CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PREMIERUL BRITANIC Boris Johnson a declarat că niciodată după al Doilea Război Mondial, Europa nu s-a mai aflat într-o asemenea primejdie

Noul Război Rece a început și va dura decenii

Toată lumea occidentală este, în aceste ore, frământată de întrebarea dacă Putin va ataca sau nu Ucraina. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat oficial la Casa Alba că Putin a luat decizia: va începe războiul.

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, ne-a spus că niciodată după al Doilea Război Mondial Europa nu s-a mai aflat într-o asemenea primejdie de război. În sfârșit, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, ne-a spus și el că situația este ”extrem de gravă”.

Adevărul este că, în momentul acesta, există toate premisele declanșării și ocupării Ucrainei de către noua Armată Roșie. Circa 200.000 de militari ruși, cu toată tehnica din dotare, sunt masați la granița de est și de nord a Ucrainei. De partea cealaltă, la granița de Vest a fostei republici sovietice, adică ceea ce numim noi flancul de Est al NATO, din Polonia și până în România, este alertă generală. Astfel, 10.000 de militari americani sunt masați în Polonia.

În România, cu o reprezentare diplomatică mult inferioară Varșoviei, sunt circa 1.800 militari americani. La noi sunt așteptați și francezi, și portughezi. Nu tot flancul de Est al NATO vede la fel de clar precum Polonia și România pericolul rusesc. Astfel, Ungaria, Bulgaria dar și Cehia sau Croația au o altă viziune față de Moscova, Budapesta considerând oficial Moscova partenerul său strategic. O să întrebați cum se leagă acestea de decizia lui Putin de a ataca sau nu Ucraina?

În mediile diplomatice de la București sunt multe ecouri din marile capitale ale lumii, brusc interesate de România și Marea Neagră. Cel mai îngrijorător lucru ce riscă să iasă din logica politico-diplomatică tradițională este transformarea radicală, ca om și caracter, a lui Vladimir Putin.

De altfel, acum două săptămâni, după întâlnire de la Kremlin, la masa de marmură lungă de șase metri, altminteri fabricată în Italia, președintele Macron a făcut între altele o declarație esențială: ”Putin este cu totul alt om, de nerecunoscut, față de cel pe care l-am întâlnit acum 3 ani pe Riviera franceză”.

Produsul intern brut al Rusiei este mai mic decât cel al Italiei și este de circa 12 ori mai mic decât cel al statelor membre NATO

Un război Rusia-Ucraina nu este, din capul locului, sprijinit de nicio logică. Produsul intern brut al Rusiei este mai mic decât cel al Italiei și este de circa 12 ori mai mic decât cel al statelor membre NATO! Rusia avea enorm de câștigat din vânzările de gaz către Occident. Mai mult, politica discutabilă dintre SUA și China a ajutat la crearea unei noi alianțe între Moscova și Beijing.

Spre deosebire de Rusia, China nu mai e un gigant cu picioarele de lut. China are un PIB comparabil cu al SUA, produce tehnologie proprie și este principalul exportator mondial. NATO nu amenința sub nicio formă Rusia iar aceasta își păstra oricum Crimeea, ocupată în 2014, ca și Donbas-ul, unde Ucraina nu mai are de facto puterea administrativă. Nu exista niciun pericol pentru Rusia ca Ucraina să intre în NATO.

Cu o populație aproape dublă față de România, Ucraina a avut anul trecut un PIB de 140 miliarde de dolari, față de 248 de miliarde cât a înregistrat România, cu toate problemele sale. Ucraina rămâne, ca și Rusia cu care este atât de apropiată din punct de vedere cultural și etnic, un stat oligarhic fără o democrație autentică, fără justiție independentă – aici se aseamănă înspăimântător cu România – fără respectarea drepturilor minorităților. Practic minoritatea română din Ucraina nu este recunoscută.

Astăzi, pe 20 februarie, s-a încheiat Olimpiada de Iarnă de la Beijing. Se pare că președintele Xi Jinping al Chinei l-a rugat pe Putin să nu atace în timpul Jocurilor Olimpice. De astăzi tunurile pot începe oricând să tragă. Din oră în oră, presa aduce la cunoștință tot felul de conflicte armate din Donbas. Practic se furnizează constant pretexte pentru invazie. Problema fundamentală este cu totul alta: occidentali au aflat că Putin este înconjurat de fel de fel de persoane, presupuse cu puteri paranormale. De asemenea, el se consideră apărătorul creștinătății, iar Moscova ar fi a treia Romă. Această curte de vrăjitori și preoți ultranaționaliști ruși au, se pare, o mare influență asupra Președintelui Rusiei. Cu alte cuvinte, decizia de pace sau război nu e luată pe o analiză rece ci pe decizii pe care, în cel mai bun caz, le putem numi emoționale.

Al Doilea Război Rece a început în Europa

Pare ciudat, dar pentru noi, lumea din afara fostului spațiu sovietic, invadarea sau nu a Ucrainei nu mai este atât de relevantă. Din toamna trecută, de când Putin a masat primele trupe la frontiera Ucrainei, din Polonia și până în România și Bulgaria s-a ridicat o nouă Cortină de Fier. Al Doilea Război Rece a început în Europa. Câtă vreme Putin va fi la Kremlin – oficial el ar trebui să rămână acolo până în 2032 – Vestul nu va mai avea încredere în Moscova. Acest conflict izbucnit din senin și iarbă verde a atras atenția Occidentului că fosta URSS nu a capitulat definitiv în 1991, când a pierdut primul Război Rece. Pentru Moscova lui Vladimir Putin acesta a fost doar un Armistițiu. După 30 de ani, Rusia reîncepe ostilitățile.

În acest al Doilea Război Rece, România a picat de partea bună a graniței. Atenția Statelor Unite se va îndrepta, așa cum a fost și după al Doilea Război Mondial, spre întărirea acestei frontiere de Est. Lucrul acesta se va face în primul rând militar prin dislocarea de trupe și antrenarea soldaților români. Cinstit vorbind Armata de azi a României e doar puțin mai performantă decât Justiția și Administrația, care sunt practic nefuncționale.

Astfel, în 10 ani, probabil că România va avea o armata mică, dar puternică, așa cum sunt astăzi armatele din țările nordice sau din Polonia. Lucrul cel mai important este că Vestul va investi în soft power, în capacitatea României de a crea prosperitate și de a deveni atractivă, inclusiv pentru cei de dincolo de Cortina de Fier. Pentru asta UE și SUA vor fi mult mai atente la buna guvernare a României.

Desigur, aici nu putem decât să sperăm că nu vor continua să facă și confuzii majore, așa cum a fost cu așa zisa luptă împotriva corupției, în realitate o modalitate, adesea primitivă, de reglare de conturi politice și de eliminare a adversarilor.

Să fie clar pentru toată lumea: la început, cel puțin, țara noastră nu va trece ușor prin acest Război Rece. România nu are relații comerciale cu Rusia, în afara importurilor de gaz. Totuși, un embargou impus Moscovei va afecta grav și Bucureștiul. Germania depinde de gazul rusesc. Dacă intră în recesiune economia germană, intră în recesiune economia României, care produce pentru Germania.

Apoi, Bucureștiul are câteva probleme grave în acest moment, inclusiv un Guvern incapabil deocamdată să-și găsească o cadență sau absența, timp de prea mulți ani, a unei politici externe coerente.

Pare ușor ciudat să vorbești la București, astăzi, în traficul îngrozitor al orașului, printre construcțiile de tot felul, în cafenelele și restaurantele în care nimeni nu respectă regulile anti-pandemie, de un nou Război Rece.

Și totuși, treptat, el se va face simțit inclusiv prin manipulările de tot felul ce vor avea ca scop destabilizarea pe cât posibil a unui stat pe care însuși Președintele său l-a numit, într-un moment de criză, ”stat eșuat”.

20/02/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sase lecţii (triste) de invaţat după anexarea oficială a Crimeei de către Federația Rusă…

Manualul dictatorului sau şase lecţii (triste) de tras din anexarea Crimeii

 

 

 

După anexarea oficială a Crimeei de către Federația Rusă…

 

 

 

Astăzi la Simferopol...

 

Astăzi la Simferopol, in Crimeea …

 

 

Crimeea a fost anexată la Federaţia Rusă mai repede decât s-au aşteptat majoritatea liderilor politici (dacă este să ne luăm după declaraţiile oficiale), sau analiştilor.

Corespondenta Europei Libere, Daisy Sindelar a dedus şase lecţii (triste) pe care orice dictator în aşteptare sau dintr-un teritoriu care vrea să-şi declare independenţa, ar trebui să le înveţe.

 

 

 

 Harta Crimeei

 

 

 

1. În primul rând, nu renunţa la arme nucleare, dacă le ai (mai ales, legal). Acum 20 de ani, Ucraina era a treia mare putere nucleară din lume, cu 1.900 de rachete cu rază lungă de acţiune şi 2.600 cu rază scurtă, toate.

 

 

 
Rachele nucleare ucrainene ca piese de expoziție la un Muzeu „Pacul rachetelor” la Dnipropetrovsk
 
 
 
 

Rachete  nucleare ucrainene ca piese de expoziție la un Muzeu „Pacul rachetelor”, la Dnipropetrovsk parte din arsenalul fost sovietic.

Ele au fost cedate Rusiei în 1994, în schimbul aşa-numitului „Memorandum de la  Budapesta”, prin care Ucrainei i se asigura securitatea, iar Rusia se angaja să „nu folosească forţa militară pentru a ameninţa integritatea teritorială sau independenţa politică ale Ucrainei”.

Acum, politicienii ucraineni deplâng semnarea Memorandumului pentru că, declara un membru al Parlamentului, „nimeni nu invadează ţări cu arme nucleare”.

 

Belarus şi Kazahstan, care au renunţat şi ele în 1994 la armele nucleare, ar putea regreta  decizia de acum 20 de ani.

Iar Iranul şi Coreea de nord ar putea avea şi mai puţin apetit, să renunţe la programele lor nucleare.

2. Acordurile nu au valoare

Memorandumul de la Budapesta, din 1994, este primul exemplu. Nu are nici o valoare, deşi a fost aprobat de Consiliul de Securitate ONU.

Iar semnatarii occidentali, Statele Unite şi Marea Britanie, nu au făcut nici o declaraţie că ar vrea să sprijine militar, eventual prin intermediul NATO, Ucraina.

Este adevărat că memorandul dă asigurări, nu garantează cu măsuri concrete, securitatea Ucrainei.

Când a anexat Crimeea, Rusia a încălcat o serie de tratate internaţionale: Charta ONU, Charta OSCE, Acordurile de la Helsinki din 1975, acordul bilateral cu Ucraina din1997 şi recent renegociatul acord privind staţionarea flotei ruseşti în Marea Neagră şi la Sevastopol.

 

 

 

3. Epurarea etnică foloseşte.

 

 

 

Tătari pe un drum la Simferopol protestînd împotriva referendumului secesionist
 
 
 

Tătari pe un drum la Simferopol protestînd împotriva referendumului secesionist.

 

 

În 1944, tătarii au fost deportaţi din Crimeea, din ordinul lui Stalin, care i-a acuzat de cooperare cu Germania nazistă. În locul lor au fost aduşi etnici ruşi care acum formează majoritatea copleşitoare a populaţiei și care duminică au votat clar în favoarea revenirii peninsulei la Rusia. Iar cifrele – nu-i aşa? – nu mint.

4. Cu cât mai mare minciuna, cu atât mai credibilă.

 

Acesta a fost credoul lui Hitler şi Goebbels, şeful propagandei naziste: cu cât este minciunea mai mare, cu atât publicul tinde să o creadă pentru că nu îşi poate închipui că liderii sunt atât de neruşinaţi încât să spună astfel de „enormităţi”.

Aşa a procedat şi Putin, în pregătirea anexării Crimeii: o serie de mari minciuni, însoţite de multe minciuni mai mici.

– Sunt violate drepturile rusofonilor;
– Nu poate accepta ca drepturile rusofonilor să fie încălcate;
– La Kiev au venit fasciştii la putere;
– Situaţia este atât de rea în Ucraina, că ucraineni au început să fugă în Rusia;
– Rusia nu a trimis trupe în Ucraina;
– Nu se pune problema anexării Crimeii;

În Rusia, majoritatea acestor neadevăruri au rămas fără replică şi pentru că majoritatea mediilor independente au fost împiedicate să mai funcţioneze.

 

5. Piaţa nu cunoaşte morală.

 

Un prim exemplu au fost Jocurile olimpice de la Soci: nici Coca Cola, nici Proctor & Gamble nu au vrut să exercite presiuni asupra Rusiei ca replică la legislaţia homofobă adoptată anul trecut de Moscova.

 

 

 

 
 
Reclamă Coca Cola în apropierea Palatului Sporturilor de Iarnă de la Soci
 

 Reclamă Coca Cola în apropierea Palatului Sporturilor de Iarnă de la Soci.

 

 

Primele sancţiuni anunţate luni de Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva Rusiei sunt modeste. În 2013, circa 63 de miliarde de dolari au fost transferate din Rusia în băncile elveţiene sau în cele din Cipru sau Caraibe.

Sau banii au fost investiţi în sectorul imobiliar la Londra, New York sau în sudul Franţei.

Afacerile au redus mult din credibilitatea Occidentului ca standard moral.

Banca Centrală a Rusiei estimează că două treimi din banii transferaţi anual în străinătate, provin din afaceri mafiote sau evaziune fiscală. Sancţiunile împotriva Rusiei vor avea, foarte probabil, şi efecte asupra economiilor americană sau europene.

6. Patriotismul, bun pentru unii, inacceptabil pentru alţii.

De când se află la putere, Vladimir Putin are un singur proiect: refacerea naţiunii ruse.

 

Şi pentru acest scop s-a folosit de orice mijloc: a reabilitat parţial stalinismul, a curtat Biserica Ortodoxă, a deplâns dispariţia Uniunii Sovietice, dar şi politica arogantă a Occidentului, a recurs constant la retorica naţionalistă. Iar marţi, el declara că dacă ar fi abandonat Crimeea, ar fi fost ca un act de „trădare”.

 

 

 

 

 
 
Președintele Putin la o slujbă religioasă la Soci
 
 

Președintele Putin la o slujbă religioasă la Soci

 

 

 

 

Patriotismul de acasă nu este însă acceptabil şi în vecini aşa că Maidanul de la Kiev, în interpretarea lui Putin, a devenit o „adunătură” de extremişti, naţionalişti şi fascişti. Rusofobi şi antisemiţi, sprijinii de Occident.

 

O armă cu dublu tăiş, care la  nevoie poate fi folosită şi pentru a-i apăra pe „patrioţii” ruşi din estul Ucrainei, din nord-estul Kazahstanului sau din regiunea transnistreană.

 

 

europalibera.org

09/06/2015 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: