-a zămislit conceptul „moldovenismului”, a unei noi „națiuni”.

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a fost ”creată” de către URSS pe teritoriul dintre râul Nistru și râul Bug (acum Ucraina), în anul 1924, la 12 octombrie.

RASSM a fost laboratorul în care s-a zămislit conceptul ”moldovenismului”, a unei noi ”națiuni”scrie pe fb Viorel Burlacu, Lector la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chișinău.

Această ”nouă națiune” era formată din românii moldoveni care au fost instruiți să se ”deosebească”, să se distingă de ceilalți români, să zică ”nu avem nimic în comun cu ceilalți români”, că limba noastră e ”moldovenească” alta decât cea română și că românii sunt dușmanul numărul 1 pentru moldoveni, că românii sunt ocupanții ”moldovenilor”.

Fondarea RASSM de către Stalin, a fost un pas strategic al Cominternului sovietic făcut ca urmare a recunoașterii oficiale a unirii Basarabiei cu România prin Tratatul de la Paris de la 28 octombrie 1920.

RASSM a fost un program de propagandă, de expansiune a comunismului sovietic în România și în Balcani.

Oficial, inițiatorul creării RASSM a fost Grigore Kotovski, însă, în fruntea guvernării RASSM a fost Suslic Vanstein, un bolșevic născut la Orhei, cominternist, care a fost și în fruntea tentativelor de revoluție bolșevică din Basarabia în 1917 cu scopul de a opri formarea și activitatea Sfatului Țării.

Suslic Vanstein, cu numele oficial Iosiv Isakovici Badeev a făcut parte din grupările teroriste de bolșevici care, mai ales în perioada dintre 1903 – 1918 au săvârșit cele mai crunte atentate și asasinate îndreptate împotriva românilor din Basarabia, printre care și asasinarea preotului Dumitru Baltaga, inginerului Andrei Hodorogea, juristului Simion Murafa ș.a..

Capitală a RASS Moldovenești a fost declarat orașul Chișinău ”vremelnic sub ocupația română”. Se menționa că din cauza ”ocupației Chișinăului”, orașul Balta substituie (înlocuiește) funcția de capitală a RASSM.

În 1940, în preajma ocupației sovietice a Basarabiei, capitala RASS Moldovenești era la Tiraspol.

În RASSM, la Tiraspol, în anul 1930, sovieticii deschideau un post de radio de propagandă antiromânească, care după ocuparea Basarabiei de către sovietici va fi transferat la Chișinău și care astăzi se numește Radio Moldova.

Ocupația sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940, a fost pregătită pe teritoriul RASS Moldovenești într-atât de minuțios încât chiar din prima zi de ocupație sovietică toate localitățile Basarabiei s-au umplut de ziare, foi volante, cărți – în limba rusă și în așa zisa ”limbă moldovenească”. Până și firmele magazinelor au apărut peste noapte scrise în limba rusă. A fost o lovitură ”operativă” care a avut un efect de șoc al societății basarabene.

O temă sensibilă legată de RSS Moldovenești, ocupația sovietică a Basarabiei și domeniul culturii o reprezintă crearea Conservatorului din Chișinău.
La data de 3 iulie 1940 – în a 6 zi de ocupație – sovieticii au împușcat la Valea Morii de lângă Orhei, membrii Orchestrei Simfonice a Basarabiei. După puțin timp se va deschide la Chișinău un ”nou conservator”, cu specialiști aduși din URSS.

Până în ziua de azi această minciună despre conservatorul fondat de sovietici în 1940 este afișată pe site-ul AMTAP și pe wikipedia.

De fapt, Conservatorul de la Chișinău a fost fondat la 1 ianuarie 1919 – la exact 31 zile după Marea Unire, prin efortul comun al câtorva personalități:

– George Enescu
– Pantelimon Halippa
– Anastasia Dicescu

S-a numit Conservatorul ”Unirea”.

Legat de radio – ocupația sovietică din 1940 începe cu ocuparea unicului post radio din Chișinău – Radio Basarabia. Angajații Radio Basarabia au fost împușcați și aruncați în fântâna părăsită din curtea radioului. După acest masacru radioul din Tiraspol a fost transferat la Chișinău.

Tot în RASSM au fost făcute ”aranjamentele” deportărilor și a foametei organizate după modelul ucrainean al ”holodomorului” (1932-1933).

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) a durat din 1924 până în 1940, când și-a epuizat sarcina de ocupație a Basarabiei, dar s-a ”reactivat” la 2 septembrie 1990 sub denumirea Republica Moldovenească Nistreană, care astăzi ”pitește” un nou 1940. 

29/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

REPUBLICA AUTONOMA SOVIETICA SOCIALISTA MOLDOVENEASCA si Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca – CRONOLOGII. VIDEO

 

 

 

RASS Moldovenească (Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, RASSM) a fost o entitate teritorială „autonomă” creată de autoritățile sovietice în componența Ucrainei la 12 octombrie 1924.

Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Balta, Bârzula, Ocnele Roșii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana și Ananiev din actualaregiune Odesa din Ucraina.

Crearea acestei untitați moldovenești a fost inițiată de bolsevicul  Grigorii Kotovski,fost talhar la drumul mare si spargator de banci, dar în scurtă vreme a devenit un motiv de dispută cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe Gheorghi Cicerin, care considera înființarea acestei regiuni administrative ca prematură.

În plus, Cicerin considera că astfel se dă o mână de ajutor „expansionismului șovinismului românesc”. În schimb, Kotovski susținea că această nouă republică ar fi propagat comunismul în Basarabia învecinată, existând șanse să aducă revoluția comunistă în România și chiar și în Balcani. La început, pe 7 martie1924, s-a decis luat decizia prudentă de creare a unei regiuni autonome moldovenești

Capitala tinerii republici autonome a fost fixată la Balta, iar din 1928, a fost mutată la Tiraspol, cu graniţa vestică fixată declarativ pe râul Prut. La Birzula, în aprilie 1925, Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucraineni la 10 mai.

Iniţial, R.A.S.S.M. a fost constituită din raioanele Camenca şi Veliko-Kosniţki din gubernia Podolia, raioanele Ananiev, Birzula, Crutîi, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia, Stavrov şi Tiraspol din gubernia Odessa, precum şi dintr-o parte a raioanelor Valea-Hoţului şi Balta (satele Pasiţel, Ghidirim, Baital). La începutul lunii decembrie 1924, a fost adăugat şi restul raionului Balta, cu orasul omonim şi satele Grădiniţa şi Iaschi. Republica avea o suprafaţa de 8,100 km2 şi includea 11 raioane. Ulterior, teritoriul s-a reorganizat în 14 raioane.

La 29 septembrie 1926, Comitetul Executiv Central al Ucrainei, a adoptat hotărârea Cu privire la reglementarea hotarului de stat al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

Timp de 2 ani de zile teritoriul R.A.S.S.M. s-a mărit cu aproximativ 2.000 de km2 (cu circa 23,7%), ajungând la 8.429 km2, iar numărul populaţiei a crescut cu 153.000 (26,7%), constituind 572.000 de persoane. În rezultatul măririi teritoriului şi a numărului populaţiei, cota românilor-moldoveni din R.A.S.S.M. a scăzut la 30%. De menţionat este că, graniţele tinerei republici erau privite de către autorităţile de la Moscova şi de cele ale Ucrainei, ca fiind administrative şi nu de stat.

În 1934, suprafaţa R.A.S.S.M. era de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 de locuitori, din care 80% erau români-moldovenia cuprindea raioanele: Balta, Birzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol.

Conform recensământului sovietic din 1926, populaţia R.A.S.S. Moldoveneşti era de 572.339 de persoane, din care 172.419 erau români (30,1%) (66,87% din totalul de 257,8 mii români câţi locuiau atunci în Ucraina), 277.515 ucraineni(48,5%), 48.868 rusi (8,54%), 48.564 evrei (8,49%).

R.A.S.S.M. a avut o viaţă scurtă – doar de 16 ani, până la 2 august 1940, când prin unirea unei părţi a ei cu partea cea mai mare a anexatei Basarabii, s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.).

Basarabia în perioda interbelică. Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM). Cronologii (1918 – 1940)

1918, 27 martie. Sfatul Ţării votează Unirea condiţionată a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România. Rezultatul votului deschis: 86 pentru, 3 contra, 35 abţineri, 13 deputaţi lipsă

1918, 22 aprilie. Prin decret regal este promulgată Legea cu privire la guvernarea Basarabiei, care prevedea unirea legislativă şi administrativă a regiunii cu România.

1918, 27 noiembrie. Sfatul Ţării adoptă Legea cu privire la reforma agrară, a cărei realizare s-a finisat, în general, în 1924. Specificul reformei agrare basarabene a constat în înzestrarea cu pămînt a majorităţii ţărănimii ce nu avea deloc sau avea prea puţin pămînt, dar, concomitent, şi restabilirea parţială a proprietăţilor distruse pe parcursul mişcării sociale din 1917.

Împroprietărirea ţăranilor s-a efectuat în condiţiile răscumpărării pămîntului.

Legea reformei agrare pentru Basarabia a fost promulgată prin decret regal din 14 decembrie 1918, pusă în aplicare prin decretul regal din 21 decembrie, ulterior fiind ratificată şi modificată prin legea din 11 martie 1920.

1918, 27 noiembrie. Sfatul Ţării adoptă declaraţia, în conformitate cu care „Basarabia renunţă la condiţiile de unire, stipulate în actul de la 27 martie” şi „declară unirea necondiţionată a Basarabiei cu România”.

1919, 29 decembrie. Parlamentul României ratifică legile privind includerea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei în componenţa României.

1920, 28 octombrie. Plenipotenţiarii Marii Bretanii, Franţei, Italiei, Japoniei, Principalelor puteri aliate şi României semnează la Paris Tratatul privitor la unirea Basarabiei cu România, prin care părţile contractante recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei.

Tratatul însă nu a intrat în vigoare deoarece nu a fost ratificat de Parlamentul Japoniei. Tratatul nu a fost recunoscut de SUA, Rusia Sovietică şi Ucraina, ultimele două l-au contestat printr-o declaraţie guvernamentală.

1923, 29 martie. Adoptarea Constituţiei României.

1924, 12 octombrie. Formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

1925, 23 aprilie. Adoptarea Constituţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

1928. La Chişinău se dezveleşte monumentul lui Ştefan cel Mare, operă a sculptorului Al. Plămădeală.

1929, 9 februarie. Semnarea la Moscova a Protocolului cu privire la punerea anticipată în vigoare a pactului Kellogg-Briand. M. Litvinov, comisarul norodnic pentru afacerile externe al URSS, a declarat că URSS continuă să considere Basarabia drept teritoriu ocupat.

1932, 2 februarie. Prin decizia Comitetului regional moldovenesc de partid al PC (b) din Ucraina limba moldovenească trece la grafia latină.

1935. Au fost aduse din URSS la Iaşi rămăşiţele pământeşti ale marelui cărturar, Dimitrie Cantemir reînhumate în cripta de la Biserica “Trei Ierarhi”.

1938, 6 ianuarie. Adoptarea Constituţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

1938, 10 februarie. În România s-a produs lovitura de stat, fiind instaurat regimul dictaturii regale. Este dizolvat Parlamentul şi sunt interzise partidele politice.

1938, 27 februarie. Adoptarea noii Constituţii a României.

1938, 27-28 februarie. Comitetul regional moldovenesc de partid al PC (b) din Ucraina interzice utilizarea grafiei latine pe teritoriul RASSM, substituind-o cu cea chirilică.

1938, 13 martie. Hotărîrea Sovietului Comisarilor Poporului al URSS privind studierea obligatorie a limbii ruse în instituţiile de învăţămînt mediu şi mediu special din republicile unionale.

1938, 13 august. Prin decret regal Basarabia, sub aspect administrativ-teritorial, este divizată în patru judeţe: Nistrean, Suceava, Prut şi Dunărea de Jos.

1939, 23 august Semnarea, la Moscova, a Tratatul sovieto-german de neagresiune (Pactul Ribbentrop – Molotov). Protocolul adiţional secret recunoştea interesul sovietic pentru Basarabia şi Bucovina de Nord

1940, 28 iunie. În urma ultimatelor sovietice din 26-27 iunie România cedează şi evacuează Basarabia şi Bucovina de Nord, unde se instaurează regimul politic sovietic.

 

26 iunie 1940. Nota ultimativa a U.R.S.S. adresată României.

28 iunie 1940. Administraţia şi trupele române au început să se retragă de pe teritoriul Basarabiei. Armata Roşie a trecut Nistrul. Basarabia a trecut în componenţa U.R.S.S.

Istoria R. Moldova  în perioada sovietică  cuprinde o perioadă de 70 de ani, cu începere din momentul constituirii autonomiei moldoveneşti în cadrul RSS Ucrainene, pînă la dezintegrarea URSS şi constituirea statului independent Republica Moldova. Această etapă, conţinea o serie de cotituri politice radicale, distrugerea structurii tradiţionale şi formarea unui model socialist de tip sovietic  al societăţii moldoveneşti.

Constituirea RSS Moldoveneşti şi ciopîrţirea hotarelor

Formarea RSSM s-a produs în condiţiile celui de-al Doilea Război Mondial, care începuse deja, şi a reprezentat, în mare măsură, rezultatul direct al complicatelor procese internaţionale din acea perioadă. Odată cu semnarea, în august 1939, a Pactului Molotov-Ribbentrop, cînd URSS şi Germania hitleristă au încheiat înţelegerile secrete cu privire la sferele de influenţă, a fost de facto hotărît destinul Basarabiei.

La 23 iunie 1940, comisarul poporului al afacerilor externe al URSS V.M. Molotov l-a înştiinţat pe ambasadorul Germaniei W.von der Schulenburg despre intenţia guvernului sovietic de a se ocupa imediat de soluţionarea problemei Basarabiei, inclusiv, dacă va fi nevoie, cu ajutorul forţei armate.

La 28 iunie, trupele sovietice au trecut frontiera română.

Înainte de 28 iunie 1940 (anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei şi nordului Bucovinei) şi în zilele următoare, se vorbea despre unirea teritoriilor dintre Prut şi Nistru cu R.A.S.S.M. Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul de susţinere a ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul R.A.S.S.M.”.

Ecourile intenţiei C.C. al P.C. al U.R.S.S. din 11 iunie 1940, se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului şi C.C. al P.C. Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al U.R.S.S. de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea R.A.S.S.M. şi organiza Republica Confederativă S.S.M.”.

Pentru formarea noii republici unionale (R.S.S.M.), Kremlinul a comandat un studiu, care urma să ţină cont de considerentele etnice, istorice, economice, etc. Un asemenea raport a fost prezentat la 15 iulie 1940 şi propunea cedarea către Ucraina a judeţului basarabean Hotin (împreună cu Cernăuţiul), iar din R.A.S.S.M. să se cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesciana.

Viitoarea Moldovă urma să aibă 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol, cu raioanele: Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Kotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 de locuitori.

Conducerea fostei R.A.S.S.M. propunea cedarea către Ucraina, pe lângă nordul Bucovinei, a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru, să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.

Kievul însă, prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha, cerea la 22 iulie 1940, ca Ucrainei să-i revină, pe lângă nordul Bucovinei, Hotin, Akkermann, Chilia şi Ismailul, Bolgradul şi opt raioane ale R.A.S.S.M. (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk).

La 2 august 1940, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat legea formării R.S.S.M. în varianta teritorială propusă de Ucraina.

La 10 mai 1941, au fost respinse demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene, de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa R.S.S.M.: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca (raionul Grosu). Li s-a dat curs solicitărilor venite de la locuitorii satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie).

Foarte multe localităţi româneşti din fosta R.A.S.S.M., au fost trecute în componenţa Ucrainei – Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele româneşti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka, etc

Concomitent cu soluţionarea complexelor chestiuni de politică externă, legate de raptul Basarabiei, guvernul sovietic tindea să stabilească cît mai repede posibil statutul noilor teritorii în componenţa URSS.

La 9 iulie 1940, Biroul Politic a adoptat hotărîrea „De a confirma propunerea CCP al RASS Moldoveneşti şi a Comitetului regional moldovenesc al PC(b) al Ucrainei cu privire la reunirea populaţiei moldoveneşti a Basarabiei cu populaţia moldovenească a RASS Moldoveneşti şi de a constitui Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Unională”.

În săptămînile care au urmat, au fost puse în acord frontierele noii republici. Dacă RSS Moldovenească ar fi fost constituită din RASS Moldovenească şi Basarabia, ea ar fi ocupat o suprafaţă de 53,6 mii km. p. (45,1 mii km. p.  – teritoriul basarabean şi  8,5 mii km. p. – al RASS Moldoveneşti) şi ar fi avut ieşire la Marea Neagră. Din păcate însă, nu s-a întîmplat astfel.

Un rol decisiv în trasarea frontierelor ciopîrţite l-a avut M.S. Greciuha, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Ucrainei, care, la 22 iulie 1940, a expediat Sovietului Suprem al URSS o “Notă informativă despre proiectarea frontierei de stat a RSS Moldoveneşti în partea de teritoriu adiacentă RSS Ucrainene”.

Greciuha a consacrat partea de bază a notei sale argumentării pretenţiilor Ucrainei asupra controversatelor judeţe de sud ale Basarabiei  – Akkerman şi Ismail.

În calculele lui Greciuha însă, erau elemente substanţiale de falsificare – în particular, invocarea cifrelor care nu indicau ponderea populaţiei ucrainene ca grup etnic aparte. Sensul acestor falsificări era deosebit de vizibil în cazul judeţului Ismail, unde, conform recensămîntului din 1930, erau doar  4,73% ucraineni, 29,7% ruşi şi 31,94% moldoveni.

Conducerea RASSM propunea să fie incluse în componenţa Ucrainei doar trei raioane din RASSM (Kodîma, Balta şi Pesciansk), iar “frontiera părţii de sud a RSS Moldoveneşti să fie stabilită la hotarul plasei Chilia, cu includerea în componenţa RSSM a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail şi a oraşului Ismail. Frontiera de mai departe a RSSM pînă la rîul Nistru să fie stabilită pe hotarele existente ale judeţelor Akkerman, Cahul şi Bender”.

După cum se va vedea din nota lui A.F. Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, poziţia ucraineană referitoare la frontiere nu avea susţinere necondiţionată la Moscova. Un rol deosebit în rezolvarea problemei în favoarea Ucrainei l-a avut secretarul CC al PC(b) N.S.Hruşciov, care era susţinut de Stalin.

Conducerea Moldovei nu a avut influenţă politică suficientă pentru a apăra interesele noii republici. Subsemnatul şi-a pus întrebarea: cum de au cedat, autorităţile de la Chişinău, atît de uşor, sudul şi nordul Basarabiei? Pe cît de complicată este întrebarea pe atît de simplu este răspunsul:

a) conducătorii noii republici unionale, anterior, fuseseră conducători ai RASSM, aşadar, se aflau sub influenţa Kievului;

b) ei niciodată nu au cerut audienţă la Stalin, nici chiar în zilele cînd se constituia RSS Moldovenească; o asemenea audienţă ar fi fost, se pare, cît se poate de oportună.

La 2 august 1940, hotărîrea cu privire la constituirea RSS Moldoveneşti a fost adoptată de sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS. Sesiunea a aprobat formal nişte decizii luate în altă parte, anterior.

În problema frontierei au fost acceptate, în fond, propunerile Ucrainei. Conform legii cu privire la înfiinţarea RSSM, în componenţa noii republici au fost incluse oraşul Tiraspol şi raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Rîbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale fostei republici autonome moldoveneşti, precum şi oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei. Celelalte raioane ale RASSM, precum şi judeţele Akkerman, Ismail şi Hotin au trecut în Ucraina.

Punerea în acord a acestei probleme complexe a durat vreo trei luni.  Învinse în etapa precedentă, autorităţile Republicii Moldoveneşti încercau să obţină măcar o compensaţie oarecare. La sfîrşitul anului 1940, Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti a adresat Prezidiului Sovietului Suprem al URSS rugămintea de a stabili frontiera dintre Moldova şi Ucraina cu includerea în RSSM a oraşului Bolgrad şi a satelor Caracurt-Mal, Caracurt, Împuţita, Cişmichioi şi Giurgiuleşti.

Conform ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din  4 noiembrie  1940, în RSS Moldovenească au mai fost incluse suplimentar 7 raioane: Briceni, Edineţ, Lipcani, o parte a raionului Ocniţa (din fostul judeţ Hotin), Volontirovca, Vulcăneşti (din fostul judeţ Ismail) şi cea mai mare parte a raionului Olăneşti (fostul judeţ Akkerman). Judeţele Akkerman şi Ismail, care aveau ieşire la Marea Neagră, i-au fost lăsate de către Moscova Ucrainei.

Trebuie remarcat că în literatura de specialitate  predomină atitudinea negativă faţă de delimitarea teritorială dintre RSSU, RSSM şi RASSM în anul 1940. Cît priveşte contextul istoric în care erau luate deciziile în anul 1940, trebuie să remarcăm cu regret că arbitrarul în soluţionarea problemelor teritoriale era o practică obişnuită a acelor timpuri. RSS Moldovenească a fost doar una dintre numeroasele victime ale acestei  samavolnicii.

E de remarcat că conducerea RSS Moldoveneşti a încercat şi în anii care au urmat să obţină anularea acestei decizii. Astfel, în iunie 1946, la Chişinău a fost pregătită o scrisoare cu semnătura lui N.L.Salogor, secretar al CC al PC(b)U al Moldovei, şi N.G.Coval, preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, adresată lui I.V.Stalin cu rugămintea de a “subordona administrativ-economic RSS Moldoveneşti judeţele Hotin, Akkerman şi Ismail ale Basarabiei care acum intră în componenţa RSS Ucrainene”.

Pentru întemeierea acestei solicitări erau invocate argumente precum că în momentul transmiterii  Ucrainei  a judeţelor Hotin, Akkerman şi Ismail populaţia moldovenească predomina în ele în comparaţie cu cea ucraineană (28,6 % moldoveni şi 25,4% ucraineni).

“La rezolvarea problemei cu privire la transmiterea în componenţa RSS Ucrainene a judeţelor Hotin, Akkerman şi Ismail ale Basarabiei nu s-a ţinut cont de comunitatea constituită istoric a teritoriului Basarabiei,  de comunitatea economiei judeţelor din sudul, centrul şi nordul Basarabiei, de comunitatea de limbă, cultură şi mod de viaţă ale etniilor care populează aceste judeţe”, se afirma în continuare în scrisoare.

Nu s-a ţinut cont că limba de comunicare a populaţiei (inclusiv a celei ucrainene) în judeţele basarabene trecute la Ucraina era ‘limba moldovenească’.

Erau importante, în opinia conducătorilor moldoveni, şi considerentele economice. RSS Moldovenească era privată de porturile de la Dunăre şi de la Marea Neagră (Bugaz, Akkerman, Chilia, Ismail, Vîlcov, Reni), precum şi de o parte substanţială a resurselor.

Ca argumentare în notă erau invocate faptele următoare. Conform datelor din anii 1911-1915, din toată producţia globală de struguri din 9 judeţe basarabene, 30% le revenea celor două judeţe sudice ale Basarabiei: Akkerman şi Ismail, care furnizau materia vinicolă de calitate înaltă. Conform aceloraşi date de pînă la revoluţie, în toată Basarabia, inclusiv judeţele Hotin, Akkerman şi Ismail, semănăturile de cereale ocupau 2,6 mln ha, de pe care era obţinută recolta de  24 mln chintale de grăunţe, iar judeţelor Hotin, Akkerman şi Ismail le reveneau 49,9% din suprafaţa însămînţată şi 41,5% din recolta globală de cereale.

Explicaţia constă în faptul că centrul actualei RSS Moldoveneşti este acoperit de coline pe care cresc codri, cîndva de netrecut, iar judeţele Akkerman şi Ismail dispuneau de un masiv de teren mare şi fertil. În afară de aceasta, în judeţele Ismail şi Akkerman se aflau Limanul Nistrului, Dunărea, litoralul Mării Negre şi numeroase lacuri, adică bazine acvatice abundente în peşte, iar zăcămintele enorme de ghips, cărbune brun şi alte minereuri care se aflau în judeţele Hotin, Akkerman şi Ismail nu erau deosebit de preţioase pentru Ucraina, dar aveau o mare importanţă pentru RSS Moldovenească.

În anii următori, au fost întreprinse încă vreo cîteva tentative de a atrage atenţia autorităţilor unionale asupra problemei judeţelor Hotin, Akkerman şi Ismail.

Meritul acestei iniţiative îi revine lui Artiom Lazarev, academician, mai apoi ministrul Culturii al RSS Moldoveneşti care, în anul 1958 şi apoi în anul 1985, susţinut şi de un şir de oameni de cultură şi ştiinţă din republică, au expediat la Moscova scrisori cu solicitarea de a “examina problema frontierelor RSS Moldoveneşti “în ceea ce priveşte includerea “în componenţa ei a tuturor teritoriilor care i-au aparţinut anterior”. Din cîte se ştie însă, nici aceste iniţiative nu au fost examinate:(Va

 

CRONOLOGIE

2 august 1940. La Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptată legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Unionale. Raioanele din sudul şi din nordul Moldovei de Răsărit au trecut în componenţa R.S.S. Ucraina, iar o parte din R.A.S.S.M a trecut în componenţa R.S.S.M.

11 noiembrie 1940. S-a încheiat delimitarea teritorială dintre R.S.S.M. şi R.S.S. Ucraineană. Au fost formate 6 judeţe – Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca.

29 ianuarie 1941. Au avut loc primele alegeri generale în Sovietele Supreme ale R.S.S.M. şi U.R.S.S.

22 iunie 1941. Armatele germane şi române în nord, armatele române în centru şi sud au trecut Prutul şi au pătruns pe teritoriul R.S.S.M. În 26 iulie 1941, prin cucerirea Cetăţii Albe, a fost restabilită graniţa de pînă la 28 iunie 1940.

Martie 1944. Armata Roşie a reuşit să treacă Nistrul în partea de nord a fostei R.S.S.M. şi a luat în stăpînire pînă la începutul lunii aprilie Bucovina de nord şi nordul Basarabiei, coborînd pînă aproape de Orhei.

23 august 1944. Ca urmare a declanşării operaţiunii Iaşi-Chişinău, Armata Roşie a recucerit în cîteva zile tot teritoriul basarabean.

20 octombrie 1945. La Chişinău şi-a început activitatea Institutul de Medicină, avînd o singură facultate, cea de Medicină Generală, care întrunea 13 catedre în cadrul cărora îşi făceau studiile 996 de studenţi

1946. R.S.S.M. a fost lovită de secetă. Datorită politicii neraţionale a autorităţilor, anii 1946-1947 au devenit ani ai foamei.

1 octombrie 1946. Prin Hotărîrea Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM din 4 martie 1946, a fost întemeiată Universitatea de Stat din Moldova.

16 februarie 1947. Au avut loc alegerile în Sovietul Suprem al R.S.S.M.

6 iulie 1949. Al treilea val de deportări din R.S.S.M..

15 aprilie 1978. A fost adoptată Constituţia R.S.S.M.31 august 1989. Sovietul Suprem al R.S.S.M. a adoptat limba moldovenească ca limbă de stat.

25 februarie şi 10 martie 1990. Primele alegeri libere în Sovietul Suprem al R.S.S.M.

27 aprilie 1990. Tricolorul a devenit steagul naţional al R.S.S.M.

23 iunie 1990. A fost declarată suveranitatea R.S.S.M.

3 septembrie 1990. Sovietul Suprem al R.S.S.M. l-a ales ca preşedinte pe Mircea Snegur.

3 noiembrie 1990. Capul de bour a fost ales ca stemă de stat a R.S.S.M.

17 martie 1991. Populaţia R.S.S.M. a boicotat în cea mai mare parte referendumul unional.

23 mai 1991. R.S.S. Moldova a devenit Republica Moldova.

27 august 1991. A fost proclamată independenţa Republicii Moldova. România a fost primul stat carea recunoscut independenţa R. Moldova.

 

Bibliografie (surse)

http://www.nichita.org/istorie-contemporana/scurta-cronologie-a-republicii-moldova-1917-2007/

 

21/06/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: