Dodon a fost ales președinte în 2016 cu o clară poziționare pro-rusă și antieuropeană. Ani la rând a beneficiat de tot suportul Moscovei și al lui V. Putin personal. Doar că… a compromis misiunea dată de Putin. Moldova e tot mai pro-europeană citim pe blogul https://alaiba.md/2020/07/21/cum-dodon-a-pravalit-misiunea-lui-putin
Comparam rezultatele din barometrul opiniei publice din 2016 față de cele din 2020. Deși trăim în aceeași țară cu aceleași probleme, cu aceeași corupție, sărăcie, mizerie, dezastru social-economic, sunt mici diferențe în felul în care populația își vede viitorul acestei țări. Motive de optimism.
În 2016, pro-rusul Dodon este ales președinte al Republicii Moldova cu suportul oligarhului Plahotniuc.
În campanie Dodon a propus un program electoral clar pro-rus, iar în precedenții trei ani a fost megafonul numărul 1 al Rusiei contra Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Spre exemplu, când Moldova semna Acordul de Asociere în 2014, Dodon declara dezastru național, spunea că e o zi neagră, comparabilă cu ziua începerii războiului din Transnistria.
Până atunci și de atunci, a luptat aprig cu Europa. Promitea să denunțe Acordul de Asociere și să ducă țara în Uniunea Euroasiatică, etc.
Asta putem afla și din acest videoclip:
Pentru că era foarte util Moscovei, pro-rusul Dodon a beneficiat de tot suportul din Moscova. Întâlniri regulate cu Putin, favoruri pentru agenții economici, lucru care îi susținea ratingul.
În schimb, a avut o misiune pe care a ratat-o – să promoveze interesele Rusiei.
Desigur că accederea lui Dodon în funcția de președinte a trezit multe așteptări. Atât la Moscova care se aștepta la rezultate, cât și în rândul populației care l-a votat și care sincer vrea relații extrem de apropiate cu Moscova. Foarte apropiate.
Doar că… Dodon a eșuat. Lamentabil. Moldova e tot mai pro-europeană și tot mai sceptică față de perspectivele Uniunii Euroasiatice (UEA), în pofida screamătului lui Dodon.
Asta, cel puțin sugerează Barometrul Opiniei Publice – cel mai credibil și longeviv birou de sondaj din R.Moldova, dar și alte sondaje care confirmă această tendință.
Iată mai jos niște date comparative, fără multe interpretări personale.
Estul sau Vestul?
În 2016, în cazul unui referendum în care populația trebuia să aleagă între UE și UEA, 44% aveau să voteze pentru Uniunea Euroasiatică și doar 30% pentru Uniunea Europeană. În 2020 oamenii în proporție de 47.5% ar vota pentru UE, și doar 18% – pentru Uniunea Euroasiatică.
Referendum de aderare la Uniunea Europeană. Dacă în 2016 ar fi fost organizat un referendum la care oamenii să fie întrebați dacă vor să adere la UE, voturile s-ar fi împărțit cam în jumate pro (38%) și contra (37.3%). Când voturile se împart în jumătate, poți numi asta orice, dar nu consens.
În 2020 un astfel de referendum ar trece lejer, cu aproape 60% pentru și doar 20% contra. Ne apropiem de consens.
Pe de altă parte, suportul pentru Uniunea Euroasiatică s-a topit în acești patru ani. În 2016, 53% din respondenți ar fi votat pro la un referendum de aderare la UEA și doar 23% – contra.
În 2020 – pentru aderare la UEA ar vota doar 30%, iar votul celor care ar vota contra a crescut de aproape două ori (38%).
Ce înțeleg eu din aceste cifre?
Că Rusia a greșit strategic când a investit în Igor Dodon. A fost și opoziție, a fost și guvernare. În acești patru ani a fost în toate ipostazele. Dodon a eșuat să avanseze sentimentul pro-rus în Moldova.
Că țara se schimbă, vrea Dodon sau nu. Oamenii noștri înțeleg bine și pot face diferența dintre bine și rău. Că propaganda poate și funcționează, dar nu la nesfârșit. Dodon ar câștiga mai simplu un scrutin din 2016 decât din 2020. I-a rămas unica soluție – să fraudeze, să aducă transnistreni cu hurta, să cumpere, să falsifice.
Că Igor Dodon și-a încălcat promisiunile date în campanie. Și-a dezamăgit patronii de la Moscova și a trădat alegătorul care sincer vrea o Moldovă pro-rusă. Sunt tot mai puțini, pentru că oamenii, totuși, înțeleg chestii. Dar Dodon i-a trădat anume pe cei puțini care au rămas.
Renumita vorbă „și cu estul, și cu vestul” al lui Dodon este un simplu refugiu. Nici el nu crede în ce spune. Dodon trebuie să migreze de la imaginea candidatului pro-rus și nu prea are în altă parte încotro.
Și cel mai important – Dodon nu mai corespunde sentimentelor populației. În 2016 eram o societate puțin mai confuză. Am devenit ceva mai înțelepți. Suntem, totuși, o țară diferită. Igor Dodon aparține trecutului. El nu ne poate duce în viitor.
Haideți să strângem rândurile, să ne începem a organiza de pe acum, și să-l dăm jos pe DODON. Nu va fi ușor, dar trebuie să reușim.
Vom reuși dacă vom apela la susținătorii lui Dodon și dacă vrem să le avem votul, trebuie să-i ajutăm să înțeleagă. Cu multă răbdare, cu argumente. Fără batjocuri și înjurături. Fără ură.
Serghei Lavrov despre Transnistria : ”Nu avem ce face acolo şi aceste muniţii nu au ce căuta acolo”
”Sunt gata să jur pe Biblie, Koran sau o altă carte”sfântă”, că Federaţia Rusă a respectat ”până la ultima virgulă” toate angajamentele asumate la Summit-ul de Istanbul din 1999”, a declarat marți, 22 noiembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la o întâlnire cu studenţii de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM).
Tratatul despre armamentele convenţionale în Europa semnat la Istanbul include o parte componentă ce prevede retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova.
Acea parte este cunoscută sub denumirea ”Acordurile de la Istanbul” din 1999.
”Prezenţa pacificatorilor ruşi şi a contigentului redus de militari, care păzesc arsenalul enorm de armament și armament din regiunea transnistreană nu are nicio legătură cu acordul de la Istanbul”, a menționat Serghei Lavrov.
Potrivit oficialului rus, ”după înregistarea unor progrese în soluţionarea problemei transnistrene, aceste stocuri de armament vor fi lichidate, iar militarii ruși nu vor mai avea ce să păzească” .
”Mai mult de jumătate din armamentul stocat acolo a fost evacuat în 2003. După ce a eşuat semnarea acelui document (n.n.Memorandumul Kozak), retragerea armamentului şi a muniţiilor a fost suspendată, întrucât administraţia din regiune a creat bariere şi impedimente pentru aceste acțiuni”, a relatat Serghei Lavrov.
Șeful Diplomației ruse a subliniat că ”imediat se va ajunge la un compromis în soluţionarea problemei transnistrene, Federația Rusă va continua retragerea muniţiilor”.
”Noi nu avem ce face acolo şi aceste muniţii nu au ce căuta acolo”, a declarat Serghei Lavrov, care a adăugat că țara sa este ”îngrijorată de faptul că acest armament să nu ajungă în mâini străine sau să nu explodeze”.
ARENA md. precizează că ministrul de Externe din Federația Rusă a efectuat o vizită de lucru marți, 22 noiembrie, la Chișinău, la invitația vicepremierului Iurie Leancă, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
(Video) Voronin știe cine sunt organizatorii, dar nu vrea să-i judece
Vladimir Voronin, președinte PCRM
Foto: UNIMEDIA
La doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, actuala guvernare așa și nu a decis pentru sine, să se mândrească sau să se rușineze de ceea ce s-a întâmplat atunci. De această părere este liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, care susține că fără ajutorul comisiilor cunoaște cine sunt vinovații. „Fără tot felul de comisii a devenit clar că organizatorii acelor pogromuri și batjocuri ale simbolicii statale sunt actualii lideri ai AIE. Rămâne să aflăm dacă evenimentele din aprilie 2009 au fost o tentativă conștientă de lovitură de stat sau consecința unei iresponsabilități”, a declarat Voronin astăzi, 6 aprilie, în cadrul unui briefing de presă.
În opinia liderului comunist, lovitura de stat continuă, doar că e una „târâitoare”. „Primăria înmânează vandalilor milioane de lei, Ghimpu propune desemnarea zilei de 7 aprilie drept Zi a Libertății, iar cei care au guvernat în acea perioadă sunt persecutați”, a mai spus Voronin.
În context, președintele comunist s-a mai referit la atacurile asupra Constituției, Codului Electoral, dar și „batjocura polițiștilor, cei care, acum doi ani, au fost adevărații și nobilii apărători ai independenței și suveranității”.
Pe de altă parte, Voronin declară că nu vrea să-și asume rolul de judecător. „Însuși istoria va finaliza investigarea evenimentelor din 7 aprilie și va fi judecătorul celor care au ridicat pumnul asupra democrației”, a conchis acesta.
UNIMEDIA amintește că îndată după evenimentele din aprilie 2009, Voronin a acuzat România de implicare în treburile interne ale Republicii Moldova și în organizarea „așa-numitei lovituri de stat”. Mâine, 7 aprilie, Primăria municipiului Chișinău va organiza un amplu program de comemorare a victimelor evenimentelor tragice de acum doi ani. Până în prezent, nici comisiile parlamentare, dar nicio o altă instituție de drept nu a făcut lumină cu privire la evenimentele din aprilie 2009.
VORONIN ZICE CA „STIE DAR NU SPUNE”…UITE CA NU SPUNE CE STIE TOATA LUMEA !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
CER SI PAMANT ROMANESC 