CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989: Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate şi divorţează mult mai greu

 

 

Imagini pentru frame statistici casatorii photos

 

 

Românii se căsătoresc mai târziu și divorțează mai greu

O analiză publicată de compania de consultanţă Frames pe http://framesmedia.ro/blog/ relevă că românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mult mai greu, semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989..
„În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulţi dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult. Asta nu înseamnă că îşi ignoră sentimentele, însă şi le manifestă ceva mai puţin formal, fără să ajungă aşa repede la Starea Civilă.

Acum 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua occidentală a îndrăgostiţilor.

Statisticile oficiale, analizate de experţii de la compania de consultanţă Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai decişi să îşi unească destinele decât în prezent. Bărbaţii se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflaţi la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaţilor, şi la 28,7 ani în cazul femeilor”, menţionează sursa citată de Agerpres.

Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut cu aproape 50.000 în ultimii 30 de ani, în condiţiile în care, în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, iar în 2018 doar 143.292.

Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Naţional de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.

„2010, 2011 şi 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimţit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială”, se precizează în documentul citat.

Odată cu ieşirea din criză, şi căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor şi să îşi întemeieze o familie. Aşa s-a ajuns ca în 2018 să fie înregistrate 143.292 de căsătorii, cu 679 de căsătorii mai multe decât în anul anterior.

Rata nupţialităţii (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1000 de locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, precizează sursa. În 1990, spre comparaţie, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1000 de locuitori.

 

 

 

Imagini pentru frame statistici casatorii photos

 

 

 

Motivele pentru care căsătoriile sunt amânate

Potrivit experţilor, motivele pentru care căsătoriile sunt amânate au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească, de la educaţie, influenţa mass-media şi social media şi aspiraţiile legate de carieră, până la situaţia economică a cuplului.

„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esenţial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranţă, de familie tradiţională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane.

Educaţia, influenţa mass-media & social media, emanciparea socială, aspiraţiile legate de job, de carieră, opţiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuşi conceptul de „întâlnire”, de relaţie sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influenţat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relaţii de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor ţărilor occidentale”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

 

 

 

A scăzut rata divorțurilor

Potrivit datelor INS, citate în analiză, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, iar cele mai ridicate rate de nupţialitate (număr de căsătorii la 1000 de locuitori) s-au înregistrat în Bucureşti (11,5%) şi în judeţul Ilfov (7,7%).

La nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3%, alături de Lituania (7,5%), Cipru şi Letonia (6,8%) şi Malta (6,3%).

Pe de altă parte, analiza Frames arată că numărul divorţurilor în 2018 este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani.

Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorţuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857, mai puţine cu 290 divorţuri comparativ cu anul 2017.

Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost, în 2018, de 43 ani pentru bărbaţi şi de 39,3 ani pentru femei. „Statisticile oficiale arată că numărul de divorţuri cel mai ridicat se înregistrează în mediul urban, dublu faţă de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorţează este de 40-44 ani în rândul bărbaţilor (5.813 divorţuri/20% dintre divorţuri) şi de 30-34 ani la femei (5.626 divorţuri/18,8% dintre divorţuri)”, arată analiza.

La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a divorţurilor de 1,5%, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt Letonia şi Lituania (3,1%) şi Danemarca (3,0%). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8%) şi Grecia (1%).

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor şi divorţurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale. 

 

Publicitate

16/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sute de mii de români au solicitat drept de rezidență în Marea Britanie

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

435.700 de cetățeni români au solicitat rezidența în Marea Britanie

 

 

 

435700 de cetățeni români au solicitat statutul de rezidenți legali în Regatul Unit înaintea ieșirii țării din Uniunea Europeană, transmite RFI România.

Numărul cetățenilor UE care au făcut această solicitare a ajuns la aproape 2,6 milioane.

Cele mai multe cereri de rezidență au fost primite din partea cetățenilor polonezi – 512300, urmați de cetățenii români – 435700 (24700 în decembrie 2019), italieni 291000, portughezi 231100, spanioli, 171300, lituanieni 139400, bulgari 139000.

Potrivit celor mai recente date statistice publicate de autoritățile britanice un număr de 2756100 (163300 în decembrie 2019) de cetățeni din cele 27 de state membre UE (2597300 în total) Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, au depus cerere până la data de 31 decembrie 2019 potrivit Settlement Scheme, pentru garatarea statutului acestor persoane după Brexit. 

Dintre acestea au fost soluționate 2.450.100 (219200 în decembrie 2019), dintre care 58% au primit statut stabilit – rezidență permanentă pentru cei care au peste cinci ani de ședere legală în Regatul Unit și 41% au primit statut prestabilit – rezidență temporară pentru cei care au mai puțin de cinci ani în UK. Șase cereri au fost respinse. 

 

 

 

 

 

https://www.rfi.ro/sites/default/files/styles/inside_content/public/settlement_scheme.jpg?itok=DzYg4tfj

Marea Britanie urmează să părăsească UE la 31 ianuarie 2020, după care va urma o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020 în care actualele reguli rămân în vigoare, inclusiv libertatea de mișcare a persoanelor.

Următoarele date statistice vor fi publicate pe 13 februarie 2020 pentru cererile primite până la 31 ianuarie 2020. 

21/01/2020 Posted by | ANALIZE | , , , , | Lasă un comentariu

Ultimul raport Eurostat: România înregistrează în ultimii ani o creştere economică sustenabilă şi o scădere a procentului datoriei publice, raportat la PIB. Datoria publică a României, în raport cu PIB- ul, a scăzut constant în ultimii ani

Sursa: https://newstandard.news/2019/04/25/romania-are-35-datorie-din-pib-tarile-din-zona-euro-851/

Datoria publică a României este de 35% din PIB. Ţările din zona euro 85,1%. Cu toate acestea, propaganda sistemului aruncă valuri de informaţii alarmante privind creşterea datoriei publice a țării noastre, raportat la PIB.

Datele publicate săptămâna trecută de EUROSTAT arată că România a înregistrat în ultimii ani o creştere economică sustenabilă şi o scădere a procentului datoriei publice, raportat la PIB. 

Pe primul loc în privința cresterii datoriei publice se află Grecia, cu 181%, urmată de Italia cu 132%, Portugalia cu 121,5%, Cipru cu 102,5%, Belgia cu 102%. România se află pe locul 21 din 28 de state.

Media datoriei publice în zona euro este de 85,1%, cu o uşoară creştere faţă de anul precedent.

Conform ultimului raport Eurostat, datoria publică a României, raportată la PIB, a scăzut de la 37,3% din PIB în 2016 la 35,2% din PIB în 2017 şi 35% din PIB în 2018.

 

Restul e fake news.

01/05/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: