Presedintele Basescu a vizitat R.Macedonia si comunitatea de AROMANI DE ACOLO.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în cursul zilei de joi, 27 mai a.c., o vizită oficială în Republica Macedonia.
Programul a inclus şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti –
Aromânii (numiţi de istoriografia românească macedoromâni(popular: machedoni, machidoni), exonim: vlahi, în dialectul aromân ei îşi spun armâni sau rămăni, albanezii îi numesc uneori remeri) reprezintă ramura sudică a poporului român, populaţie autohtonă în nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania şi Bulgaria.
Numărul lor este estimat la aproximativ un milion si jumatate de persoane, iar de-a lungul timpului au fost supusi unui agresiv proces de asimilare şi deznationalizare, procese ce continua şi astăzi.
Aromanii si meglenoromanii din Republica Macedonia, au fost asigurati de şeful statului român de sprijinul constant al autorităţilor române pentru eforturile lor de conservare şi promovare a identităţii lor culturale şi spirituale.
Reamintim ca Aromanii si meglenoromanii din R.Macedonia vorbesc aromana si meglenoromana, doua din cele patru dialecte ale limbii romane,celelalte doua fiind istroromana si dacoromana .
Zeci de romani din Macedonia beneficiaza anual de burse acordate Romania.
In Macedonia traiesc aproximativ 150.000 de romani .
In Macedonia exista inca cladiri cum ar fi cea a fostei scoli romanesti din Bitola, care au fost construite de statul roman in colaborarea cu comunitatea romaneasca locala si care nu au inca o situatie clara din punct de vedere juridic. In Macedonia actuala ca si in Grecia au existat peste 100 de scoli si licee romanesti care au fost inchise printr-o intelegere impotriva intereselor romanesti, intre liderul comunist Ana Pauker si autoritatile din Grecia. Pana in prezent statul roman dintr-o slabiciune institutionala explicabila prin calitatea deplorabila a politicienilor, nu a adoptat o pozitie hotarata de redeschidere a acestor scoli in care se preda atat limba romana literara cat si dialectul aroman.
În cadrul vizitei, preşedintele României s-a întâlnit cu omologul său, Gjorge Ivanov, prilej cu care au fost abordate teme precum perspectiva europeană şi euroatlantică a Republicii Macedonia, stadiul relaţiilor bilaterale şi situaţia comunităţii româneşti din această ţară.
Cititi articolul integral aici:
VIDEO:ROMANI SI AROMANI
Semne, TVR1, 5 decembrie 2009, ora 8.00
ROMÂNI ŞI AROMÂNI
Deşi istoria le-a rezervat un destin tragic, marcat de asimilare, deznaţionalizare şi dispersare în Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria şi România, aromânii sunt dovada continuităţii milenare în Peninsula Balcanică a populaţiilor sud-est-europene romanizate şi ortodoxe.
Zestrea genetică şi moştenirea culturală au constituit pilonii unei admirabile forţe de rezistenţă în faţa prigoanelor de tot felul, a proceselor de slavizare şi grecizare, conferindu-le o identitate aparte, chiar şi în raport cu românii, alături de care se află într-o relaţie profundă de familiaritate etnică şi spirituală.
CITITI MAI JOS si:
Alina Bârgăoanu-Vasiliu: Aromânii s-au unit împotriva celor care, pentru scopuri mercantile, vor să le schimbe istoria
VIDEO:CLICK PE LINKUL URMATOR
http://rafaeludriste.blogspot.com/2009/12/romani-si-aromani.html
SI un cantec frumos armanesc :
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 