CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CE DATORII ARE ROMÂNIA față de statul Republica Moldova?

Rațiunea fundamentală a creării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în 1924, a fost ofensiva împotriva României.

Nu există nici un fel de datorie morală sau istorică a statului România față de actualul stat Republica Moldova, dincolo de cele din tranzacțiile comerciale cuprinse în diverse înțelegeri, scrie istoricul și jurnalistul George Damian în publicația https://timpul.md. de la Chișinău.

Asta în primul rând pentru că statul Republica Moldova este esențial un stat inamic al statului România – inamiciția provenind din calitatea Republicii Moldova de stat continuator al Republicii Autonome Sovietice Socialiste (RASS) Moldovenești înființată în 1924.

Rațiunea fundamentală a creării RASS Moldovenești a fost ofensiva împotriva României, anexarea Basarabiei și impunerea sistemului sovietic-marxist în România.

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a fost creată în anturajul Armatei Roșii, este o idee militară la origini, a primit mai apoi binecuvântarea CC al PCUS și a intrat ulterior în siajul sovieticilor ucraineni de la Kiev.

În RASS Moldovenească au avut loc experimentele inițiale de „moldovenizare”, de principiu un proiect de epurare etnică a românilor, pus în mișcare ulterior la o scară mult mai mare în tot spațiul dintre Prut și Nistru.

RASSM și-a atins obiectivul: Basarabia a fost anexată la RASSM și a devenit parte a Uniunii Sovietice, iar România a fost sovietizată.

Din RASSM au fost transferați în România „experții” care au pus în mișcare teroarea comunistă împotriva românilor, lipsește o lucrare care să-i înmănuncheze pe toți transnistrenii care au coordonat sistemul represiunii comuniste de la București. Proiectul militar al RASSM din 1924 a fost unul de succes.

Tradiția ofensivă și anti-românească a RASSM este continuată în Republica Moldova sub forma moldovenismului, indiferent de culoarea lui pro-rusă sau pro-europeană. Bineînțeles, Republica Moldova singură nu reprezintă o amenințare la adresa României, însă în calitate de vector al unui imperiu Republica Moldova poate deveni pana care spintecă bușteanul.

Foto: Putin îi înmânează slugii Igor Dodon (dreapta), fostul președinte al R.Moldova, o hartă veche a Moldovei Mari, de la Carpați până în Transnistria, creație a cartografului italian Bartolomeo Borghi,ceea ce reprezintă o declarație a unui proiect, posibil mult exagerat – dar asta nu-i scade nivelul de amenințare.

Proiectul militar din 1924 are nevoie de susținerea unui imperiu pentru a se reactiva. Moldovenismul civic reprezintă o altă formă de amenințare, este o variantă ușor îndulcită de epurare etnică, prin anihilarea identității românești dintre Prut și Nistru.

Un eventual succes al moldovenismului civic nu ar face altceva decât să încheie proiectul început în 1924 și să dovedească că este posibilă smulgerea unei bucăți din spațiul românesc și epurarea etnică a populației de etnie română din zonă. Moldovenismul civic este periculos pentru identitatea românească tot cu sprijinul unui imperiu.

Repet: Republica Moldova nu reprezintă o amenințare pentru România decât în condițiile în care elita politică a acestui stat acționează sub protecția și în calitatea de vector al unui imperiu.

Având în vedere toate cele de mai sus, este destul de greu de imaginat că ar exista oarecare datorii morale sau istorice ale statului România față de statul Republica Moldova.

Relațiile dintre București și Chișinău nu ar trebui să fie cu nimic diferite față de relațiile dintre București și Sofia. Confuzia perpetuată de elita politică de la Chișinău creează imaginea distorsionată a unei închipuite „datorii” a României față de Republica Moldova.

Confuzia provine de la vocabular: Basarabia este o provincie românească a fostului principat medieval al Moldovei, nu are nici o legătură cu Republica Moldova moștenitoare a RASSM din 1924. Datoria istorică a României este față de provincia Basarabia, care se suprapune doar parțial actualei Republici Moldova.

Iar folosirea termenului de Moldova pentru Republica Moldova este absolut abuzivă, o parte a întregului nu poate avea pretenția că reprezintă întregul în totalitatea sa.

Circulă o teză interesantă (și falsă) cu privire la abandonarea Basarabiei în 1940, este falsă pentru că România a intrat în Al Doilea Război Mondial pentru a recupera Basarabia.

Nu a fost vorba de abandonare: românii s-au bătut pentru Basarabia, au murit cu sutele de mii pe front și în lagăre – dar au pierdut războiul.

Așa zisa datorie a abandonării a fost plătită cu sânge.

Teza asta de origine rusofonă am văzut-o recent reluată cu privire la Ardeal: statul român ar fi vinovat pentru retragerea din Ardealul de nord-vest, iar victimele terorii horthyste de aici ar trebui trecute în contul statului român pe cale de consecință. Apropierile Moscova-Budapesta via Chișinău sunt înduioșătoare, vorba lui Ion Gavrilă Ogoranu: „Mă! Ăștia ne cred proști!”

Datoria morală și istorică a României este față de cetățenii români oriunde s-ar găsi ei, și față de cei care își asumă identitatea românească, restul sunt pe același plan cu celelalte popoare ale lumii.

George Damian este un istoric și jurnalist care scrie pentru publicațiile ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul – Chișinău, Adevărul și blogurile Historice și moldNova.

Publicitate

28/09/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

CUM RĂMÂNE CU DATORIILE ISTORICE ALE GERMANIEI FAȚĂ DE NOI?

Să nu uităm! Klaus Iohannis a renunțat la datoria istorică a Germaniei față  de România de 19 miliarde de euro - Glasul Ploieștean

„Germania, o țară care ne-a ramas de trei ori datoare” sau Ländlerul nefiresc româno-german, o analiză de Radu Golban
 

O țară care ne-a ramas de trei ori datoare, la propriu, in ultima suta de ani se erijeaza mai nou in promotor al luptei anti-coruptie prin mandate de perchezitie si virtuti etnice, sub impactul rezultatului recentelor alegerile prezidentiale.

O tactică indoielnică, ascunsa mereu dupa paravanul corectitudinii si pretextul bunelor relatii economice.

Incă de la cel mai renumit ministru al afacerilor externe al Berlinului, Gustav Stresemann, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, aflam in 1926 vis-a-vis de o datorie istorica a Germaniei fata de Romania, ca subiectul trebuie omorat prin bani oferiti cercurilor politice din tara.

Citind presa germana, mesajul este cat se poate de limpede: valorile germane impotriva coruptie nu sunt doar o incercare de a continua campania de virusare informativa a unei lumi cu mitul corectitudinii pe baza etnica, dar si o aroganta de a pune intregul popor roman sub acuzatia generala de a fi corupt.

Trist ca mai bine de saizeci de ani de integrare europeana par sa nu fi deschis Berlinului spiritual noi oportunitati de a-si promova imaginea magulitoare in Europa. Fixatia cu obstinatie a Germaniei pe niste leacuri otravitoare, prin care „promotori ai corectitudinii” doreau sa vindece omenirea intr-un trecut intunecat si pentru care au mai pierdut doua razboaie mondiale, revin in voga.

Ecoul in presa germana al victoriei Domnului Klaus-Werner Iohannis exprima interesul deosebit al Berlinului in maniera traditionala bine cunoscuta din istorie, numita prin eufemism „penetrare pasnica”. Consecinta directa fiind instrumentalizarea de catre Germania a aspectului etnic in relatia cu Bucurestiul. De aceea noul presedinte ales trebuie sa fie extrem de circumspect la asemenea avansuri toxice deoarece lupta informativa a Berlinului impotriva Romaniei a intrat intr-o noua dimensiune.

In primul rand domnul Iohannis este cetatean roman ales de o majoritate in functia de presedinte al tarii. Din aceasta pozitie are capacitatea sa raspunda asalturilor externe, inclusiv germane la cele mai delicate subiecte. Pentru a intelege mecanismul subtil de cotropire informativa a spatiului vital german pana la gurile Dunarii trebuie sa remarcam recrudescenta practicilor de culpabilizare istorica a Romaniei si romanilor din ultimul secol.

Dupa ce au ingropat pe urma cliringul bilateral (1936-1944) a doua datorie de miliarde de euro fata de Romania au folosit cu succes arma culpabilizarii unui intreg popor si a victimizarii Germaniei. Cea mai reusita actiune fiind implantarea romanilor constiinta de tradatori prin actul de la 23 august, prin care am fi suparat Germania. Doar asa se explica de ce in scoli copiii nu invata ca Romania de fapt nu a tradat poporul german ci la ajutat sa scape de un tiran, sau ca un Hohenzoller a incetat razboiul si nu un Popescu, iar ca Italia si Finlanda au iesit din razboi mult inaintea noastra si ca ar fi fost cazul sa contabilizam si noi ciopartirea teritoriala a tarii impusa de Berlin inaintea razboiului.

Cea mai recenta operatiune de culpabilizare a Romaniei consta in promovarea mitului vanzarii etnicilor germani de catre comunisti.
Capitol deschis, de altfel in 1997, prin scuza neinspirata a guvernului Romaniei pentru „vanzarea” sasilor si svabilor. Prost inspirat si prost informat demers pentru ca izvoraste din necunoasterea faptului ca Hitler ii transformase in 1934 si pe etnicii germani din Romania in nemti dupa definitia Reichului. Astfel contra unei sume pentru Germania totusi modesta de aproximativ 8000 de marci, Bonnul delimita intr-un fel dupa criterii etnice un spatiu vital si totodata isi asigura forta de munca cu imigranti bine calificati si vorbitori de limba germana. Asa a fost compensat efectul demografic de dupa razboi, asigurandu-se totodata Germaniei divizate postbelice si statutul de victima.

De fapt este insa o abordare de tip dublu standard. Mitul traficului cu etnici germani il demonteaza insasi sistemul fiscal al Germaniei care pana in zilele noastre percepe „o taxa de goana” pentru proprii cetateni dornici sa paraseasca tara catre destinatii mai atractive. Daca Germania impoziteaza patente, brevete sau succesiuni pana la zece ani dupa parasirea tarii, de ce n-ar fi fost indreptatita sa perceapa si Romania o taxa pentru educatia oferita emigrantilor.

Domnul Iohannis are asadar sansa unica in istorie de a ajunge cu Germania politica la pace (o pace care oricum nu a fost incheiata nici pana acum cu Berlinul prin tratat). Ar reprezenta si o pace simbolica si de impact cu Germania mitologica din mintea romanilor.

Sursa: corectnews.com prin R.B.N. Press (https://romaniabreakingnews.ro/germania-o-tara-care-ne-a-ramas-de-trei-ori-datoare).

 
NOTĂ:

Radu Golban este un economist român  care a descoperit că Germania ne datorează 19 miliarde de euro, din acordurile comerciale bilaterale încheiate înainte şi în timpul celui de-al doilea război mondial. S-a nascut in 18 noiembrie 1973 la Timisoara și  trăit şi studiat în Germania, Elveţia şi România.

 In 1988 a emigrat în Germania, impreuna cu familia.. Iată  în continuare, câteva repere despre Radu Golban:

  • Este absolvent al Universitatii „Albert-Ludwigs” din Freiburg,Germania, Facultatea de Filozofie, specializarea: Politica stiintifica si drept, promotia 2000.
  • Absolvent al Programului de Masterat în Studii Europene Avansate al Institutului European al Universitatii din Basel, Elvetia, promotia 2002.
  • Absolvent al programului doctoral al Universitatii de Vest din Timisoara, titlul tezei de doctorat “Uniunea Europeana si monetara si Romania”, conducator stiinţific Grigore Silasi, anul sustinerii 2008.
  • Absolvent a mai multor cursuri de specializare în domeniul integrarii europene.
  • A avut o activitate de cercetare si predare la Universitatea de Vest din Timisoara, din 2002 (Scoala de Inalte Studii Economice Comparative din Timisoara) pana in 2012 care s-a concretizat in trei carti ca prim autor, si peste 20 de lucrari stiintifice publicate in reviste recunoscute.

Radu Golban a descoperit in timp ce isi facea documentarea pentru teza doctorală ca Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei.

Ca nemtii au incercat sa o “deconteze” fie prin decontarea din soldul curent a stationarii trupelor pe teritoriul Romaniei, fie prin achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent.

In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana.

Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat.

Si ca să terminăm aceasta scurta si incompleta incursiune in biografia lui Radu Golban, iata ce crede chiar el despre descoperirea sa:

Din moment ce traim intr-o perioada politica extrem de tensionata, eurosistemul se poate prabusi de pe o zi pe alta. Probabil, tind sa cred, chiar daca am descoperit aceste creante, ca nu este cel mai favorabil moment de a discuta despre o datorie istorica a Germaniei fata de Romania„.

 Destul de trist, dar adevarat.

În sprijinul afirmațiilor d-lui Golban vine și 

 Germania e chiar singurul exemplu de ţară care de-a lungul istoriei nu şi-a plătit niciodată datoriile externe. Nici după primul, nici după al doilea Război Mondial. Totuşi, au reuşit frecvent să determine alte naţiuni să plătească, aşa cum s-a întîmplat după războiul franco-prusac din 1870, cînd au cerut despăgubiri masive şi le-au şi primit. Statul francez a suferit timp de decenii din cauza acestei datorii. Istoria datoriilor publice e plină de ironii. Foarte rar are de-a face cu ideea noastră despre lege şi ordine.

Cînd aud germanii zicînd că ţin la o fermitate morală în ce priveşte datoria şi că vor ca datoriile să fie date înapoi, mă gîndesc: ce glumă! Germania chiar este ţara care nu şi-a plătit niciodată datoriile. Nu are căderea să le ţină lecţii altor naţiuni.

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/21/germania-este-datoare-vanduta-romaniei/

27/01/2021 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Potrivit companiei moldo-ruse SA „Moldovagaz”, datoriile regiunii transnistrene pentru gazele importate din Rusia depăşesc 2 miliarde de dolari

Datoria Transnistriei pentru gazele rusești în 2010 a crescut cu 523 milioane de dolari

Foto: eco.md

În 2010, datoria Transnistriei pentru gazele naturale importate din Federația Rusă a crescut cu 523.1 milioane de dolari, relatează rbc.ru  cu referire la datele Băncii Republicane Transnistrene.

Potrivit balanţei de plăţi făcută publică, datoria Transnistriei pentru gazele naturale rusești în 2009 a crescut cu 435.8 de milioane de dolari, în 2008 cu 296.8 de milioane de dolari, iar în 2007 cu 201.6 de milioane de dolari.

Potrivit companiei moldo-ruse SA „Moldovagaz”, datoriile regiunii transnistrene pentru gazele importate din Rusia depăşesc 2 miliarde de dolari, aici fiind incluse datoriile curente şi cele istorice, amenzile şi penalităţile pentru întârzierea plăţilor.

UNIMEDIA amintește că în urma unei înețelegeri dintre concernul rus Gazprom și Guvernul de la Chișinău, datoriile Republcii Moldova pentru gazul rusesc (cca 350 milioane dolari) urmează a fi separate de cele ale Transnistriei.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la rbc.ru

04/05/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: