CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

OPERATIUNEA SECRETA”SUD”-DEPORTAREA BASARABENILOR

Cunoscută cu denumirea de Operaţiunea „Sud”, deportarea „chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi” din RSS Moldovenească a fost pregătită încă din toamna anului 1948. Tot atunci a fost stabilită cifra celor care urmau să fie deportaţi – 15.000 de familii, iar motivul deportării a fost: acutizarea luptei de clasă şi necesitatea transformărilor socialiste şi colectivizarea agriculturii.

Listele celor care urmau să fie deportaţi au fost întocmite către sfârşitul anului, concretizate până în ultimul moment, fiind stabilite definitiv în Hotărârea Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti pe care o publicăm mai jos. Pentru a îndeplini planul, în toate cazurile au fost trecute şi câteva familii în rezervă.
Deportarea propriu-zisă a fost efectuată în zilele de 7-9 iulie, în 30 de eşaloane – 1573 vagoane cu deportaţi: la 7 iulie – 7 eşaloane, la 8 iulie – 21 eşaloane şi la 9 iulie – 2 eşaloane.La executarea operaţiunii au participat 4496 persoane din grupurile operative (dintre care 484 din RSSM şi 4012 trimişi din alte republici unionale), 13774 soldaţi şi ofiţeri MGB, 24705 activişti sovietici şi de partid. Au fost folosite 4069 camioane, dintre care 1506 ale administraţiei locale şi 2563 aduse de la Odesa. În timpul deportărilor, s-au atestat mai multe cazuri de opunere a rezistenţei. Organizatorii principali ai deportărilor au fost: Iosif Mordoveţ, ministrul Securităţii de Stat a RSS Moldoveneşti, F. I. Tutuşkin, ministrul de Interne al RSS Moldoveneşti, N. Coval, prim- secretar al PC al Moldovei. Totuşi, mai greu e să nominalizezi executorii deportărilor, care, ar trebui traşi la răspundere, conform legislaţiei.

Strict secret

CONSILIUL DE MINIŞTRI AL RSS MOLDOVENEŞTI

Hotărârea Nr. 509 ss

28 iunie 1949 or. Chişinău

Cu privire la deportarea familiilor de chiaburi, foştilor moşieri şi marii comercianţi

Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti HOTĂRĂŞTE:

I. Se aprobă listele trimise de consiliile orăşeneşti şi raionale a RSS Moldoveneşti de chiaburi, foşti moşieri, mari comercianţi, în total 11.342 familii, inclusiv:

1. Pentru oraşul Chişinău …………………………………….340 familii (Anexa Nr. 1)
2. Pentru raionul Otaci ……………………………………….263 familii (Anexa Nr. 2)
3. Pentru raionul Baimaclia …………………………………..144 familii (Anexa Nr. 3)
4. Pentru oraşul Bălţi ………………………………………….185 familii (Anexa Nr. 4)
5. Pentru raionul Bălţi …………………………………………161 familii (Anexa Nr. 5)
6.Pentru oraşul Bender …………………………………………100 familii (Anexa Nr. 6)
7. Pentru raionul Bender ………………………………………..92 familii (Anexa Nr. 7)
8. Pentru raionul Balatina ……………………………………….134 familii (Anexa Nr. 8)
9. Pentru raionul Bravicea …………………………………….179 familii (Anexa Nr. 9)
10. Pentru raionul Brătuşeni ……………………………………..299 familii (Anexa Nr. 10)
11. Pentru raionul Briceni ……………………………………..223 familii (Anexa Nr. 11)
12. Pentru raionul Bulboaca …………………………………..47 familii (Anexa Nr. 12)
13. Pentru raionul Vertiujeni …………………………………181familii (Anexa Nr. 13)
14. Pentru raionul Vadul-lui-Bodă……………………………..238 familii (Anexa Nr. 14)
15. Pentru raionul Volintiri ……………………………………98 familii (Anexa Nr. 15)
16. Pentru raionul Vulcăneşti …………………………………148 familii (Anexa Nr. 16)
17. Pentru raionul Glodeni ………………………………………268 familii (Anexa Nr. 17)
18. Pentru raionul Grigoriopol ……………………………………13 familii (Anexa Nr. 18)
19. Pentru raionul Drochia ………………………………………156 familii (Anexa Nr. 19)
20. Pentru raionul Dubăsari …………………………………….14 familii (Anexa Nr. 20)
21. Pentru raionul Edineţ ………………………………………..284 familii (Anexa Nr. 21)
22. Pentru raionul Zguriţa ……………………………………..294 familii (Anexa Nr. 22)
23. Pentru oraşul Cahul ………………………………………..49 familii (Anexa Nr. 23)
24. Pentru raionul Cahul ………………………………………..218 familii (Anexa Nr. 24)
25. Pentru raionul Căinari ……………………………………….121 familii (Anexa Nr. 25)
26. Pentru raionul Călăraşi …………………………………….187 familii (Anexa Nr. 26)
27. Pentru raionul Congaz ………………………………………254 familii (Anexa Nr. 27)
28. Pentru raionul Camenca ………………………………………10 familii (Anexa Nr. 28)
29. Pentru raionul Cărpineni ……………………………………284 familii (Anexa Nr. 29)
30. Pentru raionul Cotiujeni ……………………………………199 familii (Anexa Nr. 30)
31. Pentru raionul Căuşeni ………………………………………177 familii (Anexa Nr. 31)
32. Pentru raionul Chiperceni …………………………………219 familii (Anexa Nr. 32)
33. Pentru raionul Chişinău ……………………………………233 familii (Anexa Nr. 33)
34. Pentru raionul Chişcăreni …………………………………141 familii (Anexa Nr. 34)
35. Pentru raionul Comrat ……………………………………112 familii (Anexa Nr. 35)
36. Pentru raionul Corneşti ……………………………………277 familii (Anexa Nr. 36)
37. Pentru raionul Cotovsc ……………………………………339 familii (Anexa Nr. 37)
38. Pentru raionul Criuleni ……………………………………240 familii (Anexa Nr. 38)
39. Pentru raionul Leova ………………………………………..187familii (Anexa Nr. 39)
40. Pentru raionul Lipcani …………………………………….224 familii (Anexa Nr. 40)
41 Pentru raionul Nisporeni ……………………………………305 familii (Anexa Nr. 41)
42. Pentru raionul Ocniţa ……………………………………….194 familii (Anexa Nr. 42)
43. Pentru raionul Olăneşti ……………………………………142 familii (Anexa Nr. 43)
44. Pentru oraşul Orhei ………………………………………..56 familii (Anexa Nr. 44)
45. Pentru raionul Orhei ………………………………………..107 familii (Anexa Nr. 45)
46. Pentru raionul Răspopeni …………………………………190 familii (Anexa Nr. 46)
47. Pentru raionul Rezina ………………………………………195 familii (Anexa Nr. 47)
48. Pentru raionul Râbniţa ………………………………………39 familii (Anexa Nr. 48)
49. Pentru raionul Râşcani ………………………………………200 familii (Anexa Nr. 49)
50. Pentru raionul Romanovca …………………………………95 familii (Anexa Nr. 50)
51. Pentru raionul Sângerei ……………………………………91 familii (Anexa Nr. 51)
52. Pentru raionul Sculeni ………………………………………132 familii (Anexa Nr. 52)
53. Pentru raionul Slobozia ………………………………………4 familii (Anexa Nr. 53)
54. Pentru oraşul Soroca ………………………………………..27 familii (Anexa Nr. 54)
55. Pentru raionul Soroca ……………………………………….173 familii (Anexa Nr. 55)
56. Pentru raionul Străşeni ………………………………………337 familii (Anexa Nr. 56)
57. Pentru raionul Susleni ……………………………………….134 familii (Anexa Nr. 57)
58. Pentru raionul Taraclia …………………………………….219 familii (Anexa Nr. 58)
59. Pentru raionul Teleneşti ……………………………………126 familii (Anexa Nr. 59)
60. Pentru oraşul Tiraspol ………………………………………..16 familii (Anexa Nr. 60)
61. Pentru raionul Tiraspol ………………………………………..4 familii (Anexa Nr. 61)
62. Pentru raionul Târnova ……………………………………..296 familii (Anexa Nr. 62)
63. Pentru raionul Ungheni ……………………………………227 familii (Anexa Nr. 63)
64. Pentru raionul Făleşti ………………………………………..90 familii (Anexa Nr. 64)
65. Pentru raionul Floreşti ……………………………………..268 familii (Anexa Nr. 65)
66. Pentru raionul Ceadâr-Lunga ……………………………194 familii (Anexa Nr. 66)
67. Pentru raionul Cimişlia ……………………………………149 familii (Anexa Nr. 67)2. De transmis MST al RSSM (tov. Mordoveţ) listele raionale ale chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi pentru precizarea tuturor datelor privind includerea în liste şi a locului de trai a acestora.

Toţi chiaburii, foştii moşieri, marii comercianţi aflaţi pe liste şi stabiliţi cu traiul în Moldova, în familiile cărora nu există la moment persoane care să-şi satisfacă serviciul în Armata Sovietică sau să fie distinse cu ordine, medalii de luptă şi de muncă ale URSS, sau să aibă merite deosebite faţă de statul sovietic – se expulzează împreună cu familiile lor de pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în regiunile îndepărtate ale Uniunii RSS, fără drept de întoarcere.

3. Se permite celor expulzaţi să ia cu sine valori personale, bani, îmbrăcăminte, încălţăminte, veselă şi alte bunuri de casă, inventar agricol, meşteşugărit şi inventar mărunt de casă şi o rezervă de produse alimentare cu o greutate totală de 1500 kilograme (1,5 tone) pentru fiecare familie.

4. Executarea tuturor operaţiunilor legate de expulzarea chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi se pune în sarcina Ministerului Securităţii de Stat al RSS Moldoveneşti.
Tov. Mordoveţ, la finele executării tuturor acţiunilor privind expulzarea, va transmite listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi expulzaţi Consiliului de Miniştri al RSSM.

5. Ordinea confiscării şi folosirii bunurilor rămase de la cei expulzaţi, alte momente legate de expulzare se vor stabili printr-o hotărâre suplimentară.

Preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti – G. Rudi
Pentru şeful de cabinet al Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti – C. Potulov 
 

Autor:Mihai Taşcă,
secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

03/07/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Un pusti hacker de la Romanian National Security povesteste presei cum a atacat Le Monde şi Telegraph

Supăraţi pe străini, o gaşcă de puşti teribilişti au ieşit la luptă cu arme informatice. Îşi zic, pompos, „Romanian National Security” (Securitatea Naţională Română) .

Dupa două evenimente despre care ei spun că sunt „denigratoare pentru români”, tinerii informaticieni  de la „Romanian National Security” (Securitatea Naţională Română)au  înceaput o campanie prin care să-i pună la punct pe cei din ţările pe care ei le cred neprietenoase cu românii.

Au devenit celebri peste noapte, spărgând site-urile publicaţiilor „Daily Telegraph” şi „Le Monde” şi postând pe paginile acestora mesaje pătimaşe care, spun ei, ar spăla imaginea României.„Nu ne vom opri aici!”, au spus ei . Incepând de săptămâna viitoare, vor lua în vizor şi alte siteuri, acţionând la fel ca în cazul celor două ziareDupă modificarea paginilor din cele două publicaţii, făcută la interval de cinci zile, numele grupului a apărut în presa din străinătate şi în cea din România.

În spatele RNS şi al mesajelor naţionaliste stă un grup de aproape 20 de hackeri, cu o medie de vârstă sub 20 de ani, „nişte băieţi care petrec prea mult pe net”, după cum spune unul dintre ei.

„Nu suntem rasişti”, spun ei şi vor ca, prin intermediul EVZ să-şi ceară scuze faţă de romii care duc o viaţă onestă şi cunosc atât munca cinstită, cât şi respectul”.

ÎNFLĂCĂRARE

Ion. Hacker Ion: „Ne-a ajuns atâta batjocură!”

Reporterii EVZ s-au întâlnit cu unul dintre membrii Romanian National Security (RNS), un bucureştean de 17 ani, care a acceptat să vorbească doar după ce s-a asigurat că identitatea nu-i va fi deconspirată.„Ştiu că îmi risc viitorul şi cariera”

„Nu ştiu exact cum se pedepseşte ceea ce fac eu, însă ştiu că îmi risc viitorul şi cariera. Să zicem că mă cheamă Ion. Oricum, nici măcar cei din RNS nu-mi ştiu adevăratul nume. Şi nici eu pe al lor”, îşi începe el povestea .

Se caracterizează ca fiind un tip naţionalist, la fel ca părinţii lui, care sunt printre puţinii care-i ştiu preocupările. Dar nici nu dă de bănuit, pentru că, în afara şcolii, viaţa lui curge ca a oricărui alt licean.

„Ion” este conştient că, având această preocupare, nu e uşă de biserică, însă e convins că acţionează pentru o cauză nobilă: „Suntem o echipă de tineri care încearcă să apere demnitatea românilor. Ştiu că se spune că la rău nu trebuie să răspunzi cu rău, însă românii sunt, în general, mult prea toleranţi. Ne-am săturat să fim îmbrânciţi, trebuie să punem piciorul în prag!”, se inflamează tânărul.

De altfel, ţine el să precizeze, răul făcut site-urilor atacate nu e atât de mare cum ar fi putut fi. „Dacă voiam, puteam sustrage informaţii confidenţiale, puteam infecta calculatoarele redacţiei şi pe cele ale cititorilor care accesau site-ul”, afirmă el.

„I-am lăsat să-şi bată capul cu traducerea”

Atacul asupra publicaţiilor „Le Monde” şi „Daily Telegraph” s-a vrut, de fapt, o răfuială cu francezii, respectiv cu englezii. Pe francezi s-au supărat pentru gluma din emisiunea de pe France 2, în care mesajele cerşetorilor de pe teritoriul Franţei au fost numite „salutul românesc”.

La fel de tare i-au enervat britanicii de la „Top Gear” care au prezentat, într-o emisiune a lor, un sat de romi din România. Nu au atacat însă site-ul televiziunii şi nici pe cel al „Top Gear”, ci au preferat publicaţii cu un număr mai mare de cititori. Mesajele postate pe cele două site-uri le-au dat bătaie de cap atât francezilor, cât şi englezilor, pentru că erau lungi şi scrise în limba română.

„A fost o ironie, i/am lăsat să-şi bată capul cu traducerea”, zâmbeşte „Ion”. „Ne-a ajuns atâta batjocură. Ţiganii nu sunt români! Nu ei ne-au scris istoria! Când vorbiţi despre compatrioţii noştri nu mai folosiţi expresiile ţigani români. Noi v-am respectat Franţa, voi ne veţi respecta România”. Aşa au scris ei în „Le Monde”.

Cum au procedat

Modalitatea de lucru e simplă: băieţii găsesc ţinta, îşi împart sarcinile, stabilesc ora şi acţionează.

  „Site-urile s-au «spart» printr-o metodă numita SQL Injection, prin care am extras datele de logare ale administratorilor, ne-am logat sub contul acestora, în panoul de control, de unde am uploadat pe serverul lor un script care ne uşura munca şi care ne dădea acces la tot serverul. Prin scriptul acela am modificat prima pagină”.

Operaţiunea a durat mai puţin de o oră şi s-a petrecut la prânz „pentru că atunci sunt mulţi cititori on-line”.

„Îmi pare rău că ne-am coborât la nivelul lor. Trebuia să le arătăm că suntem mai civilizaţi decât ei, deşi sunt mai avansaţi ca ţară”, este o altă opinie.

Graniţa subţire dintre pasiune şi ilicit

Între o mare pasiune pentru domeniul IT şi hacking, graniţa nu este foarte puternică. După ce ajung să se joace fără probleme cu noţiunile din domeniu, le pare tentant să descopere greşelile şi vulnerabilităţile site-urilor. Urmarea: intervenţia pe servere la care, teoretic, nu au acces, nu le dă bătăi prea mari de cap.Acţionează individual sau în echipă, iar durata şi dificultatea depind de nivelul de securizare a site-ului. „De cele mai multe ori, acţiunile noastre au ca scop descoperirea vulnerabilităţilor unui site, pe care le prezentăm celor care l-au făcut”, susţine hackerul „Ion”.

O mare plăcere pentru el şi colegii lui este să „lovească” în specialiştii IT care iau bani foarte mulţi pentru servicii proaste. „Cei ce se cred mari programatori sunt orbiţi de bani, dar stângaci în realitate. Spărgându-le siteurile vrem să-i facem să lase nasul mai jos”, adaugă băiatul.

Iar ca să convingă că acţiunile lor nu trebuie hulite, hackerii din cadrul RNS spun că nu şi-au folosit niciodată cunoştinţele în IT pentru beneficii materiale, informatica şi securitatea IT fiind pentru ei „un hobby”.

„Orice asociere a RNS cu infractorii on-line (fraude bancare sau licitaţii fictive) este complet eronată”, arată haiducii web. 

Ati citit largi extrase din articolul:

Hackerii de la Romanian National Security povestesc cum au spart Le Monde şi Telegraph

Cititi articolul integral la:

http://www.haiducii-web-care-au-atacat-le-monde-893130.html

Autori:  Mirabela Anghel,  Cristina Olivia Moldovan

26/04/2010 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: