CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Revoluṭia din Rusia a predat România germanilor, austro-ungarilor, bulgarilor şi turcilor

 Pacea preliminară de la Buftea, 20 februarie/5 martie 1918  

La 7 noiembrie 1917 izbucnea la Petrograd revoluṭia bolşevică. Manevraṭi de propaganda comunistă, soldaṭii ruşi cereau încheierea imediată a păcii şi demobilizarea, ameninṭând că altminteri vor părăsi frontul.

O lună mai târziu, generalul rus Dmitri Şcerbacev a fost silit să  propună duşmanului încheierea unui armistiṭiu, punând  România  în situaţia ca pe de o parte să piardă aliatul rus, iar pe de altă parte, celălalt aliat, Franṭa, care o ajutase să-şi refacă armata, îi cerea insistent să evite o capitulare.

 

 

 

 

Soldat în tranşee, 1917; Fototeca Muzeului Militar Naṭional

 
Soldat român în tranşee, 1917; Fototeca Muzeului Militar Naṭional

După tratative frământate, la cererea bolşevicilor, la 9 decembrie 1917 s-a încheiat la Focşani un armistiṭiu care dădea o lovitură năucitoare României: ostaşii săi  erau obligaṭi să depună armele, nu pentru că fuseseră înfrânṭi de duşman (obṭinuseră mari victorii la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz), ci pentru că erau părăsiṭi de un aliat. 

Anul 1918 începea la fel de prost. Germania presa România să încheie pace, fără a o fi înfrânt.

O nouă întâlnire la Focşani a oferit ocazia Statului Major german să declare că de fapt starea de război este între români şi ruşi, că trupele ruse pleacă de pe front şi că cele româneşti sunt deplasate în alte locuri, toate acestea călcând prevederile armistiṭiului.

Această criză a frontului a provocat şi criza guvernului Ionel Brătianu. A fost numit un nou prim-ministru, generalul Alexandru Averescu, fost comandant al Armatei a II-a, un om cu mare prestigiu.

 

 

 

 

Gen. Berthelot şi mareşalul Averescu, 1917; Fototeca Muzeului Militar Naṭional

Foto: Generalul  francez Henri Berthelot şi mareşalul Averescu, 1917; Fototeca Muzeului Militar Naṭional

Mareşalul Mackensen a continuat presiunile, arătându-şi nerăbdarea de a scoate România din război, ca să elibereze trupele de pe frontul românesc. 

La 18 februarie 1918 a avut loc la Buftea o întrevedere a şefului guvernului român cu  mareşalul Mackensen, apoi, cinci zile mai târziu, cu delegaṭii Puterilor Centrale, care cereau încheierea imediată a păcii în condiṭiile grele cerute de ei , pe care nici regele Ferdinand şi nici generalul Averescu nu au putut să le accepte.

După mai multe serii de tratative, în ziua de 5 martie 1918 s-a încheiat la Buftea tratatul preliminar de pace impus de ṭările Puterilor Centrale, semnat din partea română de o delegaṭie condusă de Constantin Argetoianu.

Ţara urma să fie sacrificată. La 22 martie o altă întâlnire a reprezentanṭilor ṭărilor beligerante s-a ṭinut la Palatul Cotroceni din Bucureşti. Prim-ministrul României era atunci Alexandru Marghiloman.

Delegaṭii germani au venit cu textele tratatului şi ale convenṭiilor adiṭionale deja redactate, iar voluminosul tratat de pace semnat la 7 mai 1918   avea dispoziṭii care desfiinṭau efectiv România ca ṭară suverană: minimalizau armata, dizolvau toate mijloacele de prosperitate, aserveau economia ţării Puterilor Centrale. 

 

 

 

sursa foto: cvlpress.ro

 România avea dreptul conform tratatului să menṭină doar opt divizii cu efective de 20.000 infanterişti. Austro-Ungaria anexa toată regiunea lanṭului Carpatic,  „ca o condiṭie de siguranṭă naṭională”.

Bulgaria şi cele patru puteri aliate obṭineau Dobrogea întreagă, până la gurile Dunării.

Tuturor acestor anexări teritoriale li se adăugau condiṭiile economice formulate de Germania, care erau atât de apăsătoare încât însuşi contele Ottokar Czernin, ministrul de Externe austro-ungar, a trebuit să intervină ca să le mai tempereze.

„Germanii”, comenta el, „doreau să obṭină un fel de despăgubire de război indirectă prin aceea că România trebuia să cedeze regiunile sale petrolifere, domeniile, căile ferate şi porturile sale către societăṭi germane şi să-şi supună finanṭele unui control permanent din partea Germaniei”.

Tragedia pe care a trăit-o atunci România a fost descrisă emoṭionant de ziaristul francez Gustave Hervé: 

„ România n-a fost bătută de germani, ea le-a fost predată, cu mâinile şi picioarele legate, de revoluṭia rusă”. 

http://www.rador.ro/2018/03/05/cum-a-fost-romania-predata-germanilor-de-revolu%E1%B9%ADia-rusa/

18/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: