CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Guvernul României a făcut în 11 luni de guvernare o datorie publică mai mare decât în primii 19 ani de după Revoluție

Cât a plătit Orban pentru sticla de whisky de la petrecerea din Guvern. E  veche de 12 ani și… - Cancan.ro

Cifrele sunt clare și nu suferă loc de interpretare: datoria publică în primele 9 luni ale acestui an (măsurată prin deficitul bugetar) este de 67,27 miliarde lei (14 miliarde de Euro).

La această sumă se adaugă datoria publică nouă din noiembrie și decembrie 2019, luni gestionate de același guvern: încă 19,5 miliarde de lei (4 miliarde de Euro).

Astfel, în cele 11 luni ale guvernării #nimicpentrupopulație, prin complicitaea ,,putere” – ,,opoziție”, datoria publică s-a majorat cu 18 miliarde de Euro. Ele se adaugă stocului de datorie publică care, dacă va urca la 45% din PIB anul acesta, se îndreaptă spre 90 de miliarde de Euro.

Cele 18 miliarde de Euro datorie publică nouă în ultimele 11 luni (noiembrie 2019 – septembrie 2020) reprezintă mai mult decât toată datoria publică acumulată în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008) scrie https://soviani.com/2020/11/01/in-11-luni-guvernul-romaniei-a-facut-datorie-publica-mai-mare-decat-in-primii-19-ani-de-dupa-revolutie/?fbclid=IwAR2Zn5SBe05s6zd0PFSWbn81XbHnH5euV7lLA1L_Ryg_ukxPaNMH8C3YzjQ

Datoria publică acumulată în cei mai tumultoși ani ai economiei României (1990-2008) a fost de numai 17,2 miliarde de Euro. Țineți cont că aceia au fost ani de criză perpetuă (Revoluția, mișcările de stradă,mineriadele, prăbușirea sistemului bancar, falimentarea Bancorex pentru furutul resurselor acesteia, la scutul BNR, jocurile piramidale).

Chiar și așa, datoria publică a României în primii 19 ani de la revoluție a însumat mai puțin decât datoria publică nouă din ultimele 11 luni.

Din estimările mele, în ultimele 3 luni ale anului (octombrie-decembrie 2020) guvernul nu va găsi resursele interne și se va împrumuta din nou, majorând datoria publică, cu încă 8 miliarde de Euro, spre un total în 14 luni de 26 de miliarde de Euro, ceea ce va conduce deficitul bugetar în 2020, în mod real, spre 13% din PIB (având în vedere că PIB-ul prognozat în România este în mod constant falsificat).

Datoria nouă (și cea veche) este finanțată la cele mai scumpe dobânzi din toată Uniunea Europeană. Ratele de dobândă pe termen lung în România sunt de 3,49% pe an, de 3 ori și jumătate mai mari decât în Grecia – țară aflată în categoria ,,junk” (1,08%), aproape triple față de Polonia (1,35%), mai mult decât triple față de Cehia (0,98%), de 17 ori mai mari decât Bulgaria (0,2%) și o dată și jumătate față de cele din Ungaria (2,39%). Dobânzile la care se împrumută România sunt de 13 ori mai mari decât în Spania și de 3 ori și jumătate mai mari decât în Italia. Cu excepția Bulgariei (care se împrumută de 17 ori mai ieftin) toate aceste economii au de finanțat datorii publice (ca pondere în PIB) inferioare ponderii datoriei publice a României (care va urca peste 45% în acest an).

Eu am atras atenția încă din martie că primul lucru pe care trebuia să îl facă România în această criză de sănătate publică era ca BNR să reducă semnificativ ratele de dobândă, spre 1%.

Ei au continut să facă #nimicpentrupopulație. Nicio presiune nu s-a manifestat pe fostul turnător la Securitate, Manole, pentru reducerea semnificativă i) a ratelor de dobândă – cu efecte semnificative pentru populație, companii și buget; ii) a marjelor de rate de dobândă (adaosul cămătăresc al băncilor, de până la 10 ori mai mare în România decât în zona Euro).

Acțiunile și inacțiunile Guvernului și BNR au asigurat acționarilor băncilor (austriece sau de aiurea) profituri record în pandemie, în timp ce cheltuielile cu dobânzile plătite până acum de statul român s-au majorat, în pandemie, în primele 9 luni ale anului, cu peste 20%. PSD este complice, prin conducerea sa, prin acțiuni și inacțiuni și prin premierul său – Ludovic Orban, de această degradere fără precedent.

În loc de concluzie:

România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană;
11 economiii din zona Euro (19 state) se împrumută la dobânzi negative;
Alte 2 economii non-Euro se împrumută la dobânzi negative
Estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă (și nu dau semne de schimbare), până în 2025 România va avea datorie publică de 108% din PIB (față de 45% în prezent și față de 13,2% din PIB acumulat în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008).

De asemenea, estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă, România va intra în incapacitate de plată, Guvernul și BNR nereușind să obțină finanțare de pe piața externă de capital în ritmul în care se degradează bugetul.

Șeful Guvernului, Ludovic Orban, premier votat de PSD, vrea alegeri pentru ca PSD să nu ducă România spre faliment.

În mod evident, el este cel care vrea să o ducă, sprijinit de PSD, indiferent de rezultatul alegerilor din 6 decembrie.

04/11/2020 Posted by | analize | , , , , | 2 comentarii

Preşedintele slugă rusească – Igor Dodon, afirmă că enorma datorie de 6 miliarde de dolari a separatiştilor transnistreni la Gazprom, ar fi parte a datoriei totale a Repubicii Moldova ! VIDEO

 

 

 

 

Gigantul rus Gazprom susţine că datoriile de miliarde dolari acumulate de Transnistria sunt ale R.Moldova

Republica Moldova rămâne dependentă energetic de Federația Rusă, iar scandalurile din ultimii ani de la Moldovagaz au demonstrat că există şi interese din interiorul R.Moldova în legătură cu profitul pe care îl aduce gazul rusesc.

Recent, gigantul rus al gazelor naturale, Gazprom, a anunțat că Arbitrajul Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Federația Rus, a satisfăcut încă în luna august 2017, o nouă cerere a sa privind încasarea a unei noi datorii de 768,7 milioane de dolari de la Moldovagaz. 

Potrivit raportului  Gazprom pentru trimestrul trei din anul 2017,  datoria R.Moldova cumulează costurile aferente gazului natural care a fost livrat încă în anul 2014. 

După cum scrie publicaţia mold-street.com, aceasta este deja a 12-a decizie în favoarea Gazprom adoptată de instanţa de arbitraj de la Moscova în ultimul deceniu. 

Datoriile față de Gazprom, au ajuns astăzi la 6,5 miliarde de dolari şi includ cele 1,1 miliarde de dolari acumulate până în anul 2006, şi care au fost cesionate de Gazprom firmei Faktoring-Finance.

Din această sumă practic doar 5-10% sunt restanțe ale Chișinăului. Restul sunt datorii acumulate de regiunea transnistreană, care din anul 2006 nu achită nici-un ban pentru gazulmetanul livrat de Gazprom. Singurele costuri sunt cele pentru pomparea gazelor ce tranzitează regiunea.

Gazprom deține 50% din întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldovagaz, 35,33% revenindu-i Guvernul Moldovei, 13,44% – administrației de la Tiraspol, iar restul de 1,23% unor mici acționari. Actualmente, concernul rus este practic unicul furnizor de gaze naturale în țară, livrând Republicii Moldova în 2016 aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze.

Această afacere a fost mereu profitabilă, deoarece R. Moldova nu are alternativă, iar din cauza neînțelegerilor cu Tiraspolul, dar și a nenumăratelor greșeli manageriale, începând cu 1992, Chișinăul a început să acumuleze datorii față de Gazprom, care au ajuns astăzi la 6,5 miliarde de dolari.

Aceste datorii au fost mereu un măr al discordiei și un instrument de șantaj pe care concernul rus îl folosea ca să-și menţină monopolul.

Subiectul datoriei istorice a revenit în discuție la începutul anului, când președintele R. Moldova, Igor Dodon, aflat în vizită oficială la Moscova, s-a întâlnit cu Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller. Atunci, Dodon a spus că Chișinăul are pregătită o schemă de restructurare a datoriei la gaz. După aceea subiectul a mai fost abordat în cadrul vizitei la Chișinău a șefului adjunct al Gazprom, Valerii Golubev.

Potrivit propunerii, Moldova este pregătită să plătească partea sa din datorie, iar datoria transnistreană, de 5,8 miliarde USD, să şi-o asume Tiraspoltransgaz. Totuși, această schemă nu le-a fost pe plac rușilor, iar Golubev a declarat că acceptă doar plata integrală, fără a face diferențiere de unde s-a acumulat datoria.

Astfel, Rusia a confirmat că nu dorește să soluționeze problema, menținând astfel pârghiile de influență asupra Chișinăului, chiar cu prețul nerecuperării banilor datorați.

 

 

 

O datorie cât PIB- ul R.Moldova

 

 

 

Un studiu realizat de Expert-Grup susţine că „încet-încet, datoria Moldovei pentru gazul de la Gazprom a ajuns să fie de practic 7 miliarde USD, sau cât tot PIB-ul țării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un an”.

„O asemenea datorie nu va putea fi plătită niciodată, ceea ce înseamnă fie că Gazprom poate cere oricând altceva în schimbul ei (conducte de gaze, alte active), fie va putea șantaja inclusiv deciziile politice ale guvernului de la Chișinău (”dacă nu faceți X, tăiem gazul”)”, se arată în studiul Expert-Grup.

Specialiștii în domeniu mai afirmă că dacă gigantul rus al gazelor dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci mergea mai departe. Potrivit lor, decizia instanței de arbitraj este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil și fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanțe, scrie mold-street.com.

În același timp, experții nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost și este utilizată de Gazprom și Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunțarea la vectorul european sau, cel puțin, la proiectele energetice comune cu UE.

În raportul gigantului  mai este specificat şi faptul că datoria este a Republicii Moldova.

„Din cauza neplății gazului de către consumatorii din Transnistria datoria Republicii Moldova a crescut și mai mult. Neplata gazului de către aceşti consumatori de gaze duce la o lipsă de fonduri pentru Gazprom”, se spune în raportul citat. 

Anterior administrația Moldovagaz susținea că datoriile pretinse de Gazprom sunt acumulate de Tiraspoltransgaz și că nu are posibilitatea de a influența compania din Tiraspol să achite pentru consumul de metan din stânga Nistrului.

Din 1992 şi până în prezent regiunea din stânga Nistrului consumă gazul rusesc gratuit, crescând datoria Moldovagaz, adică a R.Moldova. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol nu și-au manifestat niciodată preocuparea faţă de datoria care crește pe zi ce trece şi nici concernul rus nu a pus presiune pe Transnistria.

Totodată, prețul la gaze în regiunea transnistreană pentru consumatori este unul mai mic, iar autoritățile separatiste folosesc în scopuri propagandistice acest instrument. 

 

„Care a fost motivul creşterii datoriilor? În primul rând mecanismul de acumulare a acestor datorii se bazează pe faptul că Moldovagaz procură gaz atât pentru malul drept, cât și pentru cel stâng al Nistrului. Astfel, teritoriul transnistrean nefiind controlat, nu achită absolut nimic pentru gazul consumat, de aceea aceste datorii se acumulează în continuare.

De ce s-a mers pe această cale? Nouă ni se spunea: „Sunteți o țară? Doar nu recunoașteți Transnistria ca entitate separată? Și, atunci, trebuie să procurați gaze pentru toată țara”…

Chișinăul a mers pe această logică vicioasă, cu toate că R.Moldova nu era obligată să procure gaz și pentru Tiraspol.

La aceasta se adaugă și managementul vicios al companiei Moldovagaz. Noi avem o întreprindere care are datorii doar de aproximativ de 500 de milioane de dolari față de Gazprom, dintre care 200 de milioane sunt recuperabile. Și atunci apare problema – unde sunt 300 de milioane de dolari?

Astfel, în condițiile în care cetățenii achită tarifele la gaze, nu este corect de pus pe seama lor această datorie, care a fost acumulată din cauza deturnării de fonduri de la Moldovagaz.

Banii au fost cheltuiți prin off-shore-uri și pe anumite plăceri şi nu au fost achitate în conturile concernului rus”, a declarat Victor Parlicov, expertul în politici energetice de la „IDIS Viitorul”, pentru DW.

 

Vicepreședintele Gazprom, Valerii Golubev, a declarat că nu va schimba actuala schemă de livrare a gazelor spre R. Moldova, iar relația dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz este una bună și fiecare companie își îndeplinește funcțiile.

Prin actualele scheme contractuale, atât Gazprom, cât și autoritățile de la Chișinău finanțează regimul separatist de la Tiraspol, atâta vreme cât banii sunt încasaţi de Tiraspoltransgaz și transferați la bugetul regiunii separatiste Transnistria, în loc să fie achitați către compania Moldovagaz.

„Rusia nu dă bani direct Transnistriei, dar în schimb le dă gaz pe gratis. Vânzând acest gaz consumatorilor din regiune, sub formă de energie produsă de centrala electrică MoldGRES, Tiraspolul colectează banii necesari ca să finanțeze regimul separatist.

Consultând bugetele Transnistriei în perioada 2006-2016 se poate constata că 35% din cheltuielile bugetare sunt acoperite din acumulări din vânzarea gazului. Mai mult, întreprinderile care activează în regiune beneficiază de gaz ieftin, iar producția o vând la prețuri de piață.

Deci, putem spune că Gazprom folosește Moldovagaz pentru a legaliza finanțarea separatismului. Totodată, cel mai mare consumator de gaze din stânga Nistrului este centrala electrică MoldGRES, care produce energie şi pentru R. Moldova.

Până în anul 2014, centrala primea gaz direct de la Tiraspoltransgaz şi vindea energie electrică fără intermediari către operatorii din R. Moldova. Noi achitam facturile pentru energie electrică la operatorii noştri, aceștia plăteau costul energiei către MoldGRES, iar ultima achita costul gazului către Tiraspoltransgaz, iar de acolo banii ajungeau tot în bugetul transnistrean”, a menționat în exclusivitate pentru DW, expertul  Sergiu Tofilat.

 

Preşedintele slugă rusească – Igor Dodon, afirmă că enorma datorie a Transnistriei la Gazprom ar fi a Repubicii Moldova !

 

 

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a recunoscut, într-o declaraţie din timpul uneia din vizitele sale oficiale la Moscova, datoriile Transnistriei pentru gazul natural, drept parte din „datoria totală a Moldovei”, relatează Radio Chişinău.

În replică, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, fosta contracandidată a lui Dodon la ultimele alegeri prezidenţiale  a scris, într-o postare pe Facebook, că :

„Dodon ne mai face un “cadou”: îşi asumă, în numele nostru, o datorie de 6,5 miliarde dolari americani faţă de Gazprom. În loc să caute miliardul furat din sistemul bancar, ne pune în cârcă alte şase miliarde.
Aceste datorii nu sunt ale noastre. Noi ne-am plătit facturile la timp. Nouă nu ne-a furnizat nimeni nici gaze naturale şi nici energie electrică fără plată.

Dacă Dodon şi aliaţii lui de la guvernare au datorii – pentru banii primiţi din offshoruri ca să-şi finanţeze campaniile electorale, pentru schemele prin care produc energie electrică fără să achite gazul consumat, dar luând de la noi preţ deplin şi multe altele -, nu au decât să-şi plătească singuri poliţele”, a  afirmat Maia Sandu.

 

Alternative energetice

 

 

O alternativă pentru rezolvarea problemei dependenței R. Moldova de gazele rusești a fost inaugurarea cu fast a gazoductului Iași-Ungheni. Cu toate acestea, fără cel de-al doilea tronson Ungheni-Chișinău, R. Moldova nu va putea beneficia de această sursă. Odată cu finalizarea acestui proiect, Chișinăul va putea negocia la rece cu Gazprom, inclusiv achitarea datoriei istorice și asigurarea securității energetice a țării.

„R. Moldova are mai multe soluții de rezolvare a problemei gazelor. În primul rând, sperăm că gazoductul de interconexiune cu România va fi finalizat cât mai rapid, deoarece Moldova nu are o alternativă și soluție de moment de a ieși de sub influența F. Ruse.

Prelungirea gazoductului până la Chișinău ne va da posibilitatea să procurăm gaze și din altă parte. O altă soluție ar fi dezvoltarea energiei regenerabile, însă care nu ne va rezolva definitiv problema.

Un al treilea aspect ține de partea juridică dintre Moldova-Moldovagaz-Gazprom, precum și negocierile contractuale cu Moscova. Sigur că ne va fi greu, deoarece Rusia folosește pârghiile economice pentru a-și atinge scopurile politice, iar noi am putea fi puși în situația să facem anumite cedări pe alte segmente”, a declarat în exclusivitate pentru DW, Alexandru Fală, expertul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”.

Reamintim că Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău, s-a arătat convins, într-un interviu pentru DW, că gazoductul Iași-Chișinău va fi finalizat în 2018, iar la începutul lui 2019 va fi dat în exploatare.

 

 

 

 

 

Surse: 

http://www.dw.com/ro/datoria-moldovei-la-gaze-o-afacere-profitabil%C4%83-pentru-trei-juc%C4%83tori/a-37697967

http://unimedia.info/stiri/gazprom-sustine-ca-datoriile-de-miliarde-dolari-acumulate-de-transnistria-sunt-ale-moldovei-143107.html

 

20/11/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dr. Radu Golban, românul stabilit în Elveţia care a descoperit datoria externă istorică a Germaniei către România,a fost ameninţat cu moartea de către doi oficiali români de rang înalt

Radu Golban, urmărit de către serviciile secrete şi ameninţat cu moartea!

Dr. Radu Golban, românul stabilit în Elveţia care a descoperit datoria externă istorică a Germaniei către România, a declarat în cadrul unui interviu acordat cotidianului Libertatea, că a fost ameninţat cu moartea de către doi oficiali români de rang înalt.

Unul dintre ei se pare că este Gelu Voican Voiculescu, unul dintre revoluţionarii din 1989 care a contribuit la executarea lui Nicolae Ceauşescu şi a devenit apoi mâna forte a preşedintelui Ion Iliescu. Radu Golban a depus o plângere în acest sens la poliţia din St. Gallen, oraşul unde locuieşte.

Redăm parţial interviul acordat ziarului Libertatea:

“[…] La un moment dat, toată povestea a luat o întorsătură cel puţin ciudată. După apariţia în presă a articolului în care vorbeam despre această datorie, la 17 mai 2010, nemaiştiind prea multă lume în România, am încercat, pe internet, să contactez o persoană despre care citisem că e implicată cumva în problematica recuperării tezaurului românesc de la Moscova. Să-i spunem A.E. Aceasta a fost amabilă, interesată şi mi-a propus să mă viziteze în Elveţia, unde avea oricum drum.

Doar că n-a venit singur omul, ci împreună cu un alt domn, pe care, mărturisesc, nu-l cunoşteam, eu fiind desprins de situaţia politică din România încă din 1988. Dar am înţeles că era un fost demnitar în guvernul României de după Revoluţie. Să-i spunem V.V.G. acestui domn, de altfel, foarte interesant şi cultivat.

Şi ce-aţi vorbit cu ei?

Fireşte că despre acea datorie şi despre concluziile mele despre ea. Mi-au spus să nu mai discut cu nimeni despre acest subiect, altfel voi periclita recuperarea datoriei. M-au asigurat că vor vorbi cu domnul Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, cu ministrul de finanţe şi cu cel de externe despre această problemă. Mi-am dat seama că sunt oameni cu relaţii la nivel înalt. După aceea, o vreme, am purtat discuţii telefonice zilnice cu ambii domni, explicându-le detaliile juridice şi economice ale problemei. Au respins însă orice tentativă de a mea de a lua direct legătura cu vreo oficialitate din România.

Apoi domStatul român, neinteresat de datoria de peste 19 miliarde de euronul A.E. a sugerat că recuperarea s-ar face mai uşor prin Rusia, deoarece în România nu s-ar găsi date în arhive, în schimb s-ar putea folosi arhiva Kremlinului.

Sincer, asta m-a derutat, câtă vreme probele studiate de mine erau suficiente. Aşa că le-am spus că eu fac acest lucru benevol, dar mă opun oricărei periclitări a relaţiilor româno-germane prin angrenarea altei părţi în problemă.

Şi ce s-a întâmplat?

După încă o apariţie în presa din România, domnul V.V.G. mi-a spus, când l-am sunat în data de 29 august, anul acesta, că am încălcat convenţia de a nu mai vorbi despre subiect şi, mai ales, despre sumă.

Dar cel mai ciudat a fost când mi-a zis că ştie din surse sigure că serviciile secrete sunt cu ochii pe mine, din cauză că le-aş fi deranjat prin dezvăluirile mele despre acea datorie şi că viaţa mi-ar fi în pericol. Am primit ameninţări cu moartea! Apoi, a pomenit şi de pericolul ce o poate paşte pe soţia mea, care era însărcinată. Asta m-a derutat de-a binelea. Parcă abia plonjasem într-un film cu spioni şi agenţi secreţi.

Cum aţi reacţionat?

Am considerat necesar să mă duc la Poliţia din St. Gallen, oraşul elveţian în care stau, şi să depun o plângere. Nu neapărat contra domnului V.V.G., dar am menţionat numele acestuia ca fiind cel care mi-a transmis ameninţarea.”

Radu Golban este şi cel mai proaspăt colaborator al publicaţiei NapocaNews, pe teme economice şi financiare. Contactat de către redacţie în privinţa dezvăluirilor din Libertatea, dr. Radu Golban a declarat că a fost foarte surprins de atitudinea oficialilor români şi de atitudinea guvernului României, care nu a infirmat, dar nici confirmat, existenţa unei datorii istorice de 19 miliarde de euro a Germaniei către România: “Nefiind la curent cu politica din România, eu fiind plecat de atâţia ani din ţară, nici nu ştiam cine este acest domn Gelu, care a venit să mă viziteze în Germania. Apoi am fost sunat de către acesta şi ameninţat cu moartea!

Este bizar că există mai multe interpelări în Parlamentul Germaniei pe tema acestei datorii istorice, decât există în cel din România. Parcă nimeni, nici puterea şi nici opoziţia, nu vrea să facă ceva legat de această datorie!”, a declarat dl. Golban pentru NapocaNews.

Momentan, Gelu Voican Voiculescu deține funcția de prim-vicepreședinte al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) şi este membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române, nevând nicio funcţie oficială sau politică prin care ar putea reprezenta statul român în problema datoriei externe.

 
Sursa: Napocanews
 

Cititi si:

 
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/21/germania-este-datoare-vanduta-romaniei/

27/10/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: