CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un plan american de ocupare a URSS la sfârșitul anilor ’50

 

 

 

 

 

 

URSS sub ocupație americană la sfârșitul anilor ’50

În perioada postbelică, Statele Unite au conceput mai multe planuri de aracare a URSS – toate folosind arme nucleare.

Într-un singur plan, „Dropshot” din 1957a fost gândită organizarea Uniunii Sovietice după  învingerea acesteia, scrie publicația rusă  http://ttolk.ru 

Din 1945 până la prăbușirea URSS la sfârșitul anilor 1980, Statele Unite au pus la punct  aproximativ o duzină de planuri vizând  un război cu URSS, niciunul dintre acestea nefiind recunoscut oficial la nivel prezidențial.

De regulă, acestea erau  concepute de departamentele specializate al administrației americane  – Pentagonul, sau CIA și Consiliul pentru politica externă. Planuri similare pentru atacul asupra Statelor Uniteaveau și sovieticii mai ales departamentele specializate ale  Ministerului Apărării și KGB.

Planuri americane analizau în detaliu modul în care trebuiau să evolueze operațiunile militare, toate cu ajutorul armelor nucleare. Nicăieri nu se spunea în detaliu, ce se va întâmpla cu Uniunea Sovietică la sfârșitul  războiului, după înfrângerea URSS?

Numai într-un singur plan american întocmit în 1957, „Dropshot”, s-a  vorbit despre  organizarea  URSS de după război. Planul avea peste 700 de pagini și o mare parte din el nu a fost încă făcut public.

Materialele care au fost făcute publice vorbesc despre următoarele:

 

În războiul împotriva URSS, ar fi fost angajate în luptă în total  până la 250 de divizii – 6,2 milioane de militari, iar în cadrul aviației, armatei, apărării aeriene, unităților auxiliare și forțelor de ocupație – alte 8 milioane de oameni.

În prima perioadă a războiului, America urma să arunce peste 300 de bombe atomice și 250 de mii de tone de bombe convenționale asupra Uniunii Sovietice, cu scopul de a distruge până la 85% din industria sovietică. Apoi, 114 divizii NATO  vor ataca dinspre vest și  din sud (cu un desant masiv pe coasta de nord-vest a Mării Negre).

50 de divizii vor  distruge forțele armate sovietice din Europa Centrală.

Urma apoi ocupația URSS. S-a considerat că ar fi fost necesare  38 de divizii, adică aproximativ 1 milion de oameni din forțele terestre, dintre care  23 de divizii îndeplineau rolul de trupe de  ocupație a teritoriului  Uniunii Sovietice care urma să fie  împărțit în patru zone de ocupație: partea de vest ; Caucaz și Ucraina; Ural, Siberia de Vest și Turkestan; Siberia de Est, Transbaikalia și Primorye.

Se planificase transformarea acestor zone de ocupație în confederații independente.

 

 

 

 

Zonele au fost împărțite în 22 de „sub-zone”. În același timp, forțele de ocupație au fost distribuite în următoarele orașe după cum urmează: la Moscova – două divizii și o divizie fiecare în Leningrad, Minsk, Murmansk, Gorky, Kuibyshev, Kiev, Harkov, Odessa, Sevastopol, Rostov, Novorossiysk, Batumi, Baku, Sverdlovsk, Chelyabinsk, Tașkent, Omsk , Novosibirsk, Khabarovsk, Vladivostok.

Deoarece se avea în vedere că toate marile orașe ale URSS ar fi fost distruse de  bombardamentele nucleare, orășenii supraviețuitori s-ar fi refugiat  în mediul rural, care nu ar fi suferit de război. În general, ca urmare a războiului, așa cum ar fi planificat americanii, 20-30 de milioane de cetățeni sovietici (sau 10-15% din populație) ar fi  murit și aproape întreaga industrie ar fi distrusă, cu excepția celei din orașele sovietice mici – în principal industria ușoară, alimentară și industria  prelucrătoare, devenind de asemenea o furnizoare de materii prime și hidrocarburi.

 

Acum, URSS, sau mai bine zis cele patru  Confederații de pe teritoriul său, ar fi devenit o țară agrară – cu o pondere a populației urbane de 10-15% și  ar fi revenit la nivelul Rusiei țariste la începutul secolului XX.  

Cel mai mare oraș va rămâne Moscova – cu o populație de 300-500 de mii de oameni. 

Teoreticienii americani au considerat că Berlinul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a pierdut din vedere aspectele politice pe care K. Clausewitz le formulase, și anume: „Rusia nu este o țară care poate fi cucerită, adică ocupată. O astfel de țară nu poate fi învinsă decât prin slăbiciunea internă și cearta internă. ” 

De aceea strategii americani au pornit să corecteze greșelile lui Hitler.

Perioada de tranziție la democrația în stil occidental pentru Confederația nou creată pe teritoriul fostei URSS ar fi  fost de 20-30 de ani. În tot acest timp, trupele americane trebuiau să rămâne pe teritoriul rusesc ( utilizând 22 de „centre de ocupație” și 20-25 de divizii).

Americanii au estimat că  rolul  foștilor deportați în Gulag și al familiillor lor, al descendenților chiaburilor (kulacilor)  din mediul rural, al minorităților naționale (de la ucrainenii lui  Bandera și „frații pădurii” din vestul țării până la i basmacii caucazieni din Asia). Acești oameni ar deveni cadre de conducere la nivel de bază și maxim la nivel mediu (nivelul consiliilor sătești și raionale).

Cele mai  bune cadre de execuție ar fi fost imigranții din Occident. Problema a fost simplificată și de faptul că în Occident existau  „guverne în exil” pentru statele naționale – Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan și națiunile din nordul Caucazului. Pentru ruși, se miza pe cadre din Uniunea Populară a Muncii (NTS; apropiate ideologic de fasciștii de tipul clasic, italian și socialiști de dreapta), „Comitetul de la Munchen” (foști Vlasoviști) și  pe emigranți albi..

Este tot ce se știe despre planurile de ocupație din SUA din documentul ”Dropshot”.

12/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Se implinesc 20 de ani de la decretul lui Gorbaciov privitor la reabilitarea victimelor regimului stalinist

20 de ani de la decretul lui Gorbaciov de reabilitare a victimelor regimului stalinist

Forstul președinte Gorbaciov în 2009

Foto:Fostul președinte al U.R.S.S.,Gorbaciov, în 2009

Igor Caşu

În RSSM, în plină epocă a dezgheţului au fost condamnaţi etnici români, ruşi şi ucraineni deopotrivă, unii fiind declaraţi alienaţi mintal pentru că au luat în serios mesajul de destalinizare lansat de Hrușciov.

Înainte de a pleca în penultimul său concediu în calitate de lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov semnează un decret important din perspectiva politicii memoriei. Dat publicităţii în data 13 august 1990, acesta se întitula „Despre reabilitarea drepturilor tuturor victimelor politice ale anilor 1930-1950”. Documentul vine cam târziu, după ce câţiva ani la rând presa sovietică a abundat în materiale despre victimele politice din perioada stalinistă.

Ce prevedea acesta, prin comparaţie cu raportul secret al lui Hruşciov din 25 februarie 1956? Cum era şi firesc, decretul din august 1990 este mult mai radical decât demersul hruşciovist de la mijlocul anilor 1950. În timp ce Hruşciov reabilitează victimele Marii Terori din 1937-1938 şi a deportărilor ulterioare, inclusiv a unor popoare întregi pe timpul celui de-al doilea război mondial, Gorbaciov vorbeşte de ţăranii care au suferit în urma colectivizării forţate lansate la începutul anilor 1930.

Pentru prima dată în istoria sovietică sunt menţionaţi oficial într-o categorie aparte clerul şi toţi credincioşii care au fost represaţi în timpul lui Stalin. Decretul lui Gorbaciov face referire la organele extrajudiciare – Osoboe soveşcianie, de troici şi dvoici – care au condamnat pe nedrept milioane de oameni nevinovaţi. Spre deosebire de părintele dezgheţului, Mihail Gorbaciov conştientizează nevoia reabilitării complete a tuturor celor care au avut de suferit sau au fost executaţi în timpul lui Stalin, nu numai sau, cu precădere, a membrilor de partid, cum a accentuat Hruşciov cu referire la teroarea din anii 1930.

Care erau limitele decretului lui Gorbaciov? Ultimul lider sovietic trece sub tăcere victimele terorii bolşevice din anii războiului civil, din anii NEP-ului, cele din anii lui Hruşciov, mai ales din 1957-1958 când mii de oameni sunt condamnaţi din simplul motiv că nu acceptă limitele impuse procesului de destalinizare sau ar fi preferat ca urmaşul lui Stalin să fie Malenkov, nu Hruşciov.

În RSSM, de exemplu, în plină epocă a dezgheţului au fost condamnaţi etnici români, ruşi şi ucraineni deopotrivă, unii fiind declaraţi alienaţi mintal pentru că au luat în serios mesajul de destalinizare lansat de Nichita Sergheevici. Gorbaciov nu vorbeşte de asemenea de victimele represiunii politice din perioada brejnevistă, pe care o condamnase încă în ianuarie 1987 doar pentru faptul că a provocat stagnarea şi regresul economiei sovietice.

Gorbaciov trece sub tăcere, de asemenea, victimele politice din perioada sa, precum rusul Saharov, de exemplu, eliberat abia în decembrie 1986, sau românul Gheorghe David de la Chişinău, condamnat la doi ani de tratament psihiatric forţat chiar în plină Perestroikă, în 1986, pe motiv că i-a scris lui Gorbaciov personal şi i-a criticat politica sa externă, în Afganistan în special, dar şi politica de rusificare a moldovenilor şi cerea reabilitarea alfabetului latin.

După conţinutul acestui decret, dar şi după reacţiile la evenimentele din URSS, Gorbaciov mai era, în august 1990, un comunist fidel.

13.08.2010

Sursa:europalibera.org

19/08/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

STIRI DIN BASARABIA

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, va face luni o vizita in Ucraina, la invitatia omologului sau de la Kiev, Iulia Timosenko.
Cei doi premieri urmeaza sa discute la Kiev despre relatiile dintre cele doua tari pe plan economic si social, dar si sa finalizeze discutiile privind delimitarea frontierei in regiunile Giurgiulesti si Novodnestrovsk, relateaza portalul Stirea Zilei.
 
De asemenea, se preconizeaza semnarea Acordului cu privire la recunoasterea reciproca a drepturilor asupra proprietatii moldovene si ucrainene aflate pe teritoriul Ucrainei si Republicii Moldova.

„Speram ca vom semna Acordul interstatal ce tine de proprietate. Consideram ca a venit timpul sa reglementam aceasta situatie, avand in vedere proprietatile noastre pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, urmeaza sa semnam si Acordul ce tine de relatiile in domeniul tineretului”, a declarat Vlad Filat.

Un alt subiect care urmeaza sa fie discutat este decizia Guvernului ucrainean prin care cetatenilor din R. Moldova li s-au impus restrictii la intrarea in Ucraina. „

Aceasta hotarare a fost doar suspendata, dar nu a fost abrogata si speram sa gasim o solutie in acest sens”, a adaugat premierul Vlad Filat.

Premierul Republicii Moldova va avea la Kiev intrevederi si cu alti reprezentanti ai partidelor politice importante din Ucraina.

„Noi ne dorim o colaborare stransa, un parteneriat strategic cu Ucraina. Chiar daca tara vecina se afla in plin proces electoral, cetatenii Ucrainei vor decide cine urmeaza sa le fie presedinte, iar noi urmeaza sa avem relatii strategice cu reprezentantii legali ai acestei tari”, a spus seful Guvernului de la Chisinau.

Vlad Filat s-a intalnit pentru prima data cu Iulia Timosenko in urma cu doua luni, la Ialta, unde cei doi au participat la reuniunea consiliului sefilor de guverne din tarile membre CSI.

 Cei doi premieri au discutat despre eliminarea barierelor la tranzitul unor marfuri moldovene prin Ucraina si despre eliminarea barierelor din calea liberei circulatii a cetatenilor din Republica Moldova.

Sursa: NewsIn

 Cu ocazia vizitei la Chisinau Jurnal Trust Media nu l-a scăpat din ochi pe Băsescu

 
Vizita preşedintelui român, Traian Băsescu, la Chişinău, a făcut furori în presă, în ultimele două zile. 
 
Din momentul în care preşedintele Băsescu a păşit pe pământ moldovenesc, echipa Jurnal Trust Media nu l-a scăpat din ochi pe acesta, urmărind pas cu pas mult aşteptata vizită a preşedintelui român.
Jurnal TV a trimis în teren 10 echipe de filmare. Aceste au transmis LIVE fiecare pas al preşedintelui Băsescu, iar întreaga redacţie a fost pusă pe treabă 24 din 24.

Jurnal.md a transmis LIVE text şi a realizat şi o serie de reportaje foto de la fiecare punct de pe agenda vizitei delegaţiilor oficiale.

Acoperirea unui asemenea eveniment de amploare era inevitabil să aibă micile sale aventuri. Reporterul Sergiu Jaman şi operatorul Vasile Costiuc, care încercau să filmeze convoiul delegaţiei oficiale din România, în timp ce aceasta se deplasa de la aeroport, s-au ciondănit cu poliţiştii, care vroiau să se asigure că pe traseul lui Băsescu nu stă nimeni.

Reporterul Jurnal TV, Valentina Stolnic a fost unicul reporter moldovean care a îndrăznit să-l întrebe pe preşedintele României mai mult decât au îndrăznit să o facă alţi reporteri, iar preşedintele Băsescu a răspuns la fiecare întrebare a reporterului Jurnal TV.

 „Mă aşteptam ca preşedintele României să fie mai distant, mai precaut, dar acesta s-a dovedit a fi foarte deschis şi amabil.

 Mai mare bătaie de cap am avut cu garda de corp, care mă tot împingea. La un moment dat, preşedintele Băsescu s-a adresat unui bodyguard: „Las-o, dă-te într-o parte, ce te iei de fată?” şi asta m-a uimit plăcut”, ne-a spus Valentina.

Reuşita Jurnal Trust Media a fost confirmată nu doar de raitingul ridicat. Imaginile video, reportajele foto şi ştirile, realizate de reporterii Jurnal TV şi jurnal.md, de la vizita lui Traian Băsescu în Moldova, au fost preluate de către mai multe surse mass-media şi site-uri din România: Antena 3, Realitatea, basarabeni.ro şi altele.

Mai mult decât atât, materialele video, realizate de reporterii Jurnal TV, care au îngheţat ore în şir la Cahul, pentru a realiza filmări exclusive cu preşedintele Traian Băsescu, au fost preluate chiar şi de către colegii de breaslă din Moldova, de la portalul de ştiri Unimedia.

 

 Republica Moldova are şase ambasadori noi

 Republica Moldova are şase ambasadori noi. Aceştia au fost acreditaţi ,

 Cei şase ambasadori sunt din Brazilia, Canada, Grecia, Olanda, Cehia şi Spania. În timpul ceremoniei,la reşedinţa de stat, în cadrul unei ceremonii oficiale. a fost intonat imnul de stat al tarii in care a fost acreditat fiecăre ambasador în parte. 

Trei dintre noii ambasadori, cei din Olanda, Cehia şi Spania, au dat dovadă de o bună cunoaştere a limbii române, în timpul ceremoniei, transmite Jurnal TV.

Mihai Ghimpu le-a adresat un mesaj de felicitare şi şi-a exprimat speranţa pentru dezvoltarea bunelor relaţii cu aceste ţări. Potrivit Jurnal TV, Ghimpu mizează pe sprijinul Olandei şi Canadei în soluţionarea conflictului transnistrean, al Cehiei, Greciei şi Spaniei pe integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar al Braziliei pe dezvoltarea relaţiilor economice.

În viitorul apropiat, la Chişinău se mai aşteaptă acreditarea oficială a ambasadorului român, Marius Lazurcă, care a fost acceptat de către preşedintele ţării.

jurnal.md

  

Universitatile din Romania ar trebui sa isi  infiinteze  filiale la Chisinau

 

 

In privinta unui alt domeniu sensibil, invatamantul universitar, politologul si conferentiarul universitar Dan Dungaciu , a declarat ca  „nu ar trebui legat firul istoric” ,ci universitatile din Romania ar trebui sa isi construiasca filiale la Chisinau, la Cahul, „pentru ca tinerii moldoveni sa fie absolventi la ei acasa”.

Politologul si analistul politic Dan Dungaciu a mentionat ca vor trebui elaborate si semnate acorduri complexe in toate domeniile, economic, energetic, in justitie, sanatate, educatie, pentru ca parteneriatul anuntat de Traian Basescu si Mihai Ghimpu sa poata fi dus la indeplinire.

Ziare.com

 
Clinton: ” Disputele R. Moldova cu România, motive de îngrijorare”
 
 

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a declarat într-un interviu publicat de Voice of America că  disputele Republicii Moldova cu România privind frontiera şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare.

Republica «Moldova se luptă să îşi îmbunătăţească economia, este eligibilă pentru programul Compact al Millennium Challenge Corporation (MCC) deoarece este încă o ţară săracă şi are nevoie de mult ajutor», a declarat Hillary Clinton în interviul acordat la Paris, unde a susţinut un discurs pe tema securităţii Europei. «Cu siguranţă, disputele privind frontiera cu România şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare. Dar, vrem să ajutăm R. Moldova să îmbunătăţească  vieţile cetăţenilor săi şi, sperăm, cu timpul, problemele cu care se confruntă vor fi rezolvate», a adăugat şefa diplomaţiei americane, citată de Mediafax. 
 
O delegaţie condusă de premierul moldovean, Vlad Filat, a efectuat o vizită în Statele Unite în perioada 19-23 ianuarie, în cadrul căreia a fost semnat acordul cu agenţia guvernamentală Millennium Challenge Corporation (MCC), privind acordarea unui împrumut de 262 de milioane de dolari Republicii Moldova, în vederea reducerii sărăciei.
 

Ziarul de Garda -Chisinau

31/01/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: